Datorita PAPUSARILOR NOSTRI-dupa 1989 capitalistii ne “ajuta “de zor sa murim,ca sa prospere ei,inclusiv prin…”islamizarea “agriculturii ! Dar daca isi mai bat joc si de lumea araba,se va alege praful si de ei … ; Ce s-ar întâmpla dacă un fermier român cu plante de rapiță atacate de Sclerotinia ar da în judecată o firmă care i-a vândut un hibrid (laudat) ca e rezistent la această boală, dar este mintit…?

hgDin cuprins:Statul acorda  câte 10.000 de euro pentru…Bruxellesul prelungeste masurile de ajutor pentru lapte, fructe si legume,dar tot ei (nu noi) ies in cistig; ANZ începe controlul cartilor de rasa; Ghid de bune practici pentru conservarea solului: cum se combate eroziunea eoliana; Noi reguli pentru tinerii fermieri si platile cuplate ; Legea 150/2015 modifica Legea cadastrului ,CA SA NE POATA CUMPARA MAI USOR PAMINTURILE…; Guvernul a aprobat , prin Ordonanță, o serie de reglementări care asigură continuarea măsurilor de stimulare a formelor asociative în domeniul agricol și silvic prin PNDR

Dupa 1989 capitalistii ne “ajuta “de zor  sa murim,ca sa prospere ei,inclusiv prin…”islamizarea “agriculturii ! Dar daca  isi mai bat joc si de lumea araba,se va alege praful  si de ei …

Profitind de faptul ca  tradatorii nostri ne-au vindut pe citiva talanti ,dupadecembrie “89 ne-au luat  de pomana si fabrici si uzine si pamint si sperante ,Acum depindem de ei,aproape in orice privinta.Capitalistii ne-au falimentat orice sursa de productie,inclusiv  a imputurilor agricole si ne au la mina.Ei  își laudă produsele, dar, de regulă, nu se fac comparații cu alte produse  de referinta,similare din piață, ori se fac doar aluziv. Această atitudine “politicoasă” este  păgubitoare pentru fermieri, deoarece aceștia nu pot afla limitele unui produs decât cu foarte mare dificultate.

 

De exemplu, pe site-ul fostului CETIOM, numit acum Terres Inovia, se specifică foarte clar că “nu există nicio modalitate de control prin fungicide” a diferitelor forme de atac ale putregaiului alb produs de Sclerotinia la floarea-soarelui la colet, la butonul floral, la tulpină, sau la calatidiu, http://www.terresinovia.fr/tournesol/cultiver-du-tournesol/maladies/sclerotinia/moyens-de-lutte).

La noi însă, ai zice că mai multe produse sunt omologate împotriva putregaiului alb!? Mă întreb, cum s-o fi făcut omologarea? Dar nu-i nimic! Pe același site, aflăm că nu există hibrizi de rapiță rezistenți la Sclerotinia (http://www.terresinovia.fr/colza/cultiver-du-colza/maladies/sclerotinia/lutte/). În schimb îi găsim în cataloagele din România! Noroc cu fermierul român care nu se gândește să renunțe la un tratament cu fungicide pentru că are hibrizi rezistenți la Sclerotinia!

Cum ar putea renunța distribuitorii la aceste exagerări? O soluție, cel puțin teoretică, o avem de pe piața mașinilor de lux. Acum câțiva ani am citit o știre conform căreia un posesor de Ferrari a dat în judecată compania, deoarece mașina cumpărată recent nu a putut atinge viteza de 300 km/h, așa cum scria “în prospect”. Nu depășea 280 km/h! În mod sigur, cei 20 km/h nu contau pe șosea. Dar cumpărătorul nu a vrut să fie înșelat!

Ce s-ar întâmpla dacă un fermier român cu plante de rapiță atacate de Sclerotinia ar da în judecată o firmă care i-a vândut un hibrid (laudat) ca e rezistent la această boală,dar este mintit…?

Sau, care a aplicat fungicidul înainte de înflorit, așa cum este “insinuată” recomandarea în etichetele unora dintre ele? Aceleași întrebări pot fi puse și despre eficiența unor fungicide la tratamentul împotriva putregaiului alb la floarea-soarelui.

Probabil că ar fi destul de dificil să se ajungă la o înțelegere în astfel de cazuri. Au mai fost probleme cu mana la floarea-soarelui și fermierii primesc uneori semințe pentru a compensa pagubele produse. Dar mai multă responsabilitate nu ar strica! Ar fi, la urma urmei, o dovadă de respect față de partenerii de afaceri.

 

În “liga a doua” se practică și loviturile sub centură

Unii producători de îngrășăminte își promovează produsele punându-le într-o lumină nefavorabilă pe cele ale concurenței.

De obicei publicitatea negativă pornește de la faptul, adevărat, că produsul concurent nu are efect într-o situație pentru care acesta nu este recomandat. Să nu uităm faptul că orice produs, cât de bun ar fi, își are limitele lui. Să ne gândim la erbicidele totale care, în mod concret, nu mai sunt “totale” deoarece au apărut specii sau populații de buruieni rezistente…

Când informațiile corecte sunt interpretate cu rea credință, fermierii pot trage concluzii greșite. Mai ales cei care nu au suficientă pregătire agronomică. Iată un exemplu de pseudotestare și de rezultate “modificate” de către distribuitorul de îngrășăminte

Cum spuneam, nu toți fermierii sesizează faptul că testarea nu a respectat regulile de bază ale experimentării.

“Reclama sinucigașă”

O altă firmă nu găsește altă cale mai inteligentă să-și promoveze produsul decât războindu-se cu… gunoiul de grajd! Iată ce se afirmă în prospectul produsului despre gunoiul de grajd: “o metodă rudimentară prin care se poate mări cantitatea de humus este cea a fertilizării solului cu gunoi de grajd, însă efectele secundare folosirii acestuia pot fi mai dăunătoare decât netratarea solului cu acest tip de îngrășământ natural (…); gunoiul de grajd conține substanțe toxice… dăunători… antibiotice și pesticide”. Mă mir că nu au menționat faptul că în gunoiul de grajd pot fi găsiți uneori și șoșoni desperecheați.

 

După astfel de aberații despre gunoiul de grajd, nu ar trebui să-i ia nimeni în serios când își descriu produsele proprii, mai ales că și în acest caz fanteziile continuă:

– “Crește retenția apei în sol, micșorând cantitatea de apă folosită la irigare cu 30%”.

– “Crește producțiile cu până la 35%”.

– “Scade considerabil nevoia de îngrășăminte, fungicide, insecticide etc. în cultura respectivă, aducând economii substanțiale fermierului”.

Mulți fermieri își dau seama că este o gogomănie! De ce nu se întreabă specialiștii care fac reclamă produsului, cum de pot înlocui 10 kg de mraniță (produsul este de fapt gunoi de grajd bine fermentat!), cel puțin 50 kg N/ha și produse pentru protecția plantelor?

 

 

 

Statul acorda  câte 10.000 de euro pentru…

In programul guvernamental SRL-D 2015,   statul român oferă o finanţare nerambursabilă de până la 10.000 de euro tinerilor români care îşi deschid pentru prima dată o afacere,   Agenţiei  pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri. Planurile de afaceri se depun pe Internet, începând cu 24 august 2015, ora 10, timp de zece zile, până la ora 20 a ultimei zile de înscriere. Dacă bugetul nu a fost epuizat, există posibilitatea deschiderii unei noi sesiuni de inscriere pana la epuizarea bugetului.

Programul de anul acesta beneficiază de un buget de aproape 30 de milioane de lei (circa 7 milioane de euro), ceea ce înseamnă că cel puţin 700 de tineri români pot beneficia de finanţare.

 

Acesta va fi cel de-al şaselea an de funcţionare a programului SRL-D. Conform Ziarului Financiar, în ultimii cinci ani, de la lansarea programului pentru SRL-D-uri şi până în prezent au fost înfiinţate aproape 21.000 de SRL-D-uri. Cele mai mari dintre acestea au ajuns anul trecut la afaceri de peste 43 de milioane de lei.

Domeniul auto este, pe lângă comerţ, sectorul pe care pariază cei mai muţi debutanţi în business, o mare parte din SRL-D-urile înfiinţate în ultimii ani având ca activitate fie transportul rutier de mărfuri, fie comerţul cu autoturisme.

Se pot înscrie în program tinerii din România care nu au mai fost proprietari sau asociaţi în cadrul unui SRL până la depunerea solicitărilor. Un SRL-D poate fi înfiinţat de cel mult 5 întreprinzători.

Una dintre cele mai importante condiţii impuse în planul de afaceri este angajarea cu contract de muncă a cel puţin 2 salariaţi pe toată durata funcţionării sub formă de microîntreprindere. Un SRL-D îşi pierde statutul de microîntreprindere dacă obţine o cifră de afaceri anuală mai mare de 500.000 de euro. Pe de altă parte, angajatorii sunt scutiţi în cadrul acestui program de plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru cel mult patru salariaţi.

 

Un alt avantaj oferit în cadrul programului poate fi reprezentat de garanţii acordate de Fondul National de Garantare al Creditelor pentru Intreprinderi Mici si Mijloci pentru maxim 80% din valoarea unui credit bancar acordat, în limita sumei de 80.000 de euro.

 

Bruxellesul prelungeste masurile de ajutor pentru lapte, fructe si legume

 

Sub presiunea nemultumirilor si a protestelor din strada, Comisia Europeana prelungeste pana în 2016 masurile de sustinere a producatorilor de legume, fructe si produse lactate.

Masurile pentru lactate ar fi trebuit sa expire la 30 septembrie, dar ele vor fi extinse pana la finalul lunii februarie 2016. Ajutorul va consta în achizitii la pretul de interventie si stocare privata pentru unt si lapte praf. Masurile pentru fructe si legume expirasera pe 30 iunie. Acum, Comisia a decis sa le foloseasca din nou începand de saptamana viitoare pana pe 30 iunie 2016. Producatorii vor primi o suma fixa pentru fructe sau legume ca sa le retraga de pe piata si sa le distribuie organizatiilor caritabile sau pentru hrana animalelor. De asemenea, în unele cazuri pot fi lasate neculese.

 

Cantitatile care pot fi retrase se aloca în principal statelor membre care exportau masiv în Rusia. Dar fiecare stat membru poate retrage de pe piata o cantitate de maxim 3.000 de tone de fructe si legume ca sa stabilizeze piata.

 

În cazul lactatelor, statele pot cumpara de la operatori privati, la un pret fix, o cantitate de 109.000 tone de lapte praf si 50.000 de tone de unt.

“Avand în vedere ca Rusia a decis sa prelungeasca embargoul alimentar cu înca un an trebuie sa continuam sa oferim o plasa de siguranta pentru producatorii afectati”, a declarat comisarul european pentru agricultura Phil Hogan.

 

Cererea globala pentru lapte si produse lactate s-a redus în 2014 si în prima jumatate a lui 2015 mai ales din cauza scaderii importurilor Chinei, explica Comisia Europeana. In plus, si decizia Rusiei de a prelungi embargoul alimentar cu înca un an, pana în august 2016, afecteaza piata europeana. Este de asteptat ca presiunea pe pretul lactatelor sa se pastreze si în lunile urmatoare. Acceasi presiune ramane si în cazul fructelor si legumelor.

 

 

ANZ începe controlul cartilor de rasa

 

 

Lelior Iacob ,director general al Agentiei Nationale pentru Zootehnie (ANZ), anunta ca declanseaza auditul la asociatiile profesionale care detin carti de rasa. In acest sens, la sediul ANZ de la Balotesti a avut loc, recent, o sedinta cu directorii asociatiilor de crescatori.

 

“Noi am facut verificarile pentru asociatiile care fac controlul de productie. Apoi vom face audit la cartile de rasa. Am avut o întalnire cu asociatiile care au primit acreditari pentru cartile de rasa pentru vacile de lapte si cu crescatorii de la rasele pentru carne, dar si cu presedintii oierilor. Am vrut sa vedem stadiul în care se afla programul de ameliorare”, a precizat noul director general.

Nu le-a fixat nimeni presedintilor vreun deadline pentru testarea taurasilor, dar asociatiile trebuie sa raporteze la ANZ ce fac pentru ameliorarea animalelor. “Referitor la Cartea de rasa, asociatiile si-au asumat niste angajamente pentru ameliorare. Obligatia noastra este sa urmarim daca mai si respecta aceste angajamente. Ei beneficiaza de bani de la buget pentru aceste lucrari si e normal sa stim stadiul lucrarilor, ce recomandari trebuie facute. Nu vreau sa ne trezim într-o buna zi ca au luat-o pe alte cai.

 

Exista asociatii care au pregatit deja taurasii pentru testare si este un lucru bun. Dar avem si asociatii, cum este Holstein Ro, care nu au niciun tauras pregatit pentru testare. Este cea mai puternica asociatie, are animalele cele mai valorioase din punct de vedere genetic, dar ei au considerat ca e mai bine sa mearga pe testarea genomica a vitelelor. Insa aceasta lucrare nu face parte din programul de ameliorare, pentru care au primit acreditare. Vor trebui sa treaca la testarea taurasilor. In UE, niciun stat nu a renuntat la testarea clasica a taurasilor. Sunt state avansate, care îsi permit sa faca testare genomica pentru a scurta distantele si pentru a nu mai testa toti reproducatorii. Noi nu am pus la punct nici testarea clasica si deja am trecut într-o faza de unde nu stim cum vom iesi. Noi avem lacune mari în reproductie, la înregistrarea corecta a datelor, la transmiterea si raportarea datelor catre societatile care fac evaluarile genetice”, avertizeaza directorul ANZ

 

Ghid de bune practici pentru conservarea solului: cum se combate eroziunea eoliana 

In mod normal, eroziunea eoliana afecteaza cu precadere solurile nisipoase, turboase, prafoase mai ales daca nu sunt acoperite cu vegetatie. Perdelelel forestiere sau aplicarea altor tehnici simple va pot pune la adapost terenul de furia vantului.

Solurile arabile dupa semanat pana la rasarire si la realizarea unui covor vegetal incheiat, de regula in sistemele tehnologice conventionale, nu sunt acoperite cu vegetatie, nu sunt protejate, fiind expuse la actiunea directa a diferitilor factori de risc. Daca solurile sunt predispuse la eroziune si sunt cultivate, atunci sunt necesare masuri de control, de protectie. Pe terenurile cele mai vulnerabile unele culturi agricole, mai ales prasitoarele, vor fi evitate.

Procesul erozional eolian poate fi redus prin micsorarea vitezei vantului la suprafata solului, marind stabilitatea suprafetei solului si imobilizand (fixand) particulele de sol in agregate structurale stabile.

Masuri curente pentru controlul eroziunii eoliene

Pentru protectia solului impotriva eroziunii eoliene, ca si pentru protectia culturilor agricole sunt necesare perdele de protectie, pomi cultivati in randuri sau garduri vii. Perdelele de protectie conduc la reducerea vitezei vantului cu pana la 30–50%. Cu cat distanta dintre perdeaua de protectie si terenul protejat este mai mare cu atat sunt mai eficiente. Se recomanda, insa, ca aceasta distanta sa nu fie mai mare de 20 de ori inaltimea perdelei de protectie.

Eficienta perdelei de protectie depinde, de asemenea, de directia curentilor de aer, a vantului dominant. Informatii utile privind frecventa, directia vanturilor ce contribuie la declansarea si intensificarea acestui proces negativ pot fi obtinute de la serviciile meteorologice locale si apoi se poate decide unde se vor amplasa aceste cordoane sau perdele de protectie.

Perdelele de protectie, de asemenea, au rol pozitiv important in mentinerea si dezvoltarea unui mediu sanatos pentru animalele salbatice si astfel de incurajare a biodiversitatii.

Culturile cerealiere de toamna, cum sunt: graul, secara, orzul sau, dintre plantele tehnice mustarul, pot fi, de asemenea, folosite ca plante protectoare in special pentru perioada de iarna. Cultivarea de material saditor (pepiniera) intercalat cu plante de primavara contribuie, atat la protectia solului, cat si a culturilor de primavara.

Unele culturi de toamna, numite si de protectie, pot fi incorporate primavara in sol printr-o lucrare superficiala sau uneori tratate chimic inainte de semanatul culturii de primavara. Acest sistem este benefic in special pentru solurile nisipoase irigate sau pentru acele soluri cu textura prafoasa, sarace si in materie organica si care au un grad ridicat de vulnerabilitate fata de procesele de destructurare, adica de reducere si/sau pierdere a stabilitatii agregatelor structurale la actiunea agresiva a apei, mai ales cand sunt intens lucrate pentru pregatirea patului germinativ.

Procesele erozionale eoliene, acele „furtuni de praf” au consecinte negative directe nu numai asupra solului, dar si altor componente ale mediului ambiental, afectand vegetatia, apele de suprafata prin depunerea particulelor de praf, si nu in ultima instanta viata oamenilor si altor vietuitoare.

Pe solurile turboase, si acestea adesea afectate de eroziunea eoliana, semanatul mecanizat al paioaselor in benzi poate constitui o masura fezabila de protectie pentru culturile leguminoase care sunt semanate primavara timpuriu.

Amendarea cu material argilos ca masura ameliorativa pentru cresterea continutului de argila a solurilor turboase nisipoase, constituie adesea o masura posibila si de lunga durata pentru protectia solului impotriva eroziunii eoliene, desi este destul de greoaie si costisitoare. Aceasta tehnica devine practica si economica doar daca materialul necesar pentru amendare este cat mai aproape de zona solurilor ce urmeaza a fi amendate. Sunt necesare de la 300 la 1000 t/ha de material argilos pentru stabilizarea suprafetei unor astfel de soluri.

Continutul de argila al solurilor nisipoase in stratul superior trebuie sa ajunga la 8–10 % pentru a fi eficient. Materialul argilos se lasa la suprafata o perioada relativ indelungata pentru a fi expus actiunii factorilor si proceselor naturale, mai ales, actiunii proceselor naturale de inghet-dezghet, umezire-uscare, inainte de a fi pregatit pentru semanat. Daca dupa aplicarea materialului argilos solul este imediat prelucrat efectele benefice sunt reduse, practic sunt pierdute, in special daca este arat adanc.

O masura destul de eficienta pentru controlul eroziunii eoliene o constituie aplicarea mulciului vegetal, la suprafata patului germinativ imediat dupa semanat, in cantitate de 5–15 tone/hectar. Gunoiul de grajd, resturile vegetale de la fabricile de zahar, namolurile de canalizare compostate sau partial compostate sunt materiale corespunzatoare, care pot fi utilizate ca mulci. De asemenea, produsele reziduale compostate care provin de la fabricile de celuloza si hartie pot fi utilizate ca mulci.

Atunci cand se foloseste namolul de canalizare, dar si alte reziduuri, este absolut necesar sa fie respectate prevederile legislatiei nationale si internationale in vigoare si restrictiile privind protectia apelor subterane.

Daca mulciul aplicat la suprafata este deranjat prin aplicarea ulterioara a diferitelor lucrari agricole atunci efectul benefic este redus foarte mult sau chiar pierdut.

Stabilizatorii sintetici, cum sunt emulsiile comerciale VAMA, PAM etc., pulverizati pe suprafata solurilor nisipoase dupa semanat, determina un efect pozitiv temporar de protectie pentru culturile valoroase. In folosirea acestor conditionatori este necesara asistenta tehnica din partea specialistilor in domeniu.

Alegerea cat mai atenta a practicilor agricole constituie o metoda eficienta pentru controlul eroziunii pe solurile nisipoase. Prin utilizarea sistemelor de lucrare conventionala, adica de afanare a solului prin aratura cu intoarcerea brazdei, un control eficient asupra eroziunii de suprafata se poate obtine numai daca in stratul superficial este suficient de multa argila si praf.

Odata cu semanatul este recomandata si tavalugirea, intr-o singura trecere, pe directia curbelor de nivel si pana la rasarire sa nu se mai aplice nici o alta lucrare.

Pentru a avea o suprafata suficient de stabila la tavalugire este necesar ca solul sa corespunda din punct de vedere a starii de umiditate.

Pastrarea miristii pana la semanatul culturii urmatoare, ca si practicarea sistemului conservativ, fara lucrare sau semanat direct, mai ales, in cazul culturilor de primavara, contribuie la protectia solului impotriva eroziunii eoliene. Aceasta tehnica a fost elaborata in SUA inca din anii ’60, in special pentru conservarea apei din solurile situate in panta, apoi a fost extinsa si la imbunatatirea si conservarea starii de calitate a solului. Rezultatele obtinute si in tara noastra au confirmat efectele benefice ale unei astfel de tehnologii, care se poate aplica in conditii specifice.

Este absolut necesar sa se urmareasca cu atentie, mai ales pe terenurile in panta, daca solul devine prea compact la suprafata, conducand la cresterea scurgerilor si intensificarea eroziunii hidrice.

Pentru asigurarea cresterii normale a covorului vegetal, acolo unde este cazul, compactarea de suprafata va fi ameliorata prin efectuarea lucrarilor de afanare

 

Noi reguli pentru tinerii fermieri si platile cuplate 

Comisarul european pentru Agricultura, Phil Hogan, a anuntat recent un prim set de masuri concrete privind simplificarea Politicii Agricole Comune, in special asupra normelor care prevad efectuarea platilor directe in 2015.

„Unele propuneri ce au ca obiectiv simplificarea platilor directe nu necesita o modificare a normelor legislative. Dorim insa sa realizam cel putin sase schimbari concrete care vor usura viata fermierilor, precum si birocratia din administratiile nationale”, a declarat Phil Hogan.

Mai exact, masurile pe care Comisia Europeana intentioneaza sa le aplice se refera la:

  1. acceptarea statelor membre sa depuna doar o cartografiere a zonelor declarate de interes ecologic (EFA), conform sistemul de identificare a parcelelor.
  2. oferirea unei flexibilitati mai mari in ce priveste identificarea zonelor de interes ecologic (EFA).
  3. acceptarea gardurilor vii sau a fasiilor impadurite care au goluri de pana la 4 metri.
  4. acceptarea unei zone „tampon” intre suprafetele declarate de interes ecologic si restul terenurilor
  5. simplificarea procedurilor prin care se identifica tipuri specifice de pajisti permanente in cadrul sistemului de identificare a parcelelor.
  6. posibilitatea ca o fosta zona de interes ecologic sa fie compensata cu o alta suprafata protejata.

De asemenea, Comisia pentru Agricultura a mai precizat ca plantele leguminoase pure, de exemplu lucerna, nu ar trebui considerate, prin definitie, pajisti permanente dupa 5 ani. Mai mult decat atat, Phil Hogan a mentionat ca perioada de declarare a terenurilor necultivate si perioada in care exista angajamente privind agromediul nu vor fi luate in considerare la calcularea perioadei de 5 ani pentru pajistile permanente.

„Eforturile noaste privind simplificarea noului regim de plati directe nu se poate opri doar la aceste aspecte. Voi prezenta in perioada urmatoare un pachet suplimentar de amendamente in acest sens”, a mai adaugat comisarul european pentru Agricultura.

Noile amendamente privind simplificarea platilor directe vor fi dedicate tinerilor fermieri, precum si sprijinului cuplat facultativ, modificari care ar putea intra in vigoare de la inceputul anului 2016

 

Legea 150/2015 modifica Legea cadastrului

 

 

A fost promulgata Legea nr. 150/2015, care modifica si completeaza Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare, nr. 7/1996. Aceasta lege ar urma sa faciliteze Programul National de Cadastru si Carte Funciara.

 

– Pana la data de 31 decembrie 2016, la nivelul fiecarei circumscriptii judecatoresti va functiona cel putin un birou de cadastru si publicitate imobiliara sau, dupa caz, un birou de relatii cu publicul, ca unitati fara personalitate juridica, în subordinea oficiilor teritoriale.

– Plata onorariilor si tarifelor în vederea eliberarii, de catre notarii publici, a certificatului pentru înscrierea în cartea funciara si a certificatelor de mostenitor, certificate întocmite cu privire la imobile ce au facut obiectul înregistrarii sistematice, se face de catre Agentia Nationala, din veniturile proprii, chiar si ulterior finalizarii înregistrarii sistematice.

– Plata certificatelor de mostenitor se face de catre Agentia Nationala, cu exceptia certificatelor de mostenitor eliberate ulterior împlinirii unui termen de 2 ani de la data finalizarii înregistrarii sistematice.

– La lucrarile de înregistrare sistematica nu se datoreaza impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare si niciun fel de alte taxe sau impozite directe sau indirecte catre bugetul de stat sau bugetele locale.

– In cadrul Programului national de cadastru si carte funciara se cofinanteaza si lucrarile de înregistrare sistematica demarate de unitatile administrativ-teritoriale. Valoarea cofinantarii este în cuantum fix de 60 lei/carte funciara.

Iar se adauga noi reglementări privind înființarea grupurilor și asociațiilor de producători în domeniul agricol și silvic

Guvernul a aprobat , prin Ordonanță, o serie de reglementări care asigură continuarea măsurilor de stimulare a formelor asociative în domeniul agricol și silvic prin PNDR

 

Ordonanța modifică și completează OG nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia. Implementarea măsurilor cuprinse în actul normativ vine în sprijinul sectorului agricol și silvic având în vedere faptul că prin asociere se poate consolida puterea de negociere, se facilitează accesul la utilaje și tehnologii agricole performante, crește gradul de acces la creditare și se stimulează inovarea.

 

Se introduce posibilitatea înființării grupurilor și organizațiilor de producători în domeniul agricol și silvic cu sprijin financiar disponibil prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Totodată, se introduc noi criterii pentru recunoașterea grupurilor și organizațiilor de producători.

 

Criterii generale:

– Să fie constituit/ă din cel puțin cinci membri care au calitatea de producători agricoli și/sau silvici;

– Să dețină un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare și urmărire cantitativă, calitativă și valorică a producției membrilor;

– Să dispună de personal calificat, corespunzător grupei de produse și/sau produselor pentru care este recunoscut/ă sau să își prevadă în actul constitutiv ca în primul an de la recunoaștere să dispună de acest personal sau să contracteze servicii de specialitate.

 

Începând cu al doilea an de la recunoașterea ca grupuri sau organizații ale producătorilor, acestea trebuie să dovedească prin evidență contabilă, pentru anul anterior, valoarea minimă a producției comercializate în comun pentru grupa de produse, respectiv produsele pentru care a obținut recunoașterea. Valoarea minimă este stabilită la 30.000 de euro, echivalent în lei, pentru grupurile de producători, și de 100.000 de euro, echivalent în lei pentru organizațiile de producători. De asemenea, grupurile și organizațiile de producători trebuie să dovedească faptul că cel puțin 51% din producție provine de la propriii membri.

 

De asemenea, actul normativ conține și o serie de prevederi menite să preîntâmpine perturbarea condițiilor de asociere și de funcționare a grupurilor de producători recunoscute preliminar, care au fost înființate și funcționează în temeiul altor reglementări europene ce nu fac obiectul prezentei ordonanțe, cele constituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 543/2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate.

Pentru a asigura funcționarea entităților recunoscute până în prezent fără a li se aduce atingere prin discriminare, avizele de recunoaștere pentru grupurile/organizațiile de producători din domeniul agricol emise până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe își păstrează valabilitatea pe durata îndeplinirii criteriilor pentru care au primit recunoașterea.

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*