Aproape totul despre FINANTARE-ACCESARE, fara a spune ca fondurile europene sunt o capcana pentru a ne avea la mina prin “globalizare;Fara a va spune ca din aceste accesari cistiga bancherii , furnizorii de imputuri sau alti bastani de la ei , ca pe noi ne-au terminat; sigur, va oferim utilitati pentru proiecte europene…

 Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro
zzz
PNDR 2014-2020 – 4.1: Investitii in exploatatii agricole…….40 de idei de afaceri vor fi primi cate 25.000 euro fiecare printr-un proiect POSDRU…….Tinerii dornici sa aiba propria afacere din regiunile Sud-Vest Oltenia si Bucuresti-Ilfov se pot inscrie in proiectul „START-UP 4 U″…….PNDR 2014-2020 – 19.1: Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala……Schema de ajutor de stat pentru investitiile in CDI pentru Programul Operational Competitivitate…….Operatiunea 3.2.4: Sustinerea implementarii de solutii de e-Sanatate si asigurarea conexiunii la broadband…….PNDR 2014-2020 – 6.1: Sprijin privind instalarea tinerilor fermieri…….Achizitiile pot fi derulate online de catre beneficiarii PNDR…….AFIR pregateste metodologia pentru deschiderea primelor masuri de finantare prin PNDR 2014-2020…….AFIR: Model de contract de consultanta pentru beneficiarii PNDR 2014-2020…….Schimbari in sprijinul beneficiarilor masurilor de finantare din noul PNDRCei care depun proiecte pentru fonduri europene vor primi un răspuns în 37 de zile – VIDEO…….Cele mai frecvente erori făcute de beneficiarii PNDR la depunerea proiectelor………….

6. Ca si cultivatorii de soia,sunt sprijiniţi si cultivatorii de legume în programul de ajutoare financiare cuplate
Astfel,este inclusă o schemă nouă de plăţi prin care fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul să utilizeze 13% din banii europeni pentru un sector cu probleme
 7 . Sprijinul voluntar cuplat ajuta zootehnia ,ca si pina acum…DAR CARE SUNT conditiile impuse de Ministerul Agriculturii pentru primirea plăţilor directe pe suprafaţă?
 8. Normele privind ecoconditionalitatea aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2015
 9. Ajutor de stat pentru mentinerea registrului genealogic si pentru testele de calitate sau randament genetic
10. Nou ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura in 2015-2020
11. S-a aprobat cuantumul ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal pentru anul 2014
12    . Pentru achitarea diferentei de plata pe suprafata (SAPS) aferenta campaniei 2014-3.700.000 mii lei
 13 .Plati APIA in valoare de 9,09 de miliarde de euro efectuate in perioada 2007-2014
 14. Conditiile de acordare a platilor directe in agricultura pentru perioada 2015 – 2020
15. Plata unica pe suprafata (SAPS): Au inceput sa fie virati banii in conturile fermierilor
 16. APIA efectueaza platile finale pe suprafata si platile Ajutoarelor Nationale Tranzitorii in sector vegetal
17. Fructe si Legume: Sprijin financiar pentru producatorii afectati de embargoul rusesc
 18. Ajutor de stat de 146,85 milioane de lei in sectorul cresterii animalelor
19. Primele linii de finantare din Programul Capital Uman 2014-2020, au fost lansate si sunt adresate tinerilor someri- Valoare totala: 570 milioane euro
20 “STIMULAREA” producătorilor agricoli care se asociază pentru a  beneficia de fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 de până la 100.000 de euro pe an, prin Măsura 9 Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători.
 21.  Primele sesiuni de finanțare prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 se vor deschide în februarie 2015. Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro
22.  Prin Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, valoarea fondurilor europene nerambursabile ajunge la 100%
 23 .Cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2014 se depun până la data de 27 februarie 2015 (inclusiv)
 24. Proprietarii de păduri pot accesa fondurile
25 . Crescătorii de animale beneficiază de ajutoare pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic, precum şi pentru costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului
 26 .  A fost publicat un proiect de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în perioada 2015-2020
27. Cum se calculează impozitul pe venit agricol în 2015 și cum se aplica unele scutiri

  PNDR 2014-2020 – 4.1: Investitii in exploatatii agricole……PNDR a lansat prima sesiune de depunere de cereri de proiecte pe sub-masura 4.1, destinata investitiilor in exploatatii agricole, din PNDR 2014-2020.

Status: ACTIV
Depunere pana la: 30.10.2015
Buget: 205.776.952 euro

Obiectivele programului 
Solicitanti eligibili
Documentatie

Ce se doreste prin aceasta sub-masura?

  1. Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole prin cresterea competitivitatii activitatii agricole, a diversificarii productiei agricole si a calitatii produselor obtinute;
    2. Restructurarea exploatatiilor de dimensiuni mici si medii si transformarea acestora in exploatatii comerciale;
    3. Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investitii;
    4. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora in vederea crearii si promovarii lanturilor alimentare integrate.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Submasura 4.1 sunt fermierii definiti conform Regulamentului (CE) 1307/2013, art.4, ca fiind persoane fizice sau juridice sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup si membrii sai il detin in temeiul legislatiei nationale, ale caror exploatatii se situeaza pe teritoriul Romaniei si care desfasoara o activitate agricola.

Cine se poate inscrie pentru a primi finantare?

  • Persoana fizica autorizata (infiintata in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi individuale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi familiale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate pe actiuni – SA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita pe actiuni – SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate cu raspundere limitata – SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate comerciala cu capital privat (infiintata in baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Institutele de cercetare – dezvoltare, precum si centrele si statiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol in conformitate cu legea nr. 45 /2009 (in cazul celor de drept public se va solicita Hotararea de Guvern, specifica)
  • Societate agricola (infiintata in baza Legii nr. 36/ 1991) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 1/ 2005) cu modificarile si completarile ulterioare, iar investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri;
  • Cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 566/ 2004 ,art.6, lit.e) cu modificarile si completarile ulterioare, iar investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.
  • Grup de producatori (Ordonanta nr.37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si organizatiilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole, cu completarile si modificarile ulterioare) care deservesc intereselor membrilor.

Investitia trebuie sa se realizeze in cadrul unei ferme cu o dimensiune economica de minim 8.000 SO (valoarea productiei standard).

Activitati finantate prin aceasta sub-masura

  • Investitii in infiintarea, extinderea si/sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv tehnologii eficiente de reducere a poluarii si respectarea standardelor Uniunii care vor deveni obligatorii pentru exploatatii in viitorul apropiat, si cele pentru depozitarea/gestionarea adecvata a gunoiului de grajd in zonele unde aceasta cerinta este in curs de aplicare;
    • Investitii in infiintarea, extinderea si/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacitati de stocare, conditionare, sortare, ambalare a productiei vegetale pentru cresterea valorii adaugate a produselor;
    • Investitii in scopul indeplinirii standardelor comunitare in cazul tinerilor fermieri in conformitate cu art 17 (5) al Reg. 1305/2013 in care sprijinul poate fi acordat pe o perioada maxima de 24 luni de la momentul instalarii si investitii de conformare cu noile standarde in cazul modernizarii exploatatiilor agricole conform art. 17 (6) in care sprijinul poate fi acordat pe o perioada maxima de 12 luni de la data la care noul standard a devenit obligatoriu pentru exploatatie;
    • Infiintare si/sau modernizarea cailor de acces in cadrul fermei, inclusiv utilitati si racordari;
    • Investitii in procesarea* produselor agricole* la nivel de ferma, precum si investitii in vederea comercializarii (precum magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole); investitiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar impreuna cu investitiile in modernizarea / dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizeaza un lant alimentar integrat si adaugarea de plus valoare la nivel de ferma).  *Materia prima procesata va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) si produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat.
    • Investitii in infiintarea si/sau modernizarea instalatiilor pentru irigatii in cadrul fermei, inclusiv facilitati de stocare a apei la nivel de ferma, cu conditia ca acestea sa reprezinte o componenta secundara intr-un proiect de investitii la nivel de ferma;
    • Investitii in producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cu exceptia biomasei (solara, eoliana, cea produsa cu ajutorul pompelor de caldura, geotermala) in cadrul fermei, ca si componenta secundara in cadrul unui proiect de investitii, iar energia obtinuta va fi destinata exclusiv consumului propriu;
    • Investitii in instalatii pentru producerea de energie electrica si/sau termica, prin utilizarea biomasei (din deseuri / produse secundare rezultate din propria activitate agricola), ca si componenta secundara in cadrul unui proiect de investitii, iar energia obtinuta va fi destinata exclusiv consumului propriu;
    • Investitii necorporale: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci in conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013.

Contributia publica totala aferenta sesiunii anuale 2015: 205.776.952 euro.

Sprijinul financiar se va acorda dupa cum urmeaza:

  1. In cazul fermelor avand dimensiunea economicapana la 500.000 SO(valoare productie standard) sprijinul public nerambursabilva fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi:
    · pentru proiectele care prevad achizitii simple – maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;
    · pentru proiectele care prevad constructii-montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal;
    – maximum 1.500.000 euro pentru legume in spatii protejate (sere) si sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
    · pentru proiectele care prevad crearea de lanturi alimentare integrate – maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;2. In cazul fermelor avand dimensiunea economica peste 500.000 SOsprijinul public nerambursabil va fi de 30% si nu va depasi:
    · pentru proiectele care prevad achizitii simple – maximum 500.000 euro;
    · pentru proiectele care prevad constructii-montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume in spatii protejate (sere) si sectorul zootehnic;
    · pentru proiectele care prevad crearea de lanturi alimentare integrate – maximum 2.000.000 euro;3. In cazul cooperativelor si a grupurilor de producatori sprijinul va fi 50%fara a depasi maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investitiei.

 

.

40 de idei de afaceri vor fi primi cate 25.000 euro fiecare printr-un proiect POSDRU

 

Prin proiectul finantat prin POSDRU, “Antreprenoriatul – sansa unui viitor mai bun pentru tineri”, Consiliul Judetean Ilfov in parteneriat cu Asociatia Travel Focus si Asociatia Excelsior, doresc sa ofere educatie antreprenoriala pentru 400 de tineri. In plus, in cadrul unui concurs, vor fi selectate 40 de idei de afaceri care vor primi cate 25.000 euro fiecare.

Cei care se inscriu la cursuri trebuie sa fie din regiunile Bucuresti-Ilfov si Sud-Vest Oltenia (judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea). Sunt vizati, in special (dar nu exclusiv) tinerii intre 18-25 de ani, studentii sau femeile cu spirit antreprenorial, dar se pot inscrie si persoane care nu indeplinesc aceste criterii; asadar varsta nu este un criteriu obligatoriu, ci doar judetul de resedinta din buletin.

Proiectul are o durata de realizare de 10 luni si va fi implementat in mai multe etape, dupa cum urmeaza:

Prima etapa va include selectia a 400 de tineri care isi doresc sa fie antreprenori si organizarea unei sesiuni de cursuri de antreprenoriat ce va totaliza 40 de ore pe parcursul a doua saptamani. La cursuri, tinerii vor invata inclusiv cum sa scrie un plan de afaceri bun.

Cea de-a doua etapa va debuta dupa incheierea cursurilor si realizarea planurilor de afaceri, si va include selectia a 40 dintre cele mai reusite planuri de afaceri care vor primi fiecare pana la 25.000 euro finantare europeana.

Cei 40 de tineri selectati de comisia de specialitate isi vor deschide o firma, vor asigura activitatea business-ului pentru cel putin trei ani si vor investi cei 110.000 RON in activitatea si dezvoltarea afacerii. Noii antreprenori vor trebui sa angajeze minim doua persoane, locuri de munca pe care vor avea obligatia sa le pastreze minim 6 luni dupa incheierea proiectului.

Pentru a-si exprima interesul de a participa la acest proiect, doritorii pot trimite un email la adresa 25000europentrutineri@travelfocusromania.org, cu numele complet si datele de contact (email, nr. de telefon, etc.), alaturi de aceasta fisa de adeziune completata.

 

Tinerii dornici sa aiba propria afacere din regiunile Sud-Vest Oltenia si Bucuresti-Ilfov se pot inscrie in proiectul „START-UP 4 U″

 

In cadrul proiectului „START UP 4 U„, finantat prin POSDRU, se cauta persoane cu varsta de peste 18 ani, din regiunile Sud-Vest Oltenia si Bucuresti-Ilfov, dornice sa initieze o activitate independenta sau sa-si dezvolte propria afacere, in vederea participarii la cursurile de competente antreprenoriale. Dintre cele 400 de aplicatii selectionate, 200 vor fi destinate unor studenti cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani. Minimum 200 dintre cursantii selectionati vor fifemei.

In cadrul cursului de perfectionare cele 5 module sunt concepute avand la baza studiile economice si dezvoltarea competentelor manageriale. Cele 5 module ale cursului de Competente Antreprenoriale derulate pe parcursul a 60 de ore vor dezvolta competente membrilor grupului tinta asigurand: educatie financiara si dezvoltarea planurilor de afaceri, cunostinte privind promovarea si marketing-ul, comunicarea si negocierea in afaceri, managementul mediului si al dezvoltarii durabile si utilizarea sistemelor informatice in business.

Cursurile vor dura 10 zile distribuite in 5 week-end-uri. Se vor organiza pentru toti cei 400 de membri ai grupului tinta astfel: cate 10 grupe/regiune x 20 cursanti/grupa. O zi de curs dureaza 6 ore.

Cursul se finalizeaza cu elaborarea unui plan de afaceri.

Toti participantii care urmeaza programul de formare, consiliere, consultanta si vor da examenul pentru obtinerea certificarii ANC vor primi 1000 lei.

Primele 60 de planuri de afaceri – in ordinea notelor obtinute – vor fi premiate.

Persoanele care vor absolvi cursul, vor avea, ulterior, posibilitatea de a se inscrie intr-un concurs de idei de afaceri, la finalul caruia cele mai bune 40 de planuri, rezultate din evaluarea unui juriu de specialisti, vor beneficia de un ajutor de minimis in valoare de 25.000 de Euro, pentru a putea fi demarate in mod concret.

Pentru a participa la activitatile proiectului si a beneficia de formare profesionala antreprenoriala, consiliere, consultanta si asistenta in vederea realizarii unui plan de afaceri si de asemenea, de a participa la competitia de idei de afaceri va trebui sa completati Cererea de inscriere si sa o trimiteti, impreuna cu o copie dupa actul de identitate al Dvs., fie prin e-mail la adresa startup149612@gmail.com, fie prin posta (curier), la adresa: Bdul Timisoara, nr. 58, Sector 6, Bucuresti, fie personal la adresa mentionata.

Formular de inscriere

Titlu proiect: START UP 4 U
Cod contract: POSDRU/176/3.1/S/149612
Beneficiar: 
ASOCIAŢIA “SOCIETATEA NAŢIONALĂ SPIRU HARET
                    PENTRU EDUCAŢIE, ŞTIINŢĂ ŞI CULTURĂ”
Parteneri: MONDO CONSULTANŢĂ,
CENTRUL TINERILOR ROMI “AMARO SUNO”,
                  OPEN PROFESSIONAL CONSULT.

NOTĂ DE INFORMARE PRIVIND PROTECŢIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Prezentarea Proiectului

 

 

 

Prezentarea Parteneriatului

          

 

 

 

OBIECTIVUL GENERAL

       Obiectivul general al proiectului este furnizarea de programe de formare profesionalăși activități integrate în vederea dezvoltării competențelor antreprenoriale și manageriale pentru îmbunătățirea performanței și crearea de noi afaceri în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și București-Ilfov.
Proiectul contribuie la promovarea culturii antreprenoriale şi la optimizarea abilităților membrilor grupului țintă de a identifica în mod realist și de a aplica în practică idei de afaceri generând efecte pozitive pe termen lung, în mod concret, prin măsuri profesioniste de formare în domeniul antreprenoriatului pentru 400 de persoane cu vârsta peste 18 ani.

OBIECTIVE SPECIFICE

       Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
      OS 1. Dezvoltarea atitudinii pozitive față de cultura antreprenorială prin acțiuni de promovare a activităților și rezultatelor proiectului;
      OS 2. Dezvoltarea competențelor antreprenoriale prin furnizarea de formare profesională și activități integrate;
OS 3.
 Stimularea ocupării pe cont propriu prin furnizarea de servicii de sprijin și asistență pentru înființarea și dezvoltarea de noi afaceri;
      OS 4Înființarea și dezvoltarea de întreprinderi START UP.

ÎNCADRAREA OBIECTIVULUI PROIECTULUI ÎN CADRUL OBIECTIVULUI GENERALAFERENT AXEI PRIORITARE 3

      Obiectivul general aferent axei prioritare 3 Creşterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor va fi atins prin:
      furnizarea de servicii integrate: consiliere profesională, sprijin pentru iniţierea afacerilor, activităţi de asistenţă şi post-asistenţă în sprijinul iniţierii afacerilor şi a ocupării pe cont propriu (400 persoane);
      formare profesională pentru dobândirea de competențe și cunoștințe antreprenoriale necesare inițierii și dezvoltării de afaceri (400 persoane);
      organizarea unei competiţii de idei de afaceri care va fi deschisă si publicului larg, nu doar persoanelor din grupul țintă;
      inițierea a 50 de idei de afaceri noi cu 2 angajați, din care 20 de idei (50% din planurile de afaceri dezvoltate de grupul țintă) vor fi dezvoltate de persoane din grupul țintă care aparțin categoriei de vârstă 18-25 ani, înmatriculați în învățământul superior;
      crearea a 100 locuri de munca noi care vor fi menținute cel puțin 6 luni după finalizarea proiectului;
      se vor dezvolta în decursul implementării proiectului 2 Centre anteprenoriale de sprijin pentru afaceri deja existente și se vor înființa 2 Centre antreprenoriale noi de sprijin pentru inițierea afacerilor în regiunile de implementare a proiectului.

ÎNCADRAREA OBIECTIVULUI PROIECTULUI ÎN CADRUL OBIECTIVULUI GENERAL AL DOMENIULUI MAJOR DE INTERVENȚIE 3.1

       Obiectivul general al domeniului major de intervenție 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale va fi atins prin:
      înființarea şi dezvoltarea durabilă a 50 afaceri în județele din cele două regiuni de implementare, din care 20 vor fi dezvoltate de persoane din grupul țintă care aparțin categoriei de vârstă 18-25 ani, înmatriculați în învățământul superior;
crearea a cel puțin 100 de locuri de muncă, câte cel puțin 2 pentru fiecare afacere inițiată și dezvoltată;
      dezvoltarea în decursul implementării proiectului a 2 Centre anteprenoriale de sprijin pentru afaceri deja existente și înființarea a 2 noi Centre anteprenoriale de sprijin pentru afaceri pentru inițierea afacerilor în regiunile de implementare a proiectului;
      promovarea conceptului de antreprenoriat de tip start up prin diseminarea rezultatelor și a indicatorilor atinși în proiect.

      Obiectivul general al POSDRU se reflectă în obiectivul general al proiectului prin: formare profesională și dobândire de competențe antreprenoriale (400 persoane),activități integrate si Centre de sprijin pentru afaceri (400 persoane).

      Toate aceste măsuri contribuie la îmbunătățirea performanțelor profesionale ale membrilor grupului țintă, vizând creșterea competitivității și dezvoltarea de competențe antreprenoriale necesare inițierii și asigurării sustenabilității noilor afaceri.

 UNDE SE IMPLEMENTEAZA PROIECTUL?

       Proiectul este implementat în regiunile Sud-Vest Oltenia și București-Ilfov și se desfășoară pe o perioadă de 10 luni.
Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 8.195.887,50 lei, din care: 163.917,75 lei contribuția Beneficiarului și 8.031.969,75 lei asistență financiară nerambursabilă.

 REZULTATE ANTICIPATE:

  • 400 de membrii ai grupului țintăvor intra într-un program de formare profesionalăpentru dobândirea de competențe și cunoștințe antreprenoriale necesare dezvoltării unei afaceri, cu certificare ANC;
  • 400 de membrii ai grupului țintăconsiliați și sprijiniți în vederea inițierii unei afaceri;
  • 50 de idei de afaceriselectate, subvenţionte în cuantum de maxim 25.000 euro;
  • crearea acel puțin 100 de locuri de muncă (cel puțin 2 pentru fiecare afacereinițiată și dezvoltată);
  • dezvoltarea a 2Centre anteprenoriale de sprijin pentru afaceri deja existente și înființarea a 2 noi Centre anteprenoriale de sprijin pentru afaceri pentru inițierea afacerilor în regiunile de implementare a proiectului;
  • promovarea conceptului de antreprenoriat de tip START UPprin diseminarea rezultatelor și a indicatorilor atinși în proiect.

Status: ACTIV
Depunere pana la: 30.10.2015
Buget: 205.776.952 euro

Obiectivele programului 
Solicitanti eligibili
Documentatie

Ce se doreste prin aceasta sub-masura?

  1. Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole prin cresterea competitivitatii activitatii agricole, a diversificarii productiei agricole si a calitatii produselor obtinute;
    2. Restructurarea exploatatiilor de dimensiuni mici si medii si transformarea acestora in exploatatii comerciale;
    3. Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investitii;
    4. Cresterea valorii adaugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora in vederea crearii si promovarii lanturilor alimentare integrate.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Submasura 4.1 sunt fermierii definiti conform Regulamentului (CE) 1307/2013, art.4, ca fiind persoane fizice sau juridice sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup si membrii sai il detin in temeiul legislatiei nationale, ale caror exploatatii se situeaza pe teritoriul Romaniei si care desfasoara o activitate agricola.

Cine se poate inscrie pentru a primi finantare?

  • Persoana fizica autorizata (infiintata in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi individuale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi familiale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate pe actiuni – SA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita pe actiuni – SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate cu raspundere limitata – SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate comerciala cu capital privat (infiintata in baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Institutele de cercetare – dezvoltare, precum si centrele si statiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol in conformitate cu legea nr. 45 /2009 (in cazul celor de drept public se va solicita Hotararea de Guvern, specifica)
  • Societate agricola (infiintata in baza Legii nr. 36/ 1991) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 1/ 2005) cu modificarile si completarile ulterioare, iar investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri;
  • Cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 566/ 2004 ,art.6, lit.e) cu modificarile si completarile ulterioare, iar investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.
  • Grup de producatori (Ordonanta nr.37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor si organizatiilor de producatori, pentru comercializarea produselor agricole, cu completarile si modificarile ulterioare) care deservesc intereselor membrilor.

Investitia trebuie sa se realizeze in cadrul unei ferme cu o dimensiune economica de minim 8.000 SO (valoarea productiei standard).

Activitati finantate prin aceasta sub-masura

  • Investitii in infiintarea, extinderea si/sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv tehnologii eficiente de reducere a poluarii si respectarea standardelor Uniunii care vor deveni obligatorii pentru exploatatii in viitorul apropiat, si cele pentru depozitarea/gestionarea adecvata a gunoiului de grajd in zonele unde aceasta cerinta este in curs de aplicare;
    • Investitii in infiintarea, extinderea si/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacitati de stocare, conditionare, sortare, ambalare a productiei vegetale pentru cresterea valorii adaugate a produselor;
    • Investitii in scopul indeplinirii standardelor comunitare in cazul tinerilor fermieri in conformitate cu art 17 (5) al Reg. 1305/2013 in care sprijinul poate fi acordat pe o perioada maxima de 24 luni de la momentul instalarii si investitii de conformare cu noile standarde in cazul modernizarii exploatatiilor agricole conform art. 17 (6) in care sprijinul poate fi acordat pe o perioada maxima de 12 luni de la data la care noul standard a devenit obligatoriu pentru exploatatie;
    • Infiintare si/sau modernizarea cailor de acces in cadrul fermei, inclusiv utilitati si racordari;
    • Investitii in procesarea* produselor agricole* la nivel de ferma, precum si investitii in vederea comercializarii (precum magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole); investitiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar impreuna cu investitiile in modernizarea / dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizeaza un lant alimentar integrat si adaugarea de plus valoare la nivel de ferma).  *Materia prima procesata va fi produs agricol (conform Anexei I la Tratat) si produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat.
    • Investitii in infiintarea si/sau modernizarea instalatiilor pentru irigatii in cadrul fermei, inclusiv facilitati de stocare a apei la nivel de ferma, cu conditia ca acestea sa reprezinte o componenta secundara intr-un proiect de investitii la nivel de ferma;
    • Investitii in producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cu exceptia biomasei (solara, eoliana, cea produsa cu ajutorul pompelor de caldura, geotermala) in cadrul fermei, ca si componenta secundara in cadrul unui proiect de investitii, iar energia obtinuta va fi destinata exclusiv consumului propriu;
    • Investitii in instalatii pentru producerea de energie electrica si/sau termica, prin utilizarea biomasei (din deseuri / produse secundare rezultate din propria activitate agricola), ca si componenta secundara in cadrul unui proiect de investitii, iar energia obtinuta va fi destinata exclusiv consumului propriu;
    • Investitii necorporale: achizitionarea sau dezvoltarea de software si achizitionarea de brevete, licente, drepturi de autor, marci in conformitate cu la art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013.

Contributia publica totala aferenta sesiunii anuale 2015: 205.776.952 euro.

Sprijinul financiar se va acorda dupa cum urmeaza:

  1. In cazul fermelor avand dimensiunea economicapana la 500.000 SO(valoare productie standard) sprijinul public nerambursabilva fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi:
    · pentru proiectele care prevad achizitii simple – maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;
    · pentru proiectele care prevad constructii-montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal;
    – maximum 1.500.000 euro pentru legume in spatii protejate (sere) si sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
    · pentru proiectele care prevad crearea de lanturi alimentare integrate – maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici;2. In cazul fermelor avand dimensiunea economica peste 500.000 SOsprijinul public nerambursabil va fi de 30% si nu va depasi:
    · pentru proiectele care prevad achizitii simple – maximum 500.000 euro;
    · pentru proiectele care prevad constructii-montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume in spatii protejate (sere) si sectorul zootehnic;
    · pentru proiectele care prevad crearea de lanturi alimentare integrate – maximum 2.000.000 euro;3. In cazul cooperativelor si a grupurilor de producatori sprijinul va fi 50%fara a depasi maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investitiei.

 

 

PNDR 2014-2020 – 19.1: Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala

 

A fost lansat primul apel de proiecte pe sub-masura 19.1, destinata GAL-urilor, din noul PNDR 2014-2020.

Status: ACTIV
Depunere pana la: 8 mai 2015
Buget: 2.400.000 euro

Obiectivele programului 
Solicitanti eligibili
Documentatie

Ce presupune aceasta sub-masura?

 Grupurile de Actiune Locala sunt parteneriate privat-publice active, constituite din reprezentanti ai sectorului public, sectorului privat si societatii civile, desemnati dintr-un teritoriu rural omogen, care vor trebui sa indeplineasca o serie de cerinte privind componenta, teritoriul acoperit si care vor implementa o strategie integrata pentru dezvoltarea teritoriului.

Partenerii economici privati, precum si alti reprezentanti ai societatii civile vor reprezenta cel putin 51% atat la nivelul parteneriatului cat si la nivel decizional. Populatia din mediul urban va avea o pondere de maximum 25% din totalul populatiei teritoriului. Entitatile provenite din mediul urban vor reprezenta maximum 25% la nivel decizional (organisme de conducere ale GAL-ului si comitet de selectie).

Sprijinul pregatitor consta in sprijinul acordat beneficiarilor eligibili, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locala.

Sprijinul pregatitor pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locala vizeaza:
• Derularea unui proces de consultare realizat la nivel local, cu implicarea, in mod activ, a actorilor locali si organizatiilor din teritoriu. in acest fel, potentialul GAL va analiza atat nevoile si oportunitatile de dezvoltare, cat si mecanismul de implicare activa a populatiei in dezvoltarea zonei.
• Actiuni de constructie institutionala, de instruire si de creare de retele, cu scopul de a pregati si implementa o strategie integrata de dezvoltare locala pentru o anumita zona.

Cine poate aplica pentru finantare?

In cadrul acestei Sub-Masuri beneficiarii eligibili sunt parteneriate privat-publice, indiferent daca reprezinta teritorii care sunt acoperite de GAL-uri ce au fost selectate in PNDR 2007-2013, sau parteneriate potentiale/existente formate din parteneri care au fost membri in GAL-uri autorizate si/sau parteneri care nu au mai fost membri in GAL-uri.

Beneficiarii eligibili mentionati mai sus vor incheia contractele de finantare cu AFIR, pentru obtinerea sprijinului pregatitor, prin reprezentantul legal desemnat.

Beneficiarii acestei Sub-Masuri trebuie sa respecte conditiile de eligibilitateprivind componenta parteneriatului, respectiv:

  • Parteneriatul trebuie sa fie constituit din maximum 49% reprezentanti ai sectorului public;
  • Organizatiile din mediul urban trebuie sa reprezinte maximum 25% la nivel decizional (Comitet director si AGA) pentru asociatii autorizate, iar pentru parteneriate fara personalitate juridica- formatein baza Acordului de parteneriat, maximum 25% din totalul partenerilor.

Nu se acorda avans.

Intensitatea sprijinului nerambursabil pentru aceasta sub-masura este 100%.

Rambursarea cheltuielilor pentru Sprijinul Pregatitor va fi efectuata doar pentru SDL-urile declarate eligibile de catre Autoritatea de Management, ulterior procesului de evaluare si selectie a SDL.

Sprijinul nu este conditionat de selectarea SDL.

Sprijinul financiar public pentru pregatirea SDL-urilor se va aloca intr-o singura sesiune de selectie a proiectelor si este de: 2.400.000 euro.

Aceasta suma reprezinta valoarea totala eligibila a proiectelor.

Se va oferi sprijin nerambursabil pana la suma maxima de 20.000 euro, astfel:

  • Cheltuielile pentru animare vor fi de maximum 10.000 euro, acordate proportional cu numarul de locuitori acoperit de SDL. Suma maxima de 10.000 de euro va fi acordata unui teritoriu in care nr. de locuitori este de 100.000 (maximum admis). Calcularea cuantumului de finantare pentru teritorii in care nr. de locuitori este mai mic de 100.000, se va realiza proportional in raport cu suma maxima ce poate fi acordata.
  • Cheltuielile legate de elaborarea strategiei se vor incadra in suma maxima de 10.000 de euro, indiferent de marimea teritoriului si populatia acoperita de SDL.

Ce activitati sunt finantate?

Sunt eligibile cheltuielile realizate pentru urmatoarele activitati:
(a) activitati de consultare, animare si organizare grupuri de lucru in vederea elaborarii SDL;
(b) consultanta tehnica si financiara in vederea elaborarii SDL, inclusiv achizitia de informatii si colectarea de date necesare elaborarii SDL;
(c) costuri de personal necesar in vederea elaborarii SDL.

Principiul de baza al finantarii nerambursabile este acela al rambursarii cheltuielilor eligibile efectuate in prealabil de catre beneficiar.

 

 

Schema de ajutor de stat pentru investitiile in CDI pentru Programul Operational Competitivitate

 

Schema de ajutor de stat pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) „Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) si a investitiilor in CDI prin Programul Operational Competitivitate (POC)”.

Status: ACTIV 
Depunere pana la: 31.12.2020
Buget: 620 milioane euro

Obiectivele programului 
Solicitanti eligibili
Documentatie

Prin aceasta schema se va oferi sprijin pentru atingerea urmatoarelor obiective:

  • cresterea investitiilor private in CDI,
  • cresterea transferului de cunostinte, tehnologie si personal cu competente CDI intre mediul public si cel privat,
  • cresterea capacitatii stiintifice ca motor al inovarii,
  • cresterea participarii cercetarii romanesti in cercetarea la nivel european si international.

Tipuri de ajutoare

Prezenta schema cuprinde urmatoarele categorii de ajutoare:
(a) ajutoare pentru cercetare, dezvoltare si inovare;
(b) ajutoare regionale pentru investitii;
(c) ajutoare pentru accesul IMM-urilor la finantare (ajutoare pentru intreprinderile nou-infiintate).

Prezenta schema nu se aplica:
(a) ajutoarelor destinate activitatilor legate de exportul catre tari terte sau catre alte state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitatile exportate, de infiintarea si functionarea unei retele de distributie sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;
(b) ajutoarelor conditionate de utilizarea preferentiala a produselor nationale fata de produsele importate.

Cine poate beneficia de ajutorul de stat

Beneficiarii acestei scheme sunt intreprinderi cu sau fara activitate de CD mentionata in statut. Este considerata intreprindere orice entitate care desfasoara o activitate economica, indiferent de forma juridica a acesteia.

Beneficiarii ajutoarelor de CDI pentru constructia si modernizarea infrastructurilor de cercetare sunt entitatile juridice care detin si exploateaza infrastructura de cercetare.

Beneficiarii ajutoarelor pentru clusterele de inovare sunt exclusiv entitatile juridice care exploateaza clusterele de inovare (organizatia clusterului).

Beneficiarii ajutoarelor pentru intreprinderile nou-infiintate sunt intreprinderile nou-infiintate inovatoare. Ajutorul pentru intreprindere nou-infiintata se acorda o singura data si numai pe perioada in care beneficiarul indeplineste conditiile de intreprindere nou-infiintata inovatoare.

Conditii de finantare

Ajutorul se acorda sub forma de granturi (asistenta financiara nerambursabila in una sau mai multe transe). Plata ajutorului catre beneficiarii schemei se poate face pana la 31 decembrie 2023. Contractele de finantare vor fi incheiate cel tarziu pana pe 31 decembrie 2020.

Prezenta schema intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei si se aplica pana la 31 decembrie 2020.

Bugetul schemei este de maxim 620 milioane EUR pe perioada 2015-2020.

DOCUMENTATIE

.

Operatiunea 3.2.4: Sustinerea implementarii de solutii de e-Sanatate si asigurarea conexiunii la broadband

.

Operatiunea 3.2.4 din cadrul POSCCE isi propune dezvoltarea si/sau extinderea unor platforme si aplicatii informatice pentru sanatate (e-sanatate), disponibile on-line pentru cetateni /mediu de afaceri /administratie publica.

Status: INACTIV 
Depunere pana la: 20.03.2015
Buget total: 10.000.000 lei

Obiectivele programului 
Solicitanti eligibili
Documentatie

 Solicitanti eligibili

La acest apel se poate inscrie Institutul National de Hematologie Transfuzionala Prof. Dr. C.T. Nicolau ca singur solicitant al finantarii sau in parteneriat cu una sau mai multe institutii publice centrale.

Activitati eligibile

  • Achizitionarea serviciilor de dezvoltare si implementare a solutiilor software specifice proiectului si integrarea aplicatiilor folosite, respectand etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerintelor, proiectare, implementare si testare –activitate obligatorie
  • Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate si cel care va asigura mentenanta –activitate obligatorie
  • Informare si publicitate pentru proiect –activitate obligatorie
  • Auditarea partiala si finala a proiectului, inclusiv auditarea din punctul de vedere al securitatii aplicatiei –activitate obligatorie
  • Achizitionarea de servicii de consultanta pentru pregatirea si managementul proiectului, inclusiv servicii de asistenta juridica pentru realizarea achizitiilor publice
  • Conectarea la infrastructura broadband (daca este necesara pentru implementarea proiectului)
  • Achizitionarea de aplicatii software si licente software necesare pentru realizarea proiectului
  • Achizitionarea si implementarea de solutii de semnatura electronica si plata electronica
  • Construirea retelei LAN necesara pentru implementarea proiectului (in interiorul cladirii/cladirilor unde se implementeaza proiectul)
  • Configurarea si implementarea bazelor de date, migrarea si integrarea diverselor structuri de date existente
  • Realizarea unui website/portal, achizitionarea domeniului pentru acest website
  • Achizitionarea de echipamente si dotari justificate din punct de vedere a implementarii proiectului (care pot include: servere, calculatoare tip desktop, portabile (numai pentru echipa de implementare), monitoare, echipamente de retea, dispozitive pentru conectare, echipamente periferice, dotarea corespunzatoare a centrului de date, etc.)

Conditii de finantare

Valoarea maxima a finantarii nerambursabile acordate este de10.000.000 lei (inclusiv TVA pentru cheltuieli eligibile).

Termen-limita

Perioada de inregistrare on-line a propunerilor de proiecte este cuprinsa intre 13 – 20 martie 2015, ora 16,30.

DOCUMENTATIE

 PNDR 2014-2020 – 6.1: Sprijin privind instalarea tinerilor fermieri

 

Reprezentantii AFIR au lansat primul apel de proiecte din cadrul noului PNDR 2014-2020, pe sub-masura 6.1, destinata tinerilor fermieri.

Status: ACTIV
Depunere pana la: 30.10.2015
Buget: 111.209.889 euro

Obiectivele programului 
Solicitanti eligibili
Documentatie

Ce se doreste prin aceasta sub-masura?

  • instalarea pentru prima data a tinerilor fermieri, ca sefi/manageri ai unei exploatatii agricole;
    • imbunatatirea managementului, cresterea competitivitatii sectorului agricol, precum si conformitatea cu cerintele de protectie a mediului, igiena si bunastarea animalelor si siguranta la locul de munca;
    • submasura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenti, cu un minim de cunostinte de baza, sa se instaleze ca sefi/manageri ai exploatatiei;
    • cresterea numarului de tineri fermieri care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi/manageri de exploatatie;
    • incurajarea tinerilor si a familiilor din mediul rural de a se stabiliza in mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei nationale in general.

Cine poate depune proiecte?

Solicitanti eligibili:
• Tanarul fermier in conformitate cu definitia prevazuta la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instaleaza ca unic sef al exploatatiei agricole;
• Persoana juridica cu mai multi actionari unde un tanar fermier in sensul art. 2 din R(UE) nr.1305/2013 se instaleaza si exercita un control efectiv pe termen lung in ceea ce priveste deciziile referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare legate de exploatatie.

Exploatatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• Exploatatia are o dimensiune economica cuprinsa intre 12.000 – 50.000 SO;
• Exploatatia este inregistrata obligatoriu in Registrul Unic de Identificare – APIA, in Registrul agricol si/sau in Registrul exploatatiilor – ANSVSA;
• Exploatatia este inregistrata ca microintreprindere/intreprindere mica;

Categoriile de solicitanti eligibili, in functie de forma de organizaresunt:
• persoana fizica inregistrata si autorizata in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare:
– individual si independent, ca persoana fizica autorizata;
– ca intreprinzator titular al unei intreprinderi individuale;
– ca intreprinzator titular al unei intreprinderi familiale;
• asociatul unic si administrator al unei societati cu raspundere limitata – SRL, infiintata in baza Legii 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
• asociatul majoritar (majoritate absoluta) si administrator al unei societati cu raspundere limitata – SRL, infiintata in baza Legii 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Din categoria IMM-urilor, solicitanti eligibili sunt:

  • microintreprinderile – de pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
    • intreprinderile mici – au intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.

Instalarea ca tanar fermier este un proces care se deruleaza in etape. Acest proces trebuie sa fi inceput si sa fie inca in curs de desfasurare la data depunerii cererii de finantare pentru accesarea sprijinului acordat prin intermediul acestei sub-masuri.

Care sunt pasii de urmat?

  • Etapa I: Inregistrarea tanarului fermier la Oficiul National al Registrului Comertului ca microintreprindere / intreprindere mica cu maximum 24 de luni inaintea depunerii cererii de finantare (intre timp, fermierul pregateste planul de afaceri, organizeaza activitatile administrative, achizitioneaza bunuri pentru noua intreprindere, etc.). Aceasta etapa trebuie sa fie incheiata inaintea depunerii cererii de finantare pentru aceasta sub-masura;
    Etapa II: Depunerea si inregistrarea Cererii de Finantare insotita de planul de afaceri si documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza materiala cu activele detinute la momentul depunerii cererii de finantare), precum si documentele anexa;
    • Etapa III: Instalarea tanarului fermier este considerata finalizata la momentul implementarii corecte a planului de afaceri (la acordarea celei de-a doua transe de plata).

Contributia publica totala aferenta sesiunii pentru anul 2015 este de:111.209.889 euro.

Din contributia publica totala alocarea pentru zona montana este de 33.362.967 euro.

Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 50.000 Euro va fi acordat sub forma de prima in doua transe, astfel:

  • 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare;
  • 25% din cuantumul sprijinului in maximum trei ani de la primirea deciziei de finantare.

 

AFIR: Model de contract de consultanta pentru beneficiarii PNDR 2014-2020

 

AFIR pune la dispozitia beneficiarilor PNDR 2014-2020 un model orientativ de Contract de Prestari Servicii de Consultanta, ca urmare a dezbaterilor avute cu acestia. Beneficiarii au solicitat, in nenumarate randuri, indrumari cu privire la continutul si clauzele contractelor de consultanta, iar expertii AFIR au observat necesitatea existentei unui model.

Modelul de contract pe care il propunem acum beneficiarilor PNDR 2020 are un caracter consultativ care sa ii ajute sa se poata orienta pentru ca, in contractul final, sa fie asigurat un cadru reciproc avantajos. Primii dezavantajati in lipsa unui astfel de model sunt beneficiarii PNDR care nu au experienta in incheierea unui contract de prestari servicii. Nu impunem un anumit tip de contract, pentru ca relatia dintre beneficiari si firmele de consultanta este una privata, in care Agentia nu are dreptul si nici parghiile legale de a se implica, ci doar dorim sa oferim un exemplu”, a declarat Directorul General al AFIR, David Eugen POPESCU.

Modelul are un caracter orientativ si de recomandare, iar beneficiarii PNDR, inainte de a semna, trebuie sa stabileasca conditiile pe care le considera avantajoase pentru accesarea fondurilor europene si implementarea cu succes a proiectului.

Obiectul contractului pe care potentialul beneficiar il va incheia cu societatea de consultanta aleasa de catre acesta il reprezinta executarea de catre societatea de consultanta a serviciilor de asistenta de specialitate si intocmirea documentatiilor necesare in scopul implementarii proiectului cu sprijin financiar de la bugetul Uniunii Europene, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) prin intermediul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 (PNDR).

Cei care depun proiecte pentru fonduri europene vor primi un răspuns în 37 de zile – VIDEO

  • Fermierii care vor depune proiecte finanţate cu fonduri europene vor primi un răspuns în 37 de zile, plus-minus 10 zile, autorităţile încercând astfel să crească gradul de absorbţie a fondurilor, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Agriculture.

Pentru noul PNDR, 2014-2020, care se derulează începând cu acest an, fermierii vor trebui să depună o cerere de plată unică pe suprafaţă.

“Fermierul nu mai trebuie să vină la APIA de mai multe ori, pentru că totul este înglobat într-o singură cerere”, a explicat ministrul.

El a adăugat că APIA va primi de la 5 aprilie cererile de plată pe suprafaţă.

“Comisarul european şi-a dat acordul ca noi să deschidem două măsuri de finanţare din noul PNDR. La sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, toţi beneficiarii pot depune cereri pentru noile măsuri”, a afirmat Constantin.

PNDR 2014-2020 aduce o alocare financiară de peste 8 miliarde de euro. Sesiunea de depunere este continuă, iar toate proiectele se vor depune online. Toate documentele se pot încărca pe site-ul APIA.

Schimbari in sprijinul beneficiarilor masurilor de finantare din noul PNDR

 

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale anunta, odata cu lansarea primelor 3 masuri de finantare prin noul Program National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 si noi modificari care ii vor ajuta pe aplicanti sa acceseze mai usor banii europeni. In acest sens, vor fi scurtate perioadele de evaluare si selectie a proiectelor, vor fi aplicate proceduri mai simple dar si instrumente utile pentru aplicanti (depunere on-line, baza de date cu preturi de referinta, procedura de achizitii private on-line etc.).

Astfel, 205,7 milioane de euro sunt disponibile pentru modernizarea exploatatiilor agricole si 111,2 milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri. Proiectele se pot depune pana la data de 30 octombrie 2015 sau pana la epuizarea fondurilor alocate in acest an pentru fiecare submasura in parte.

Depunerea se va face exclusiv online pentru submasura 4.1 Investitii in exploatatii agricole, iar pentru submasura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, se poate face online sau in format tiparit.

  1. Se va aplica un prag de punctaj– va fi micsorat lunar pe parcursul sesiunii anuale continue cu cate 10 puncte, pana la atingerea unui prag minim acceptat pentru respectiva sesiune. Prin aceasta masura, se doreste prioritizarea proiectelor in functie de calitatea acestora, raportat la obiectivele de finantare ale PNDR. Pragul de calitate aplicat in prima sesiune pentru sub-masura 4.1 si sub-masura 6.1 este de85 de puncte, iar pragul minim este de 30 de puncte.

Astfel, fiecare aplicant isi va facesingur evaluarea propriului proiect pentru a stabili cate puncte are, in functie de criteriile de selectie publicate in Ghidul Solicitantului. In functie de autoevaluarea realizata, solicitantul va depune proiectul in luna in care se va incadra din punct de vedere al punctajului estimat (spre exemplu: daca un proiect a fost autoevaluat cu 75 de puncte, solicitantul il va putea depune inca din prima luna a sesiunii cand pragul de calitate este de 85 de puncte, dar va fi evaluat incepand cu a doua luna cand pragul de calitate va fi de 75 de puncte).

Daca se constata ca solicitantul si-a estimat punctajul cu mai mult de 20% fata de punctajul stabilit de AFIR, proiectul respectiv va fi mutat la finalul clasamentului si va fi finantat doar daca raman sume disponibile dupa selectarea celorlalte proiecte.

  1. Vor fi emise rapoarte de selectie lunare, fiind astfel scurtat timpul de analiza al proiectelor.
  2. In 37 de zile lucratoare de la sfarsitul lunii in care au fost depuse proiectele se va face evaluarea lor. Acest termen se poate majora cu 10 zile lucratoare daca sunt in evaluare proiecte pe doua sau mai multe sub-masuri.

.

PNDR 2014-2020 – 6.1: Sprijin privind instalarea tinerilor fermieri

 

Reprezentantii AFIR au lansat primul apel de proiecte din cadrul noului PNDR 2014-2020, pe sub-masura 6.1, destinata tinerilor fermieri.

Status: ACTIV
Depunere pana la: 30.10.2015
Buget: 111.209.889 euro

Obiectivele programului 
Solicitanti eligibili
Documentatie

Ce se doreste prin aceasta sub-masura?

  • instalarea pentru prima data a tinerilor fermieri, ca sefi/manageri ai unei exploatatii agricole;
    • imbunatatirea managementului, cresterea competitivitatii sectorului agricol, precum si conformitatea cu cerintele de protectie a mediului, igiena si bunastarea animalelor si siguranta la locul de munca;
    • submasura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenti, cu un minim de cunostinte de baza, sa se instaleze ca sefi/manageri ai exploatatiei;
    • cresterea numarului de tineri fermieri care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi/manageri de exploatatie;
    • incurajarea tinerilor si a familiilor din mediul rural de a se stabiliza in mediul rural, ceea ce va crea un efect pozitiv asupra economiei nationale in general.

Cine poate depune proiecte?

Solicitanti eligibili:
• Tanarul fermier in conformitate cu definitia prevazuta la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instaleaza ca unic sef al exploatatiei agricole;
• Persoana juridica cu mai multi actionari unde un tanar fermier in sensul art. 2 din R(UE) nr.1305/2013 se instaleaza si exercita un control efectiv pe termen lung in ceea ce priveste deciziile referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare legate de exploatatie.

Exploatatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
• Exploatatia are o dimensiune economica cuprinsa intre 12.000 – 50.000 SO;
• Exploatatia este inregistrata obligatoriu in Registrul Unic de Identificare – APIA, in Registrul agricol si/sau in Registrul exploatatiilor – ANSVSA;
• Exploatatia este inregistrata ca microintreprindere/intreprindere mica;

Categoriile de solicitanti eligibili, in functie de forma de organizaresunt:
• persoana fizica inregistrata si autorizata in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare:
– individual si independent, ca persoana fizica autorizata;
– ca intreprinzator titular al unei intreprinderi individuale;
– ca intreprinzator titular al unei intreprinderi familiale;
• asociatul unic si administrator al unei societati cu raspundere limitata – SRL, infiintata in baza Legii 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
• asociatul majoritar (majoritate absoluta) si administrator al unei societati cu raspundere limitata – SRL, infiintata in baza Legii 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Din categoria IMM-urilor, solicitanti eligibili sunt:

  • microintreprinderile – de pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei;
    • intreprinderile mici – au intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, echivalent in lei.

Instalarea ca tanar fermier este un proces care se deruleaza in etape. Acest proces trebuie sa fi inceput si sa fie inca in curs de desfasurare la data depunerii cererii de finantare pentru accesarea sprijinului acordat prin intermediul acestei sub-masuri.

Care sunt pasii de urmat?

  • Etapa I: Inregistrarea tanarului fermier la Oficiul National al Registrului Comertului ca microintreprindere / intreprindere mica cu maximum 24 de luni inaintea depunerii cererii de finantare (intre timp, fermierul pregateste planul de afaceri, organizeaza activitatile administrative, achizitioneaza bunuri pentru noua intreprindere, etc.). Aceasta etapa trebuie sa fie incheiata inaintea depunerii cererii de finantare pentru aceasta sub-masura;
    Etapa II: Depunerea si inregistrarea Cererii de Finantare insotita de planul de afaceri si documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza materiala cu activele detinute la momentul depunerii cererii de finantare), precum si documentele anexa;
    • Etapa III: Instalarea tanarului fermier este considerata finalizata la momentul implementarii corecte a planului de afaceri (la acordarea celei de-a doua transe de plata).

Contributia publica totala aferenta sesiunii pentru anul 2015 este de:111.209.889 euro.

Din contributia publica totala alocarea pentru zona montana este de 33.362.967 euro.

Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 50.000 Euro va fi acordat sub forma de prima in doua transe, astfel:

  • 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare;
  • 25% din cuantumul sprijinului in maximum trei ani de la primirea deciziei de finantare.

DOCUMENTATIE

Puteti descarca urmatoarele documente utile:

Website-ul programului
Ghidul solicitantului

Cerere de finantare

 

Achizitiile pot fi derulate online de catre beneficiarii PNDR

 

O noutate pentru beneficiarii PNDR e ca Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a schimbat manualul de procedura pentru achizitii la fluxul derularii si avizarii on-line a procedurilor de achizitii. Astfel acestia vor putea derula achizitiile on-line pe pagina AFIR: http://www.afir.info.

Aceasta procedura on-line se aplica la toate achizitiile demarate incepand cu aceasta saptamana, indiferent de versiunea de contract de finantare.

Ulterior, pe parcursul derularii procedurii, contractul se va actualiza prin acte aditionale. Acestea pot fi incheiate, dupa caz, exclusiv ca urmare a modificarilor survenite in urma derularii procesului de achizitii on-line sau pot cuprinde si alte modificari ale proiectului. Actele aditionale se vor incheia pana la momentul avizarii finale a achizitiilor, conform noii proceduri.

Prin aceasta schimbare, se evita aparitia intarzierilor in derularea contractelor de finantare.

Procedura de achizitii stabilestemodul derularii si verificarii contractelor de achizitii de servicii, bunuri cu sau fara montaj si de executie lucrari (constructii, montaj) in cadrul proiectelor finantate prinPNDR pentru beneficiarii privati.

Astfel, beneficiarii privati trebuie sa se autentifice, in partea superioara a paginii, destinata depunerii on-line si apoi sa publice invitatia de participare si dosarul cererii de oferte in format electronic. De asemenea, ofertantii vor parcurge procedura de inregistrare pe pagina de internet a Agentiei si, ulterior, vor depune on-line ofertele pentru respectiva procedura de achizitie.

Ca o masura suplimentara de simplificare, numarul minim al ofertelor conforme primite s-a redus la doua, de la minimum trei cat era stabilit prin procedura anterioara.

Verificarea si avizarea dosarului de achizitii se va face on-line la nivelul OJFIR si CRFIR, prin intermediul departamentelor de specialitate.

Ulterior, pe site-ul www.afir.info se publica rezultatul procedurii de achizitie (inclusiv notificarile pentru ofertantii castigatori si necastigatori) si se va respecta termenul legal pentru depunerea unor eventuale contestatii.

Dupa expirarea acestui termen, beneficiarul va incheia contractul cu ofertantul declarat castigator si va putea publica pe site solutionarea contestatiilor.

Intreaga procedura se va derula on-line, conform prevederilor procedurale si instructiunilor de utilizare de pe site-ul Agentiei (tutoriale), valabile atat pentru beneficiarii privati ai Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) cat si pentru ofertanti.

Sursa: AFIR

AFIR pregateste metodologia pentru deschiderea primelor masuri de finantare prin PNDR 2014-2020

 

 Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a anuntat ca a dat startul pregatirii metodologieispecifice accesarii fondurilor europene prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) aferent perioadei 2014-2020.

Pana in acest moment nu exista documente oficiale in varianta finala ci doar fisele provizorii ale masurilor, dar agentia este pregatita din punct de vedere al procedurilor de lucru specifice. Astfel, imediat dupa aprobarea Comisiei Europene se vor publica spre consultare  ghidurile solicitantilor si se vor deschide primele sesiuni pentru depunere de proiecte.

Pentru noua perioada de finantare, AFIR  a imbunatatit modul de accesare si de implementare a fondurilor europene prin specializarea personalului pe tipuri de investitii. In plus, s-a introdus sistemul de depunere online a tuturor cererilor de finantare dar si a ofertelor pentru achizitii specifice beneficiarilor privati. De asemenea, s-a introdus si devansarea decontarii platilor aferente cheltuielilor eligibile.

Directorul General al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale, David Eugen Popescu, recomanda tuturor potentialilor beneficiari ca pana la publicarea documentatiei oficiale sa clarifice toate detaliile ce tin de etapa premergatoare depunerii propriu-zise.

 

Cele mai frecvente erori făcute de beneficiarii PNDR la depunerea proiectelor

 

  • Întocmirea proiectelor de către firme de consultanţă folosind copy-paste, fapt care are ca şi consecinţă trecerea sumelor ce reprezintă serviciile de consultanţă ca sume neeligibile. • Necunoaşterea foarte clară a condiţiilor Programului FEADR (criterii de eligibilitate, criterii de selecţie, etc.), considerând că este suficient să le cunoască consultantul.
  • Necunoaşterea conţinutului propriului proiect – au fost cazuri în care beneficiarii nu cunoşteau proiectul elaborat de consultant, ci doar obiectul proiectului: achiziţiile de utilaje sau construcţiile ce urmează a fi reali­zate, descoperind ulterior obligaţii contractuale pe care nu le puteau respecta.
  • Stabilirea unor perioade nerealiste de realizare a proiectului, care duc de cele mai multe ori la necesitatea prelungirii contractelor de finanţare prin acte adiţionale sau la anularea proiectului din cauza depăşirii perioadelor programate.
  • Se înregistrează probleme cu actele de proprietate ale terenurilor sau imobilelor sau cu situaţia juridică a acestora.
  • Exploataţiile care au puncte de lucru pe raza mai multor comune adeseori nu prezintă  certificate fiscale de la toate punctele de lucru.
  • Mulţi fermieri nu negociază suficient de bine clauzele contractuale cu consultantul sau nu citesc acest contract, de aici decurgând uneori situaţii dificile pentru beneficiar, atât financiar, cât şi procedural.
  • Deseori solicitanţii nu analizează suficient soluţia tehnică pe care o vor adopta prin implementarea proiectului şi, astfel, pe parcursul implementării acestuia se văd obligaţi să adopte soluţii noi considerate superioare celor din faza de studiu de fezabilitate.
  • La investiţiile care implică modernizări în cadrul Măsurii 123 solicitanţii nu sunt conştienţi de obligativitatea prezentării actului doveditor asupra clădirii în care se desfăşoară activitatea productivă.
  • Utilizarea în mod eronat a cursului euro al BNR şi nu cel al European Central Bank, conform menţiunilor clare din Ghidul Solicitantului.

„În plus, se constată completarea eronată a cererii de finanţare”, mai spune Nicolae Popa.  Spre exemplu: Nu se completează obiectivele investiţiei; Nu se încadrează corect tipul investiţiei: modernizare/ extindere, sau investiţie nouă; Nu se completează corect codul CAEN, menţionându-se eronat codul CAEN al activităţii principale şi nu codul CAEN al activităţii finanţate prin proiect. lÎn Bugetul Indicativ la utilajele cu montaj, preţul montajului nu este completat distinct la cap. 4.1, ci este inclus în mod eronat în preţul utilajelor prevăzute a se achiziţiona. În adeverinţa de la bancă nu se regăsesc datele de identificare ale băncii (adresa, telefon).
Informaţiile din proiect nu sunt corelate cu documentele prezentate, spre exemplu:• În declaraţia pe proprie răspundere se bifează că beneficiarul are datorii către instituţiile de credit, deşi din  graficul de rambursare şi adeverinţa prezentate reiese că respectă graficul; • Nu corelează datele din bugetul indicativ cu cele din planul financiar; • Nu se corectează erorile apărute din cauza rotunjirilor şi a transformării din euro în lei; • Nu se corelează datele din tabelul cu indicatorii de monitorizare, descrierea din memoriul justificativ (MJ) sau studiul de fezabilitate (SF) şi prognoza veniturilor; •Partea electronică a cererii de finanţare (CD-uri) nu corespunde cu partea tipărită; • În cazul proiectelor cu construcţii-montaj există necorespondenţă între planşele anexate studiului de fezabilitate şi realitatea din teren (amplasament, clădiri, utilităţi); • Nu se prezintă acte de proprietate pentru clădirile prevăzute să se modernizeze, se prezintă doar contracte de comodat, de închiriere; nu se anexează Extras Cartea Funciară ci doar Foaie de Avere; • Nu se prezintă Certificate Fiscale pentru punctele de lucru; •Nu se face o delimitare clară între fundamentarea obiectivelor generale şi a celor specifice; • Nu se prezintă integral documentele obligatorii şi nici toate exemplarele originale necesare. •Prezentarea în ultimul moment a documentaţiilor la Oficiul Judeţean, de multe ori chiar în ultimele ore ale termenului de depunere, cu probleme legate de îndosariere, opisare, ştampilare, semnare; •Demonstrarea necorespunzătoare a viabilităţii economice a investiţiilor propuse; •Se greşeşte la partea economică, fie prin rotunjiri ale TVA, fie prin necorelaţii între producţiile prognozate şi previziunile financiare, fie prin omisiuni de costuri (cu creditele, cu impozitele, şi/ sau taxele legale).

 6. Ca si cultivatorii de soia,sunt sprijiniţi si cultivatorii de legume în programul de ajutoare financiare cuplate
Astfel,este inclusă o schemă nouă de plăţi prin care fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul să utilizeze 13% din banii europeni pentru un sector cu probleme

 

La noi, vor fi stimulaţi cultivatorii de legume în spaţii protejate, dar şi cei care cultivă legume şi fructe destinate procesării”, declară Aurel Tănase, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume şi Fructe din România.

Sprijinul financiar cuplat se dă pentru: mazăre şi fasole – 500 de euro/ha/an, pentru legumele cultivate în solarii – 3.200 de euro/ha/an, pentru legumele cultivate în sere – 6.300 de euro/ha/an, pentru tomatele destinate procesării -1.400 de euro/ha/an, pentru castraveţii cornison destinaţi industrializării – 500 de euro/ha/an, pentru măr, prun, cais, piersic, cireş şi vişin – 320 de euro/ha/an.

Foarte important de ştiut pentru cultivatorii de legume şi fructe: aceste subvenţii se primesc doar la sfârşitul anului. “Fermierii sunt eligibili doar dacă justifică cu documente că au valorificat producţia şi au livrat legumele şi fructele unor fabrici spre procesare”, adaugă Aurel Tănase. Subvenţie de 6.300 de euro pe an pentru hectarul de legume cultivate în sere este binevenit

 Cultivatorii de soia primesc subvenții suplimentare de 325 euro pe an

Cultivarea de soia convenţională este încurajată printr-o subvenție suplimentară de aproximativ 325 de euro pe hectar.

În noul PNDR este prevăzut ca acest sprijin cuplat să crească cu câte 10 euro pe an, astfel încât în 2020 să fie de 375 de euro/ha.

„Condițiile impuse fermierilor sunt: o sămânță certificată și o producție medie de 1,3 tone/ha”, a declarat George Turtoi, secretar de Stat în Ministerul Agriculturii. Fermierii vor mai trebui să facă dovada că dețin instalații pentru obținerea șrotului de soia sau au încheiat contracte cu procesatorii și contracte de vânzare a mărfii.

Din anul 2006 suprafața cultivată cu soia a scăzut considerabil ca urmare a interzicerii cultivării de soia modificată genetic, iar importurile de șroturi de soia au crescut la 500.000 de tone pe an.

 7 . Sprijinul voluntar cuplat ajuta zootehnia ,ca si pina acum… DAR CARE SUNT conditiile impuse de Ministerul Agriculturii pentru primirea plăţilor directe pe suprafaţă?

Ministerul Agriculturii a initiat procedura de notificare a Comisiei Europene în legatura cu sprijinul voluntar cuplat care se va acorda atat pentru sectorul vegetal, cat si în cel zootehnic.

Sprijinul voluntar cuplat este forma veche a Articolului 68 din Regulamentul 73 – Ajutor specific în zone defavorizate, conform criteriilor din vechiul PNDR.
“Incepand cu 2015, acest sprijin se extinde în toata tara pe urmatoarele sectoare: vaci de lapte, taurine de carne, bivolite de lapte, ovine, caprine si viermi de matase. Am stabilit conditiile de eligibilitate, efectivele pe fiecare specie si categorie în parte si cuantumul pe fiecare animal. Le-am notificat la Bruxelles si asteptam comentarii”, a spus Mia Toma, directoare la Directia organizari de piata în sectorul zootehnic din cadrul MADR.

Vaca pentru carne va fi stimulata în toata tara
Avem înca un numar foarte mic de vaci pentru carne. Pana acum, primeau subventii doar crescatorii din zonele defavorizate. Conform acestei notificari, vaca pentru carne va beneficia de acelasi sprijin, indiferent de locul unde este crescatorul. Fie la munte, fie în lunca Dunarii. Mia Toma avertizeaza însa ca trebuie îndeplinite conditiile de eligibilitate, stabilite acum. “Daca în vechea forma de sprijin, plafonul maxim era de pana la 90 de capete pentru fiecare beneficiar de taurine pentru carne, acum primesc sprijin cei care au vaci pentru carne între limitele 10-250 de capete”, spune directoarea. Poate ar fi fost mai bine pentru ferma de familie daca pragul minim cobora la 4-5 capete.
Mia Toma are contraargumente pregatite si aici: “Obiectivul sprijinului voluntar cuplat nu mai poate fi considerat ajutor social, cum este ajutorul national de tranzitie (ANT). Este deja un sprijin pentru cei care fac productie si o comercializeaza. Obiectivul nostru este sa ne asiguram pietele locale cu lapte, carne. Pentru autoconsum, nu se mai dau astfel de ajutoare. Se considera ca, de la 10 capete în sus, ferma este deja viabila. Am mers pe acelasi principiu ca si noul PNDR – sa stimulam ferma care produce pentru piata”.

300 de euro pe vita pentru carne
MADR a notificat începand de la suma de 300 de euro pe cap, suma care sa creasca anual, din 2015 pana în 2020. “Noi am negociat si am solicitat sprijinul pentru un efectiv de 35.000 de taurine pentru carne. In ideea în care, pentru anul 2014, la APIA, s-au solicitat bani pentru 20.000 de capete. Deci am marit efectivul eligibil, în ideea ca va creste si vom ajunge la 35.000 de capete”, explica Mia Toma.

Mai putin pentru lapte
Aceleasi limite se impun si pentru vacile cu lapte: 10-250 de capete eligibile. Suma e putin mai mica: porneste de la 250 de euro pe cap deoarece crescatorii de vaci cu lapte primesc o suma mai mare în ajutorul national de tranzitie. “Noi echilibram cele doua forme de sprijin. Daca o categorie primeste mai mult în ajutorul national, se compenseaza în fondurile de sprijin voluntar cuplat. Pentru ca ANT se primeste din bugetul national. Pana la sfarsitul lunii septembrie vom avea comentariile”, spune directoarea.

Metisii pentru carne, sprijin partial
Noua forma de sprijin vine sa încurajeze cresterea efectivelor din rasa pura. “Tot sprijinul voluntar cuplat este legat de Registrul genealogic. Indiferent de efective. Daca fermierul are metisi F3, aceste animale vor intra cu 75% din cuantumul sprijinului pentru animalul de rasa pura”, a precizat Gheorghe Neata, director general adjunct la Directia generala politici agricole si strategii. Baltata Romaneasca nu mai este asimilata la rasele pentru carne, ca în vechea schema de sprijin. Baltata intra la metise: primeste 50% daca e metisata cu rasa pura de carne. Trebuie sa demonstreze cu ce taur se încruciseaza. ANARZ va da originea.

Inceput de normalitate
Marii fermieri nu vor fi multumiti fiindca au mult peste 250 de capete. Aici, Gheorghe Neata are un argument zdrobitor: “Cei cu vaci de lapte sunt nemultumiti, dar, daca i-am cupla de productia de lapte pe care o realizeaza, subventia ar fi la jumatate. Care e productia medie de lapte a Romaniei? 3.700 de litri la o lactatie. Cele 20 de ferme Holstein, care produc 7.000-9.000 de litri, vor primi 1.500 de lei pe vaca, iar marea masa – mai nimic.” Va trebui sa stimulam performanta, iar ceilalti sa treaca la ajutor social ca sa nu mai amestecam lucrurile. De exemplu, masura prin care se premiaza fiecare tona de lapte, trimisa în plus la procesator, este agreata de crescatori. De ce nu ar primi un bonus cei care insemineaza cu material seminal de la primii 100 de tauri din cataloagele Interbull?
Sprijinul voluntar cuplat se acorda si pentru oi de la minim 150 de capete la 1000. Sprijinul ANT ramane la fel, de la 50 de oi în sus. Aceste subventii merg permanent împreuna pentru ca se scad din acelasi plafon al Romaniei. Cu cat dai mai mult într-o parte, trebuie sa scazi în partea cealalta. “Sprijinul voluntar cuplat aduce zootehnia în normalitate, se acorda acelor crescatori care accepta sa fie înscrisi în registrele genealogice, sa reconstituie originea animalelor, performantele lor. Aceste animale vor constitui nucleul pe care se va lucra de-acum înainte”, precizeaza Gheorghe Neata. Credem ca este o masura ce va stimula dezvoltarea zootehniei, chiar daca vor fi si destui nemultumiti.

    Care sunt conditiile impuse de Ministerul Agriculturii pentru primirea plăţilor directe pe suprafaţă?

Ministerul Agriculturii a postat, pe pagina oficială, proiectul unei Ordonanţe de Guvern pentru aprobarea schemelor de plăţi directe pe suprafaţă, prin care fermierii sunt informaţi că, în perioada 2015-2020, vor trebui să respecte noi reguli dacă vor să intre în posesia subvenţiilor acordate prin APIA.

Fermierii trebuie să fie înscrişi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în termen şi să îndeplinească o serie de reguli. Vi le comunicăm exact în forma în care sunt înscrise în documentul citat:

  1. a) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.
  2. b) pentru culturile sau plantațiile care se înființează începând cu anul de cerere 2018, să facă dovada că utilizează sămânță/material săditor certificat oficial în conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 239/2014, cu excepția fermierilor participanți la schema pentru micii fermieri.
  3. c) fermierii care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată, au primit plăți directe de peste 5.000 euro, să ateste cel puțin calitatea de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sau întreprinderi familiale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;
  4. d) să declare toate parcelele agricole, cu excepția celor care au suprafața mai mică de 0,1 ha și care însumate nu depășesc 1 ha precum și zonele de interes ecologic care contribuie la aplicarea practicilor benefice pentru climă și mediu.
  5. e) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare și de contact actualizate și să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;
  6. f) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind: administratorul, sediul social, obiectul de activitate;
  7. g) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și în document doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile, în scris, la APIA.
  8. h) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor și/sau efectivele de animale;
  9. i) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare și Control, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile, în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
  10. j) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafețe și animalele din exploatație să facă obiectul controalelor administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu competențe în gestionarea acestor tipuri de date;
  11. k) să respecte normele de ecocondiționalitate stabilite prin legislația națională în baza prevederilor art. 93 și Anexei II la Regulamentul 1306/2013, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;
  12. l) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;
  13. m) să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta;
    n) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituții abilitate în acest sens;
  14. o) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelelor învecinate. În cazul în care limitele parcelelor utilizate în comun nu sunt marcate în teren, fermierii pot fi sancționați proporțional pentru supradeclarare și/sau pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate.
  15. p) să identifice, să declare și să delimiteze cu exactitate parcelele agricole în aplicația electronică GIS „IPA-ONLINE”, pusă la dispoziție de către APIA, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile. Începând cu anul 2018 identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole se face obligatoriu pe baza datelor cadastrale.

Ministrul Daniel Constantin a declarat că, din 2018, va fi obligatorie intabularea terenurilor. Realizarea cadastrului va fi gratuită, dar costul intabulării va fi suportat de către fermieri.

 

 8. Normele privind ecoconditionalitatea aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2015

Agricultorii care primesc plati in cadrul schemei de plata unica pe suprafata, beneficiarii primelor anuale din sectorul vegetal si zootehnic, fermierii care solicita sprijin pentru sectorul vitivinicol, precum si unele scheme si masuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul national, trebuie sa indeplineasca normele privind ecoconditionalitatea aplicabile incepand cu data de 1 ianuarie 2015.

Normele privind ecoconditionalitatea sunt OBLIGATORII pentru:

o fermierii care solicita plati directe pe suprafata.
o beneficiarii primelor anuale in cadrul:


 masurilor pentru impadurire si crearea de suprafete impadurite;
 plati de agromediu si clima;
 plati pentru conservarea resurselor genetice animale locale in pericol de abandon;
 sprijin pentru conversia la metodele de agricultura ecologica;
 sprijin pentru mentinerea practicilor de agricultura ecologica;
 plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice si
 plati pentru angajamente de silvomediu.
o fermierii care solicita sprijin pentru sectorul vitivinicol, precum si alte scheme si masuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul national pentru care se aplica normele de ecoconditionalitate in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Normele privind ecoconditionalitatea
(conform art. 93 si 94, respectiv Anexei II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului privind finantarea, gestionarea si monitorizarea Politicii Agricole Comune si Anexei la Proiectul de Ordin MADR/MMSC/ANSVSA pentru aprobarea Normelor privind ecoconditionalitatea in cadrul schemelor si masurilor de sprijin pentru fermieri in Romania), aplicabile incepand cu 01.01.2015, includ:

o Cerintele legale in materie de gestionare (SMR)
o Standardele privind Bunele conditii agricole si de mediu ale terenurilor (GAEC), referitoare la urmatoarele domenii:


 Mediu, schimbari climatice si bune conditii ale terenurilor;
 Sanatatea publica, sanatatea animalelor si sanatatea plantelor;
 Bunastarea animalelor.

Pentru anii 2015 si 2016 normele privind ecoconditionalitatea cuprind si obligatia pastrarii raportului dintre suprafata terenurilor destinate pajistilor permanente si suprafata agricola totala, declarate de fermieri in anul 2007, numit raport de referinta.

CERINTE SI STANDARDE PRIVIND ECOCONDITIONALITATEA
Mediu, schimbari climatice si bune conditii ale terenurilor
Subiectul – Apa

o SMR 1 – Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;
o GAEC 1 – Crearea/mentinerea zonelor tampon de-a lungul cursurilor de apa;
o GAEC 2 – Respectarea procedurilor de obtinere a autorizatiilor, in cazul utilizarii apei pentru irigatii in agricultura;
o GAEC 3 – Protectia apelor subterane impotriva poluarii.

Subiectul – Sol si stoc de carbon

o GAEC 4 – Acoperirea minima a solului;
o GAEC 5 – Gestionarea minima a terenului care sa reflecte conditiile locale specifice pentru limitarea eroziunii;
o GAEC 6 – Mentinerea nivelului de materie organica din sol, inclusiv interdictia de a incendia miristile arabile.

Subiectul – Biodiversitate

o SMR 2 – Conservarea pasarilor salbatice;
o SMR 3 – Conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica.

Subiectul – Peisaj, nivel minim de intretinere

o GAEC 7 – Pastrarea elementelor de peisaj, incluzand, unde este cazul, gardurile vii, iazurile, santurile, arborii in aliniament, in palc sau izolati, precum si marginile campurilor si terasele, precum si interzicerea taierii gardurilor vii si a arborilor in perioada de reproducere si crestere a pasarilor, luand masuri pentru a preveni instalarea speciilor de plante invazive.
Sanatatea publica, sanatatea animalelor si sanatatea plantelor
Subiectul – Siguranta alimentara

o SMR 4 – Principii si a cerinte generale ale legislatiei alimentare si proceduri in domeniul sigurantei produselor alimentare;
o SMR 5 – Interzicerea utilizarii anumitor substante cu efect hormonal sau tireostatic si a substantelor betaagoniste in cresterea animalelor.

Subiectul – Identificarea si inregistrarea animalelor

o SMR 6 – Identificarea si inregistrarea suinelor;
o SMR 7 – Identificarea si inregistrarea bovinelor;
o SMR 8 – Identificarea si inregistrarea animalelor din speciile ovina si caprina.

Subiectul – Bolile animalelor

o SMR 9 – Prevenirea, controlul si eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST).

Subiectul – Produse de protectie a plantelor

o SMR 10 – Introducerea pe piata a produselor de protectie a plantelor.
Bunastarea animalelor

o SMR 11 – Norme minime privind protectia viteilor;
o SMR 12 – Norme minime de protectie a porcinelor;
o SMR 13 – Protectia animalelor de ferma.

Prezentarea in detaliu a Normelor privind ecoconditionalitatea poate fi consultata pe site-ul oficial APIA in Ghidul Fermierului privind Ecoconditionalitatea: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/Ghid_eco-cond_pt_2014_19_mai.pdf

 9. Ajutor de stat pentru mentinerea registrului genealogic si pentru testele de calitate sau randament genetic

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din data de 29 decembrie 2014, proiectul de Hotarare a Guvernului privind instituirea unei scheme de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor, initiat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Conform prevederilor art.27 alin.(1) lit.a) si lit.b) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei, ajutorul de stat acopera partial sau integral costurile administrative aferente intocmirii si mentinerii registrului genealogic, precum si costurile aferente testelor pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului.

Astfel, se instituie o schema de ajutor de stat avand ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente intocmirii si mentinerii registrului genealogic, precum si costurile aferente testelor pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului, cu exceptia controalelor efectuate de proprietarul septelului sau a controalelor de rutina cu privire la calitatea laptelui, conform prevederilor art.27 alin.(1) lit.a) si lit.b) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.

Ajutoarele sunt furnizate sub forma de servicii subventionate microintreprinderilor, intreprinderilor mici si mijlocii, asa cum sunt definite la art.2 lit. b) si c) din proiect, respectiv, intreprinderilor individuale si familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care detin certificat de producator/atestat de producator, dupa caz, precum si persoanelor juridice, care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei de produse agricole, asa cum sunt prevazute in anexa nr. 1 la Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei.

Solicitantii ajutorului de stat sunt asociatii sau organizatii de crescatori de animale care presteaza serviciile mentionate anterior, persoane juridice acreditate de catre ANARZ, pentru intocmirea si mentinerea registrelor genealogice ale raselor de animale si/sau pentru determinarea calitatii genetice a raselor de animale.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor mentionate este:

a. de pana la 100% din costurile administrative aferente intocmirii si mentinerii registrelor genealogice;
b. de pana la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terti sau in numele unor terti pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului, cu exceptia controalelor efectuate de proprietarul septelului si a controalelor de rutina cu privire la calitatea laptelui.

Cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de catre solicitanti, avizate de catre ANARZ, se depun in perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicita ajutorul de stat la centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti pe raza carora/caruia se afla sediul social al solicitantului.

Prin exceptie, pentru anul 2015, cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de catre solicitanti, avizate de catre ANARZ, se depun pana in data de 15 ianuarie 2015.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru intocmirea si mentinerea registrului genealogic, este de maxim:
a.
a. 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline si ecvine;
b. 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine si porcine.

Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului este de maxim:
a.
a. 80 lei, in cazul controlului performantelor productiei de lapte, si 20 lei, in cazul controlului productiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine si bubaline;
b. 15 lei, in cazul controlului performantelor productiei de lapte, 5 lei, in cazul productiei de carne, 3 lei, in cazul productiilor de lana, pentru rasele cu lana fina, si 4 lei, in cazul productiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine si caprine;
c. 10 lei, in cazul controlului performantelor de productie la rasele de animale din specia porcine.

Valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020 este de 881.100.000 lei, din care 267.000.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine si ecvine, respectiv 614.100.000 lei pentru speciile ovine si caprine.

 

 10. Nou ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura in 2015-2020

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din data de 29 decembrie 2014, Hotararea privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura, initiat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Pentru perioada 2015-2020 se va institui o schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizata la efectuarea lucrarilor mecanizate in agricultura in sectoarele vegetal, zootehnic si imbunatatiri funciare, asa cum este prevazut la art. 8 lit. a) si b) al alin. 2) si Tabelul B al Anexei I din Directiva Consiliului 96/2003/CE de restructurare a cadrului comunitar pentru impozitarea electricitatii si produselor energetice.

Ajutorul de stat se acorda trimestrial, pentru cantitatile de motorina utilizate pentru lucrarile mecanizate in agricultura, sub forma de rambursare, iar valoarea acestuia se determina in lei, pe baza cursului de schimb valutar euro-leu utilizat anual la calculul accizelor, potrivit legii.

Anual, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Hotarare a Guvernului se aproba sumele totale necesare schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura. Bugetul anual estimativ al schemei este de circa 700.000 mii lei.

Astfel, Guvernul a adoptat masuri de sustinere a fermierilor prin reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura stabilind o rata minima de impozitare de 21 euro la 1.000 litri.

In contextul general dificil al ultimilor ani agricoli, cauzat de incidentele de mediu manifestate, fermierii vor resimti efectele pozitive ale masurilor de reducere a pretului de achizitie al motorinei, in sensul reducerii costurilor de productie si implicit a cresterii rentabilitatii activitatilor agricole. Totodata, se creeaza premise pentru respectarea calendarului lucrarilor agricole mecanizate, potrivit tehnologiilor specifice, cu efect implicit asupra nivelului recoltelor obtinute.

In aceste conditii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va sustine in continuare masura reducerii accizei la motorina utilizata in sectoarele vegetal, zootehnic si imbunatatiri funciare.

 

 11. S-a aprobat cuantumul ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal pentru anul 2014

Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din data de 29 decembrie 2014, proiectul de Hotarare pentru aprobarea cuantumului ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal, care se acorda pentru anul 2014, initiat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

In conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) din OUG nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007, cuantumul anual al platilor directe pe suprafata se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Astfel, se stabileste pentru anul 2014, un cuantum al ajutoarelor nationale tranzitorii, de 19,81 euro/hectar.

Totodata, pentru stimularea activitatii in unele sectoare cu potential de piata, precum si pentru cresterea suprafetelor cultivate cu in si canepa pentru fibra, hamei, tutun, sfecla de zahar, aceste ajutoare se suplimenteaza cu plati reprezentand ajutoare nationale tranzitorii specifice, decuplate de productie, astfel:

o in si canepa pentru fibra – 17,45 euro/hectar;
o hamei – 335,00 euro/hectar;
o tutun – 1.280,19 euro/hectar;
o sfecla de zahar – 84,78 euro/hectar.

Considerentele care au stat la baza stabilirii acestor cuantumuri sunt:

o incadrarea in plafoanele bugetare alocate cu aceasta destinatie Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
o incadrarea in pachetele financiare generale aprobate Romaniei de catre Comisia Europeana prin Regulamentul (CE) nr.73/2009 pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune, in special conform dispozitiilor art.133b, potrivit caruia Romania poate acorda ajutoare nationale tranzitorii pentru anul 2014 in cuantum total care este limitat la 80 % din pachetele financiare sectoriale specifice autorizate de catre Comisie aferente anului 2013.

Suprafata pentru care se acorda aceste plati este de 6.887,601 mii ha, si a fost determinata de APIA pe baza cererilor de plata depuse de beneficiari pentru Campania de plati 2014, asa cum a rezultat din interogarea bazei de date la 21.11.2014.

Sumele totale necesare aplicarii schemei de ajutoare nationale tranzitorii sunt de 140.539,377 mii euro (619.806,761 mii lei) si reprezinta contributie publica de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2015.

Sumele totale sunt defalcate dupa cum urmeaza:

o Ajutoare nationale tranzitorii (ANT 1)

 136.435,452 mii euro (601.707,630 mii lei)
o Ajutoare nationale tranzitorii specifice:

 in si canepa pentru fibra (ANT 2,3) – 9,074 mii euro ( 40,018 mii lei)
 tutun (ANT4) – 1.536,228 mii euro ( 6.775,073 mii lei)
 hamei (ANT 5) – 134,0 mii euro ( 590,967 mii lei)
 sfecla de zahar (ANT 6) – 2.424,623 mii euro ( 10.693,073 mii lei)

Platile se fac in lei, la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342 din 1 octombrie 2014.

   12    . Pentru achitarea diferentei de plata pe suprafata (SAPS) aferenta campaniei 2014-3.700.000 mii lei

In sedinta Guvernului din data de 7 ianuarie 2015 a fost aprobata o Hotarare de Guvern prin care se aloca, cu titlu de imprumut din venituri din privatizare, pana la finele anului 2015, suma de 3.700.000 mii lei, in echivalent euro. Sumele vor fi transferate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de catre Ministerul Finantelor Publice, la solicitarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, in vederea achitarii diferentei de plata pe suprafata (SAPS) aferenta campaniei 2014 catre beneficiarii acestei scheme.

Actul normativ reglementeaza sursa de finantare a cheltuielilor aferente schemelor de plata directa implicate in derularea Fondul European pentru Garantare in Agricultura (FEGA), a ajutoarelor specifice si a masurilor de piata si interventie, din veniturile din privatizare, inregistrate in contul curent in valuta al Ministerului Finantelor Publice deschis la Banca Nationala a Romaniei. Suma pusa la dispozitia Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din venituri din privatizare va fi restituita pana la data de 30 decembrie 2015 din fondurile rambursate de catre Comisia Europeana pe baza declaratiilor de cheltuieli transmise.

Aplicarea masurilor prevazute de actul normativ va permite beneficiarilor platilor sa-si elaboreze propriul plan de afaceri, precum si programul de dezvoltare pe termen scurt si mediu, adaptate cerintelor pietei, in conditiile evaluarii nivelului sumelor ce urmeaza sa le primeasca conform schemelor de plata.

De asemenea, pana la sfarsitul lunii ianuarie 2015, se va promova un act normativ ce va reglementa acordarea ajutorului national de tranzitie (TNA) pentru sectorul zootehnic, pentru bovine, ovine si caprine, iar plata acestora se va realiza in cursul lunii februarie 2015.

Reamintim ca nivelul ajutoarelor nationale tranzitorii pentru sectorul vegetal a fost aprobat prin Hotarare de Guvern in data de 30 decembrie 2014, urmand ca plata efectiva sa se realizeze dupa data de 15 ianuarie 2015.

 13 .Plati APIA in valoare de 9,09 de miliarde de euro efectuate in perioada 2007-2014

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) a efectuat in perioada 2007-2014 plati in valoare de 9,09 de miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si buget national (cofinantare masurile de dezvoltare rurala delegate) ceea ce reprezinta o rata a absorbtiei de 87,1% a fondurilor alocate in perioada 2007 – 2014.
In perioada 01.01.2014 – 08.12.2014, APIA a efectuat plati catre fermieri in valoare de 1,42 miliarde euro din FEGA, aferente Schemei de Plata Unica pe Suprafata (SAPS), ajutoarelor specifice, masurilor de piata si programelor de promovare a produselor agricole pe pietele tarilor terte.

Din aceasta suma, 641,1 milioane euro reprezinta avans aferent SAPS – Campania 2014. Reamintim ca incepand cu 16 octombrie 2014, Agentia a acordat avansul SAPS pentru Campania 2014 pentru fermierii eligibili la plata, in conformitate cu dispozitiile art. 75 din Regulamentul CE nr. 1306/2013, in cuantum de 69 de euro/ha.

In anul 2014 s-au efectuat plati in valoare de 448 milioane euro catre fermierii ce au accesat masurile de dezvoltare rurala: 211 „Plati pentru zona montana defavorizata”, 212 „Plati pentru zone defavorizate – altele decat cele montane”, 214 ”Plati pentru agromediu” si 215 “Plati in favoarea bunastarii animalelor” din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013, din care suma de 275 milioane euro aferenta avansului din Campania 2014 pentru masurile de dezvoltare rurala (211, 212 si 214).

 

 14. Conditiile de acordare a platilor directe in agricultura pentru perioada 2015 – 2020

Politica Agricola Comuna (PAC) 2015 – 2020 are la baza un nou set de reglementari care trebuie respectate de fermieri in vederea accesarii platilor directe. Schemele de plati directe care se acorda ca mecanisme de sustinere a producatorilor agricoli, sunt urmatoarele:
• Schema de plata unica pe suprafata;
• Ajutor national tranzitoriu – ANT;
• Plata redistributiva;
• Plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu
• Plata pentru tinerii fermieri;
• Schema de sprijin cuplat;
• Schema simplificata pentru micii fermieri.
Sprijinul financiar va fi acordat doar fermierilor activi, persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatatia si care desfasoara in cadrul exploatatiei lor o activitate agricola – cultiva terenul si cresc animale, mentin prin tehnologii uzuale suprafata agricola in conditii adecvate pentru pasunat sau cultivare sau efectueaza activitati minime pe suprafetele agricole mentinute in mod obisnuit intr-o stare adecvata pentru pasunat sau cultivare.

Fermierii care, in anul anterior de plata, au primit plati directe care nu depasesc cuantumul de 5.000 euro sunt considerati fermieri activi (cf. art. 9.4. – R. 1307/2013). Cuantum este stabilit la nivel national.

La lista excluderilor de la plata, impusa la nivel UE (cf. art. 9.2. paragraf 1 – R. 1307/2013), Romania a propus includerea unor intreprinderi sau activitati neagricole similare – firme/companii de constructii, Regia Nationala a Padurilor, administratori de paduri private, penitenciare, UAT-uri (comune, municipii, orase, judete).

In cazul beneficiarilor care, in anul anterior de plata, au primit plati directe ce depasesc cuantumul de 5000 euro si se regasesc pe lista excluderilor de la plata, acestia pot devini fermieri activi daca dovedesc ca activitatea agricola desfasurata in exploatatia lor reprezinta principala lor activitate, astfel:

o cuantumul anual al platilor directe este cel putin 5% din veniturile sale totale obtinute din activitati neagricole in cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi, sau
o veniturile totale obtinute in cadrul exploatatiei din activitatile agricole reprezinta cel putin o treime din veniturile totale obtinute in cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

SCHEMA DE PLATA UNICA PE SUPRAFATA
Potrivit Regulamentului (UE) nr. 1307/2013, Art. 36, consta in acordarea unei plati unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, platibila anual si decuplata de productie. Pentru a beneficia de aceasta plata, fermierii trebuie sa respecte si alte conditii fata de cele enumerate anterior, dintre care amintim:

o sa depuna cererea de plata cu date corecte si complete, impreuna cu toate documentele solicitate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura;
o sa respecte normele de eco-conditionalitate;
o fermierii care in anul anterior anului depunerii cererii de plata, au primit plati directe de peste 5000 euro, sa ateste cel putin calitatea de persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, sau intreprinderi familiale conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru aceasta schema RO aloca minim 47 % din plafonul national anual FEGA.

AJUTOARELE NATIONALE TRANZITORII
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 37, reprezinta plati suplimentare care se acorda din bugetul national fermierilor din sectoarele vegetal si zootehnic care au beneficiat de plati nationale directe complementare in anul 2013. Conditiile de acordare a ajutoarelor nationale tranzitorii sunt identice cu cele autorizate pentru acordarea platilor aferente anului 2013.

PLATA REDISTRIBUTIVA
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 41 – 42, reprezinta o plata anuala destinata fermierilor care au dreptul la plata unica pe suprafata. Plata redistributiva se adauga platii unice mentionata la punctul 1, este platibila o data pe an si este decuplata de productie.

Nu beneficiaza de plata redistributiva fermierii care au creat conditii artificiale pentru a beneficia de sprijin, respectiv care si-au impartit exploatatiile dupa 18 octombrie 2011 doar in scopul de a beneficia de plata redistributiva, sau fermierii ale caror exploatatii sunt rezultatul impartirii respective.

Plata redistributiva se acorda pentru primele 30 de ha, indiferent de marimea exploatatiei si se aloca gradual, pe doua nivele – pentru primele 5 ha si pentru restul de 25 ha.

Pentru aceasta plata RO aloca circa 5,3 – 5,7% din plafoanele nationale FEGA 2015 – 2020.

PLATA PENTRU PRACTICI AGRICOLE BENEFICE PENTRU CLIMA SI MEDIU
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 43-47 (plata pentru inverzire) este o plata care se acorda fermierilor eligibili pentru plata unica mentionata la punctul 1 si care trebuie sa aplice in mod obligatoriu pe hectarelele lor eligibile, incepand cu 1 ianuarie 2015, urmatoarele practici agricole benefice pentru clima si mediu:

o Diversificarea culturilor – presupune existenta a 2 culturi diferite pe exploatatiile care detin teren arabil intre 10 si 30 ha si existenta a 3 culturi diferite pe exploatatiile care detin peste 30 ha de teren arabil; exploatatiile care detin teren arabil sub pragul de 10 ha se califica automat pentru aceasta componenta a platii pentru inverzire;
o Mentinerea pajistilor permanente existente la nivel national;
o Prezenta unei zone de interes ecologic (Z.I.E) pe suprafata agricola – se aplica exploatatiilor care detin peste 15 ha teren arabil; fermierii trebuie sa se asigure de faptul ca cel putin 5% din terenul arabil al exploatatiei este acoperit cu una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic listate mai jos:
Element Detalii
Terase (pe 1 m) • Constructii destinate prevenirii si combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile in panta. Inaltime minima 1m
Elemente de peisaj:
• Garduri vii/fasii impadurite (pe 1m) • Siruri de arbusti/arbori formate din diferite specii, cu latimea de maximum 10 metri
• Arbore izolat (per arbore) • Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri
• Arbori in aliniament (pe 1 m) • Siruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri si spatiul dintre coroane de maximum 5 metri
• Grup de arbori/palcuri arbustive din zona de campie (pe 1 m2) • Arbori ale caror coroane se intrepatrund /palcuri arbustive, ce ocupa o suprafata de maximum 0,3 ha in ambele cazuri
• Margini de camp (pe 1m) • Margini de teren, cu latimi cuprinse intre 1 si 20 metri, fara productie agricola
• Iazuri (pe 1m2) • Acumulari permanente naturale de apa statatoare, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, cu suprafata de maximum 0,1 ha
• Rigole (pe 1 m) • Santuri sau canale cu o latime maxima de 6 metri, precum si cursurile deschise de apa pentru irigatii sau drenare, exclusiv cele cu pereti betonati.
Zone tampon (pe 1 m) • GAEC 1 – Crearea/mentinerea benzilor tampon de-a lungul cursurilor de apa – Dimensiuni: 1 – 5 m
• SMR 1 – Protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole – Dimensiuni: 1 – 50 m
• SMR 10 – Utilizarea produselor de protectie a plantelor – Dimensiuni: 1 – 50 m
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie (pe 1 m2) • Zone cu plantatii de salcie -Salix L.
Zonele impadurite mentionate la articolul 32 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul 1307/2013 (pe 1 m2) • Terenuri agricole impadurite prin Masura 221 „Prima impadurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007- 2013 sau prin Masura nr. 8 „Impadurirea si crearea de suprafete impadurite si perdele forestiere” din cadrul PNDR 2014- 2020
Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) • Culturi de acoperire a solului pe timpul iernii: mazariche de toamna, mazare furajera de toamna, secara, orz, ovaz, trifoi, rapita, mei, phacelia, mustar, ghizdei
Zonele cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2) • Culturi de mazare, fasole, soia, linte, lupin, naut, bob, fasolita, trifoi, lucerna, sparceta
Pentru aceasta plata, RO trebuie sa aloce 30% din plafonul national anual FEGA

PLATA PENTRU TINERII FERMIERI
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 50-51, presupune acordarea unei plati anuale fermierilor eligibili pentru plata unica, mentionata la punctul 1 si care se califica pentru conditiile specific acestei scheme:

o se stabilesc pentru prima data intr-o exploatatie agricola ca sef de exploatatie sau care s¬au stabilit deja in cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri in cadrul schemei de plata unica pe suprafata, mentionata la punctul 1 si
o care nu au mai mult de 40 de ani in anul depunerii cererii de plata
Pentru aceasta plata RO aloca 2% din plafonul national anual FEGA.

SCHEMA DE SPRIJIN CUPLAT
Se acorda potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 52-55, numai in acele sectoare sau in acele regiuni in care anumite tipuri de agricultura sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultatii.

Sectoare si productii vizate: culturi proteice, leguminoase pentru boabe, canepa, orez, seminte, hamei, sfecla de zahar, fructe si legume, lapte, carne de oaie si capra, carne de vita si manzat, viermi de matase.

Pentru aceasta schema, RO aloca 13,7% in anul 2015 si 14,9% in anul 2020 din plafonul national anual FEGA.

SCHEMA PENTRU MICII FERMIERI
Potrivit Regulamentului (UE) 1307/2013, Art. 61-65, presupune acordarea unei plati anuale fermierilor eligibili pentru plata unica, mentionata la punctul 1, cu respectarea urmatoarelor reguli:

o Fermierul primeste un cuantum al platilor directe egal cu valoarea totala a platilor la care fermierul are dreptul in fiecare an (plata unica pe suprafata, ANT, plata redistributiva, plata pentru inverzire si, dupa caz, plata pentru tinerii fermieri si sprijinul cuplat), dar nu mai mult de 1250 euro;
o Pe durata participarii la schema, micii fermieri:


 sunt exceptati de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru clima si mediu;
 nu li se aplica sanctiuni administrative pentru nerespectarea normelor de eco-conditionalitate;
 pastreaza pe cel putin un numar de hectare eligibile care corespunde numarului de hectare eligibile declarate in 2015.
Dupa cel putin un an, fermierii pot opta sa treaca la schema pentru micii fermieri din PNDR, schema care prevede acordarea a 120% din nivelul platilor directe la care fermierul are dreptul, daca acesta se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lor exploatatie.
Precizare: Propunerile prezentate in aceasta nota pot suferi adaptari/modificari/etc. urmare analizei realizate de Comisia Europeana.

Sursa: Nota referitoare la propunerile de notificari transmise Comisiei
Europene de catre MADR in vederea stabilirii conditiilor de acordare a
platilor directe in agricultura pentru perioada 2015 – 2020

 

 15. Plata unica pe suprafata (SAPS): Au inceput sa fie virati banii in conturile fermierilor

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura -anunta ca incepand cu data de 19.01.2015 a demarat efectuarea platilor pentru diferenta de sprijin financiar pe componenta Schema de plata unica pe suprafata (SAPS) si Ajutoare nationale tranzitorii (ANT) pentru cererile de plata pe suprafata depuse in Campania 2014. Incepand cu data de 21.01.2015 banii vor fi virati in conturile fermierilor.

Fermierii ale caror cereri de plata sunt supuse verificarilor specifice vor beneficia de sprijin financiar pana cel tarziu la sfarsitul lunii februarie 2015.

Daca avansul acordat pana la sfarsitul anului trecut a fost de 69 de euro/ha, diferenta de plata se ridica la 70,38 euro/ha. La acestea se adauga 19,81 de euro/ha din bugetul national care se acorda in sectorul vegetal in cadrul schemei de ajutoare nationale tranzitorii, pentru culturile amplasate pe teren arabil (ANT).

Platile se fac in lei, la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342/03 din 1 octombrie 2014.

 16. APIA efectueaza platile finale pe suprafata si platile Ajutoarelor Nationale Tranzitorii in sector vegetal

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura informeaza ca, incepand de astazi, 21.01.2015, a demarat procedurile de efectuare a platii finale pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata (SAPS) – Campania 2014.
Plata finala pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata – Campania 2014
Cuantumul SAPS care se va acorda fermierilor in aceasta perioada este de 70.38 euro/hectar, in completarea sumei de 69 euro/ha acordata deja la plata in avans. Precizam ca suma totala ce poate fi acordata de Romania pentru SAPS a fost stabilita prin Hotararea de Guvern nr. 863/2014, privind stabilirea pentru anul 2014 a cuantumului platilor directe unice pe suprafata, platilor separate pentru zahar si platilor specifice pentru orez, care se acorda in agricultura in sectorul vegetal, la care s-a aplicat o reducere liniara, necesara pentru a asigura efectuarea platii pentru intreaga suprafata eligibila solicitata la plata de catre fermieri.

Reamintim ca APIA a platit, in perioada 16.10.2014 – 30.11.2014, suma de 641 mil. Euro, reprezentand platile in avans aferente Schemei de Plata Unica pe Suprafata (SAPS) – Campania 2014, catre 1.001.417 fermieri (circa 98% din totalul cererilor depuse). Diferenta de 726 mil. euro va fi platita fermierilor in perioada imediat urmatoare, urmand etapele procedurale impuse de prevederile regulamentelor comunitare in vigoare.

Plafonul financiar alocat Romaniei din FEGA pentru Schema de Plata Unica pe Suprafata (SAPS) in Campania 2014 este in valoare de 1,367 miliarde euro.

Cursul de schimb utilizat la efectuarea platilor este de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342/03 din 01 octombrie 2014.

Plata aferenta Ajutoarelor Nationale Tranzitorii in sector vegetal
Concomitent cu plata diferentei SAPS, APIA va acorda, incepand de saptamana aceasta, platile aferente Ajutoarelor Nationale Tranzitorii (fostele PNDC) in sector vegetal, pentru care au fost depuse cereri in anul 2014, cuantumul pe hectar fiind reglementat prin Hotararea de Guvern nr. 1.171/29.12.2014 pentru aprobarea cuantumului ajutoarelor nationale tranzitorii in sectorul vegetal, care se acorda pentru anul 2014.

Potrivit Hotararii mai sus mentionate, cuantumul ajutoarelor nationale tranzitorii pentru culturile in teren arabil este de 19,81 euro/hectar. Totodata, pentru stimularea activitatii in unele sectoare cu potential de piata, precum si pentru cresterea suprafetelor cultivate cu in si canepa pentru fibra, hamei, tutun, sfecla de zahar, aceste ajutoare se suplimenteaza cu plati reprezentand ajutoare nationale tranzitorii specifice, decuplate de productie, astfel:

o in si canepa pentru fibra – 17,45 euro/hectar;
o hamei – 335,00 euro/hectar;
o tutun – 1.280,19 euro/hectar;
o sfecla de zahar – 84,78 euro/hectar.

Suprafata pentru care se acorda aceste plati este de 6.8 mil. ha, aferenta unui numar de 806.000 solicitanti, iar sumele totale necesare aplicarii schemei de ajutoare nationale tranzitorii in 2 sectorul vegetal sunt de 140.5 mil. euro si reprezinta contributie publica de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2015.

Platile se vor face in lei, la cursul de schimb de 4,4102 lei pentru un euro, stabilit de catre Banca Centrala Europeana in data de 30 septembrie 2014 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 342 din 1 octombrie 2014.

 

 17. Fructe si Legume: Sprijin financiar pentru producatorii afectati de embargoul rusesc

Guvernul a stabilit alocarea sumei de 10,8 milioane de lei pentru unele masuri exceptionale de sprijin cu caracter temporar, sectorului producatorilor de fructe si legume. Fondurile sunt destinate acoperirii unei parti din pierderile suferite de sectorul legume/fructe ca urmare a efectelor generate de decizia guvernului rus de a interzice importul de legume si fructe din Uniunea European, deci si din Romania.

Astfel, in baza cererilor de plata, producatorii de fructe si legume, precum si organizatiile din acest sector agricol, vor primi sprijin financiar pentru acoperirea unei parti din pierderile suferite in perioada 18 august 2014 — 31 decembrie 2014.

Fondurile destinate acordarii sprijinului financiar exceptional cu caracter temporar provin din Fondul European de Garantare Agricola — FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2015.

Asistenta financiara acordata producatorilor romani se incadreaza in conditiile masurilor luate la nivel european prin Regulamentul nr. 932/2014 si Regulamentul 1031/2014 ale Comisiei Europene.

 

 18. Ajutor de stat de 146,85 milioane de lei in sectorul cresterii animalelor

Executivul a stabilit suma de 146,85 milioane de lei ca valoarea totala maxima a schemei de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor. Din aceasta suma, 44,5 milioane de lei se acorda pentru speciile taurine, bubaline, porcine si ecvine, iar 102,35 milioane lei pentru speciile ovine si caprine.

Acest sprijin financiar a fost aprobat de Guvern in contextul in care prin HG 1179/2014 a fost instituita o schema de ajutor de stat in sectorul cresterii animalelor. Durata de aplicare a schemei de ajutor de stat pentru acoperirea costurilor administrative aferente intocmirii si mentinerii registrului genealogic, precum si a costurilor aferente testelor pentru determinarea calitatii genetice sau a randamentului genetic al septelului este 2015 – 2020, pentru care valoarea maxima este de 881.100 mii lei.

Anual se aproba valoarea destinata sprijinirii crescatorilor de animale, cu incadrare in plafonul schemei de ajutor de stat.

Pentru un plus de claritate, prin prezenta hotarare se completeaza temeiul definitiei „registrului genealogic”, cu cel al legislatiei nationale in vigoare, avand in vedere ca organizarea si conducerea registrului genealogic, precum si criteriile pentru inscrierea animalelor si structura registrului genealogic, sunt detaliate in legislatia nationala specifica in vigoare.

Cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat, pentru anul 2015, sunt considerate valabil inregistrate incepand cu data primirii confirmarii numarului de identificare al ajutorului de la Comisia Europeana, potrivit prevederilor art. 9, alin.(1), paragraf (2) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014, respectiv cu data depunerii lor daca aceasta este ulterioara primirii confirmarii numarului de identificare al ajutorului.

Pentru acordarea ajutorului de stat, cererile initiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat prevazute pentru anul 2015, se pot depune si in perioada 26 ianuarie – 6 februarie 2015.

 

19. Primele linii de finantare din Programul Capital Uman 2014-2020, au fost lansate si sunt adresate tinerilor someri- Valoare totala: 570 milioane euro

 

  Ministerul Fondurilor Europene lansează în consultare publică schiţa ghidului pentru cererea de propuneri de proiecte „Măsuri integrate pentru tinerii inactivi”, primul apel din cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020
„Această primă schiță de ghid din cadrul POCU vine cu o serie de noutăţi punctuale, dar şi cu o schimbare majoră de gândire. Este o schimbare de abordare de care România are extrem de multă nevoie astăzi: banii nu mai trebuie să fie doar cheltuiți, ci investiți astfel încât să genereze plus valoare. Vrem ca tot ce înseamnă finanțări europene pentru tineri să vizeze nevoile lor reale, corelate cu nevoile pieței. Tinerii trebuie motivaţi, le trebuie experienţă profesională şi un loc de muncă, iar statul poate și trebuie să le asigure toate aceste lucruri, punându-i în legătură directă cu angajatorii. Tinerii sunt una dintre priorităţile României, iar ei trebuie să simtă că facem lucruri concrete pentru ei. Învăţământul dual este, de exemplu, o soluţie care ar putea să rezolve o parte dintre problemele lor, prin crearea unei legături directe între şcoală şi angajator, indiferent că vorbim de facultăţi, licee sau școli profesionale. Începând cu luna ianuarie, vom organiza întâlniri cu tinerii şi vom aduce la aceeaşi masă pe toţi cei care pot şi trebuie să îmbunătăţească situaţia lor. De exemplu, trebuie să găsim o modalitate prin care tinerii, elevii și studenții, imediat ce intră sau ies dintr-o formă de învățământ, să fie înregistrați la serviciul public de ocupare, astfel încât să putem identifica, de la bun început, cele mai bune soluții pentru ei”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Pentru a îmbunătăți situația tinerilor care nu au un loc de muncă şi nici nu urmează un program de educaţie şi formare (NEETs) şi pentru a facilita tranziția către piața muncii, la nivel național se va acționa pe trei paliere – educație, formare, ocupare.
Intervenţiile finanţate prin POCU îi vizează pe tinerii NEETs din regiunile Centru, Sud-Est și Sud-Muntenia prin „Inițiativa locuri de muncă pentru tineri” (Axa Prioritară 1), dar şi pe cei din celelalte cinci regiuni ale ţării, prin „Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs” (Axa Prioritară 2).
Grupul țintă vizat în cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte este format din tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani (respectiv, până la împlinirea vârstei de 25 ani).
Solicitanţii și partenerii eligibili sunt: angajatori, entități relevante (furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc.) în parteneriat cu angajatori, SPO în parteneriat cu entități relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc., entităţile selectate/ desemnate pentru implementarea schemelor de grant global în domeniul antreprenoriatului.
Pentru lista completă a solicitanţilor şi partenerilor eligibili, precum şi pentru lista completă a activităţilor eligibile, vă invităm să consultaţi schița Ghidului solicitantului „Măsuri integrate pentru tinerii inactivi” – POCU 2014 – 2020, publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene in secțiunea POSDRU.
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene

 

 

 20 “STIMULAREA” producătorilor agricoli care se asociază pentru a  beneficia de fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 de până la 100.000 de euro pe an, prin Măsura 9 Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători. 

Prin Măsura 9 Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători se va acorda sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători în scopul asigurării legăturii cu piaţa, îmbunătățirii şi adaptării producției atât la cerințele pieței (incluzând aspectele legate de caracterul cantitativ, calitativ și continuu al aprovizionării, și de siguranță alimentară), cât și la preferințele consumatorilor.

Sprijinul acordat prin Măsura 9 Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători va contribui la crearea lanțurilor alimentare scurte şi este necesar din perspectiva deschiderii oportunităților de piață pentru fermieri prin promovarea și vânzarea în comun a produselor, aproape de sursa de producție. De asemenea, asocierea fermierilor din sectorul pomicol va conduce la creșterea competitivității sectorului și va facilita obținerea produselor cu valoare adăugată mare.
 21.  Primele sesiuni de finanțare prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 se vor deschide în februarie 2015. Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro
Astfel, din februarie 2015, fermierii și procesatorii vor putea depune primele proiecte, chiar dacă, oficial, Comisia Europeană va aproba noul PNDR în iunie 2015, după parcurgerea procedurilor birocratice aferente.
Ministerul Agriculturii a mai deschis două linii de finanțare din fonduri europene prin noul PNDR anul acesta, dar fermierii nu s-au înghesuit să acceseze fondurile, întrucât, în cadrul noilor sesiuni, gradul de finanțare nerambursabilă va fi mult mai mare.
Daniel Constantin a arătat că principiul de bază al noului PNDR este integrarea producției și scurtarea lanțului de la producător la consumatorul final, accentul fiind pus pe ferma de familie, ceea ce înseamnă că micii producători care nu vor solicita fonduri europene nerambursabile pentru agricultura doar pentru dezvoltarea producției, ci și pentru procesarea acesteia vor obține mai mulți bani. Spre exemplu, cei care vor solicita fonduri europene nerambursabile pentru agricultura doar pentru zona de producție vor putea obține 50% din valoarea proiectului, jumătate din valoarea acestuia urmând să fie asigurată din buzunarul propriu sau prin credite.
În schimb, cei care vor cere fonduri europene nerambursabile pentru agricultura atât pentru dezvoltarea producției, cât și pentru procesarea ei vor primi încă 20% din valoarea proiectului, astfel încât gradul de finantare europeana nerambursabila va ajunge la 70%. Procesarea poate însemna înființarea unui centru de procesare a cerealelor pentru obținerea de furaje, a unei linii de abatorizare sau de fabricare a dulcețurilor.
În plus, dacă proprietarul unei ferme de familie se asociază cu alți mici producători, vor mai obține încă 20%, ceea ce înseamnă că vor putea acoperi din fonduri europene nerambursabile pentru agricultura până la 90% din valoarea proiectului.
50.000 de euro nerambursabili pentru tinerii fermieri din fonduri europene 2015
Tot în februarie 2015 va fi deschisă sesiunea pentru tinerii fermieri, care vor putea obține până la 50.000 de euro nerambursabili din fonduri europene pentru a dezvolta afaceri la țară.
„O altă măsură pe care o avem în vedere este cea care ne va permite să contribuim la întinerirea forței de muncă din agricultura, respectiv măsura pentru tinerii fermieri, prin care aceștia vor beneficia de fonduri europene nerambursabile în valoare de 50.000 de euro nerambursabili”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Romanian AgriBusiness Forum 2014.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar de fonduri europene nerambursabile acordate prin vechea Măsură 112 erau fermierii în vârstă de până la 40 de ani neîmpliniți la data depunerii Cererii de finanțare, persoane fizice sau juridice, care practică în principal activități agricole și a căror exploatație agricolă are o dimensiune economică cuprinsa între 6 și 40 UDE.
Condiții mai stricte pentru băncile care vor o felie din noul PNDR
Cum pentru mulți fermieri acoperirea cofinanțării este dificil de realizat, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunțat că băncile care vor dori să intre în proiecte cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultura prin PNR vor trebui să își schimbe atitudinea.
„Principala problemă este partea de cofinanțare. Pentru viitorul PNDR, trebuie să identificăm noi facilități de finanțare din fonduri europene pentru fermieri. Cred că vom fi mai stricți din 2015, când vom deschide noile sesiuni și cred că vom da posibilitatea și IFN-urilor să elibereze acele scrisori de confort”, a declarat recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Șeful de la Agricultură a precizat că foarte numeroase bănci au eliberat scrisori de confort beneficiarilor PNDR, însă nu au mai acordat și creditele necesare cofinanțării proiectelor derulate cu fonduri europene, deși se semnaseră contractele de finanțare nerambursabilă din fonduri europene. În acest context, MADR are în vedere înăsprirea condițiilor de acceptare a instituțiilor de credit care doresc să încheie acorduri cu agențiile de finanțare, astfel încât acestea să fie obligate nu doar să elibereze scrisorile de confort, dar să dea și creditele aferente cofinanțării.
În plus, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii în vederea acoperirii contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Valoarea cumulată a împrumutului este de 300 milioane de euro, bani ce vor fi folosiți pentru cofinanțarea proiectelor finanțate prin fonduri europene.
Finanțarea BEI va fi disponibilizată în cel mult 15 tranșe, până la 24 decembrie 2016, în baza cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului din sumele prevăzute anual în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate
Totodată, noul PNDR vine într-o formă simplificată. Spre exemplu, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate, care pot fi achiziționate prin măsurile de investiții aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală din fonduri europene. Prin aceasta, AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la informații, în același timp, simplificând procedura de achiziție. Astfel, elementele care se regăsesc în această Bază de date, vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge nici o altă procedură de achiziție.
Baza de Date cu Prețuri de Referință cuprinde, în această fază, numai informații și date privind mașini, utilaje și echipamente specializate. Centralizarea și înscrierea altor informații și date transmise de către producători/ importatori/ dealeri, privind servicii, lucrări sau alte bunuri în afară celor menționate, se vor realiza într-o etapă ulterioară, care va fi comunicată în mod explicit de către AFIR.
Prețurile de referință sunt centralizate în Baza de date care se completează cu informațiile comunicate de către furnizorii de mașini, utilaje și echipamente, în conformitate cu ANUNȚUL în atenția producătorilor/ importatorilor/ distribuitorilor de mașini, utilaje și echipamente specializate. Pentru înscrierea în Baza de date, AFIR pune la dispoziția tuturor furnizorilor de mașini, utilaje și echipamente specializate, formularele tip care trebuie completate și transmise pe adresa de e-mail bazapreturi@ apdrp.ro.
Puteți consulta AICI Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate.
Pomicultura, în prim-plan în noul PNDR
Pomicultorii pot accesa fonduri europene în valoare de aproximativ 260 de milioane de euro, disponibile prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, având ca suport „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi, capsun”, realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (ICDP) Pitești-Mărăcineni.
„ICDP Pitești-Mărăcineni a finalizat și înaintat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi, capsun”. Acesta a fost transmis Direcţiilor Agricole și Oficiilor de Consultanță din fiecare județ, rolul lui fiind să ajute la proiectarea viitoarelor exploatații pomicole. Urmează ca, până la sfârșitul anului, Institutul să editeze și să transmită la MADR și alte lucrări necesare elaborării caietului de sarcini privind restructurarea în pomicultura: zonarea speciilor, menținerea categoriilor biologice superioare, tehnici de pepinieristică, resursă genetică pomicola”, a declarat dr. ing. Mihail Coman, directorul general al ICDP Pitești-Mărăcineni, pentru stiriagricole.ro.
Pe lista speciilor pomicole incluse în „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi, capsun” se află mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, caisul, piersicul, nucul, alunul, migdalul,castanul comestibil, zmeurul, căpșunul, murul, coacăzul, cătina, afinul, măceșul, agrișul, lonicera, cornul, scorușul negru (aronia), socul sau trandafirul pentru dulceață. Pomicultorii vor putea afla din „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbuști fructiferi, căpșun”, realizat de ICDP Pitești-Mărăcineni, toate informațiile necesare cu privire la factorii de mediu, soiuri, portaltoi, boli și dăunători și tehnologii de combatere, tehnologii de întreținere a plantațiilor după intrarea pe rod, de la sisteme de întreținere a solului și tehnica fertilizării plantațiilor, la recoltarea fructelor.
În noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este alocată o sumă de 220 de milioane de euro pentru modernizarea și reconversia plantațiilor pomicole și alte 40 de milioane de euro pentru prelucrarea și comercializarea produselor obținute. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, prin sub-programul de pomicultura vor putea fi reabilitate în jur de 35.000 de hectare de plantații pomicole, iar obiectivul instituției este ca, până în anul 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi, de la circa 140.000 hectare în prezent, din care 60.000 de hectare sunt în declin.
Pomicultorii care vor depune proiecte care vor prevedea integrarea producției cu procesarea sau comercializarea, precum și cei care vor forma asociații sau cooperative agricole, vor primi un punctaj mai mare comparativ cu cei care vor depune proiecte care vor viza doar partea de producție. De asemenea, vor primi un punctaj mai mare proiectele care vor folosi genetică românească, respectiv material săditor produs în România.
În plus, fermele de familie vor avea prioritate la finanțările nerambursabile din fondurile europene. În plus, fermierii care vor investi în genetică românească, fie că vorbim despre animale de rasă sau de puieți sau semințe, vor primi punctaj mai mare la evaluarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultura prin PNDR față de cei care vor achiziționa animale ori material săditor din import.
De asemenea, vor fi elaborate proiecte tip pentru fermele de familie și pentru alte tipuri de investiții, cum sunt fermele de creștere a animalelor. O oportunitate o reprezintă investițiile în agricultura ecologica, întrucât cererea de carne ecologica este în creștere iar România nu are în prezent nicio linie de producție completă certificată ecologic, care să includă ferma propriu-zisă, linia de abatorizare și cea de procesare.
200 de milioane de euro pentru agricultura ecologica
Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, MADR va susține producatorii ecologici, mai ales că pe piața internă se constată creșterea continuă a cererii de alimente organice.
„Toți cei care vor depune proiecte pe agricultura ecologica vor avea prioritate la absortia de fonduri europene 2015. Vom acorda punctaje suplimentare pentru fermierii care se orientează către agricultura ecologica și integrează producția, astfel încât să ne atingem obiectivul ca produsele organice românești să fie din ce în ce mai prezente pe rafturile marilor magazine, iar România să exporte mai ales produse procesate, cu valoare adăugată mare”, a precizat Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferință ce a avut loc la finele lunii octombrie.
Fondurile europene alocate prin PNDR pentru fermierii ecologici se ridică la circa 200 de milioane de euro.
370 milioane euro pentru irigații prin noul PNDR
Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) va fi alocată suma de 370 milioane euro pentru refacerea întregului sistem secundar de irigații. Programul de reabilitare a început în 2012 și va fi încheiat în 2016.
Asociațiile de udători vor putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru a acoperi 100% din valoarea proiectelor, indiferent de valoarea acestora.
Totodată, prin noul PNDR 2014-2020, Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare vor putea accesa fonduri europene pentru investiții în modernizare.
„Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare vor putea accesa fonduri europene prin intermediul PNDR 2014-2020. Am primit observațiile Comisiei Europene privind PNDR. Până la sfârșitul lunii (n.r., octombrie) vom discuta cu oficialii europeni aceste observații care sunt de formă, nu de fond ”, a declarat, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, aflat în vizită de lucru la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura şi Vinificatie Pietroasa, din județul Buzau.

  22.  Prin Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, valoarea fondurilor europene nerambursabile ajunge la 100% 

Plăţile compensatorii care se vor acorda prin Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sunt calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare din cele 5 pachete propuse:
1. Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) – 293 euro/ha/an,
2. Pachetul 2 – legume – 500 euro/ha/an,
3. Pachetul 3 – livezi – 620 euro/ha/an,
4. Pachetul 4 – vii – 530 euro/ha/an,
5. Pachetul 5 – plante medicinale şi aromatice – 365 euro/ha/an.
La nivel de pachet, se va aplica degresivitatea sprijinului financiar. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, 100 ha și 300 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc valorile respective, conform Anexei 8.2.M.11-1. Degresivitatea nu se aplică în cazul cooperativelor agricole constituite în baza prevederilor Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Plăţile acordate în cadrul Articolului 29 se pot cumula cu celelalte tipuri de plăţi acordate pe suprafaţă, respectiv plăţi directe, plăţi acordate în baza articolului 31 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”. Numai pachetele 1 şi 2 ale submăsurii se pot combina cu pachetele 4 sau 5 ale submăsurii 10.1 de agro-mediu şi climă.
Pe perioada angajamentelor este permisă pe aceeaşi parcelă de teren rotaţia culturilor de la un la altul între pachetele 1, 2 şi 5.
În luna februarie 2015 ar putea fi deschisă o nouă sesiune de depunere de proiecte prin PNDR, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. Depunerea proiectelor va fi continuă, iar cei care se or orienta către agricultura ecologică vor avea prioritate la finanțare.
„Toți cei care vor depune proiecte pe agricultură ecologică vor avea prioritate. Vom acorda punctaje suplimentare pentru fermierii care se orientează către agricultura ecologică și integrează producția, astfel încât să ne atingem obiectivul ca produsele organice românești să fie din ce în ce mai prezente pe rafturile marilor magazine, iar România să exporte mai ales produse procesate, cu valoare adăugată mare”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferința „Ferma Familială Bio, baza dezvoltării rurale durabile”, organizată de Asociația BioRomânia, la Indagra 2014.
Fondurile alocate prin PNDR pentru fermierii ecologici se ridică la circa 200 de milioane de euro.

 

 23 .Cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2014 se depun până la data de 27 februarie 2015 (inclusiv)

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară, determinată potrivit prevederilor art. 218 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este de 1,7975 lei/litru.

Cine poate beneficia de subvenţii?
Beneficiarii ajutorului de stat achiziţionează cantităţile necesare de motorină şi solicită documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele acestora, în vederea efectuării lucrărilor mecanizate în agricultură în trimestrul IV al anului 2014, în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

APIA precizează că beneficiarii nu trebuie să fie în în dificultate financiară, definite în sensul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 244 din 1 octombrie 2004, respectiv întreprinderi ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare și să nu fi fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată, conform prevederilor legale în vigoare, precum şi ale art. 13 – 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010 privind măsurile financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare.

Documente necesare
Cererile de plată cuprind informaţii cu privire la suprafeţele de teren, inclusiv pe structura de culturi şi/sau pe efectivele de animale/păsări/albine/viermi de mătase, pe care le exploatează solicitantul şi/sau pe lucrările de îmbunătăţiri funciare, pe care acesta le-a executat pe perioada de aplicare a schemei de ajutor de stat şi se depun însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină utilizate la lucrările mecanizate din agricultură aferente trimestrului IV al anului 2014 şi de documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele beneficiarilor pentru cantităţile de motorină achiziţionate.

Banii vin până la 30 iunie 2015
Plata ajutorului de stat sub formă de rambursare se efectuează până la data de 30 iunie 2015, în limita bugetului anual aprobat. Suma totală alocată schemei de ajutor de stat este de 162.673,75 mii lei.
Cantitatea totală de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare este de 90.500,00 mii litri. Cantităţile maxime de motorină utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2014, defalcate pe structura de culturi şi/sau pe efectivele de animale/păsări/albine/viermi de mătase şi/sau pe lucrările de îmbunătăţiri funciare, pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare, sunt prevăzute în anexa la HG nr. 1108 din 12 decembrie 2014.
În cazul în care cantităţile de motorină pentru care se solicită plăţi în cadrul schemei de ajutor de stat depăşesc cantităţile prevăzute în anexă, cuantumul plăţilor se reduce proporţional.
APIA elaborează procedurile specifice de implementare şi control, precum şi formularistica necesară aplicării schemei temporare de ajutor de stat aprobate prin OMADR nr. 83/2015.

Nerespectarea de către solicitanţi a condiţiilor prevăzute prin prezenta schemă, precum şi a oricăror obligaţii asumate în vederea obţinerii finanţării, determină aplicarea măsurilor necesare în vederea recuperării ajutoarelor de stat, potrivit prevederilor art. 13 – 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare.

 

 

 24. Proprietarii de păduri pot accesa fondurile

europene nerambursabile prin Măsura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020
Măsura 15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor are în vedere completarea măsurilor de conservare a biodiversității pe terenuri forestiere aplicate prin sistemul actual de gestionare a pădurilor, prin promovarea de angajamente voluntare care să contribuie la reducerea numărului de intervenții silvoculturale pe suprafețele angajate, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Documentul are caracter informativ, varianta finală a Ghidului solicitantului, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru agricultură, urmând a fi publicată după aprobarea de către Comisia Europeană a PNDR 2014-2020.
Totodată, prin promovarea utilizării atelajelor în detrimentul mijloacelor mecanizate, prin Măsura 15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor se are în vedere reducerea eroziunii solului în arboretele pe care sunt aplicate lucrări de rărituri.
Suprafața FFN s-a menținut la un nivel relativ constant în timp, la nivelul anului 2012 aceasta fiind de 6.529.100 hectare. Ponderea cea mai mare în cadrul FFN o dețin pădurile proprietate publică a statului (50,4% din total) urmate de cele proprietate privată a persoanelor fizice și juridice (32,6%), cele proprietate a unităților administrativ-teritoriale reprezentând circa17%. Pădurile aflate în proprietate privată, se caracterizează printr-o mare varietate de mărimi ale exploatațiilor: de la proprietăți foarte mici, chiar sub un hectar, pentru care proprietarul a contractat doar un pachet minimal de servicii silvice (pază și marcarea produselor de igienă) la proprietăți foarte mari, de ordinul miilor de hectare, care dețin structuri proprii de administrare.
În conformitate cu prevederile legislației silvice în vigoare, administrarea FFN, indiferent de natura proprietății, trebuie să se realizeze prin ocoale silvice, constituie în baza Codului Silvic. Până la sfârşitul anului 2011 au fost autorizate și reautorizate 466 de structuri de administrare silvică din care 326 ocoale din structura Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva (administratorul legal al pădurilor statului) şi 140 ocoale silvice private.
Suprafețele care fac parte din FFN sunt supuse regimului silvic, reprezentat de un sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice stricte privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza FFN, în scopul asigurării gestionării durabile a resurselor forestiere. Principiile de gestionare a pădurilor instituite prin normele tehnice și legislația silvică sunt în concordanță cu cele șase criterii de gestionare durabilă a pădurilor definite de Conferința Ministerială pentru protecția Pădurilor în Europa, precum și cu cele trei principia directoare stabilite la nivel european prin noua strategie a Uniunii Europene pentru păduri și sectorul forestier.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, gestionarea tuturor suprafețelor din componența FFN, trebuie să urmeze prevederile amenajamentelor silvice. Amenajamentele silvice sunt realizate în baza Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor (OM 1673/2000) care au în vedere promovarea a trei principii de gestionare a pădurilor, respectiv principiul continuității, principiul eficacității funcționale și principiul conservării și ameliorării biodiversității.
Amenajamentul este instrumentul tehnic de organizare cu continuitate a producţiei pădurilor şi a recoltării produselor acestora, cu scopul satisfacerii în prezent şi viitor a nevoilor locale şi generale. Amenajamentul silvic trebuie să asigure organizarea şi conducerea pădurilor spre starea lor de maximă eficacitate polifuncţională, în conformitate cu multiplele obiective ecologice şi social-economice ale silviculturii, bazate pe conceptul zonării funcţionale şi promovarea conceptului sistemic în gospodărirea pădurilor.
Suprafața minimă de fond forestier pentru care se întocmește un amenajament silvic este de 100 ha. Proprietarii care dețin păduri cu suprafețe mai mici de 100 ha se vor asocia în vederea îndeplinirii cerinței referitoare la suprafața minimă necesară pentru întocmirea unui amenajament silvic.
Elementele cele mai importante ale amenajamentului sunt indicatorii posibilității, respectiv volumul de lemn ce urmează a fi recoltat și suprafața ce urmează a fi parcursă cu lucrări pe o perioadă de 10 ani.
Furnizarea serviciilor ecosistemice specifice pădurilor este asigurată de zonarea funcțională (încadrarea în grupe funcționale a pădurii), adică decizia prin care unui arboret îi sunt atribuite anumite funcții, urmând ca cea mai restrictivă dintre funcții să dicteze ritmul și modalitatea în care respectivul arboret va fi exploatat la maturitate, dacă restricția nu este atât de severă încât să interzică orice tip de recoltare a lemnului. În conformitate cu funcțiile prioritare, potrivit Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe funcționale, respectiv Grupa I Păduri cu funcţii speciale de protecţie și Grupa II Păduri cu funcţii de producție şi protecţie. Proporția pădurilor cu funcţii speciale de protecţie din suprafaţa totală a FFN este de 53,3% iar a celor cu funcţii de producţie şi protecţie de 46,7%.
Pădurile încadrate în Grupa I și Grupa II funcţională sunt la rândul lor clasificate în subgrupe, respectiv categorii funcționale. Pădurile cu funcţii speciale de protecţie sunt împărțite în 5 subgrupe funcționale, respectiv păduri cu funcții de protecţie a solului (cu 11 categorii funcționale), păduri cu funcții de protecție a apelor (cu 8 categorii funcționale), păduri cu funcții de recreere (cu 6 categorii funcționale), păduri de interes ştiinţific și de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (cu 14 categorii funcționale) și păduri cu funcții de protecţie contra factorilor climatici şi industriali (cu 12 categorii funcționale).
Zonarea funcțională nu poate fi influențată de forma de proprietate în situațiile în care funcțiile protective sunt mai importante decât producția de lemn.
În scopul diferenţierii măsurilor de gospodărire şi a reglementării lor prin amenajamentele silvice au fost definite 6 tipuri funcţionale în care au fost grupate categoriile funcționale cu grad similar de intensitate a funcțiilor atribuite arboretelor componente. Astfel, în cadrul Tipului I (TI) au fost incluse pădurile cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără avizul Academiei Române, în cadrul Tipului II (TII), păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare, în cadrul Tipurilor III și IV (TIII și TIV) au fost încadrate arborete în care sunt permise tratamente intensive care promovează regenerarea naturală (prin excepţie, la molid, pin, plop euramerican, salcâm, salcie se pot aplica și tratamentul tăierilor rase), iar în cadrul Tipurilor V și VI (TV și TVI), păduri în care sunt permise toate tipurile de tratamente silvice.
Întinderea și durata procesului de regenerare a unui arboret depinde de importanța funcțiilor de protecție atribuite acelui arboret. Există o gamă largă de tratamente silvice posibil de aplicat, intensitatea intervenției în cadrul fiecărui tratament fiind diferită, cu intensitatea cea mai redusă la lucrările speciale conservare, urmate de cele care promovează regenerarea naturală până la tratamentul tăierilor rase în suprafață de maxim 3 ha, admis pentru rășinoase și plop euramerican, respectiv tăierile în crâng la salcâm și zăvoaie.
Arborii pot fi recoltați sub formă de produse principale (se aplică tăieri al căror scop este regenerarea pădurii), produse secundare (când se aplică operațiuni culturale, în prime două treimi ale ciclului de viață), igienă (arborii uscați sau atacați de insecte, dar în limita a 1 m3/an/ha, în aceeași unitate amenajistică), produse accidentale II (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mici de 60 ani), accidentale I (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mari de 60 ani).
Deși gestionarea durabilă a FFN este asigurată prin cadrul de administrare creat în România, respectiv zonarea funcțională a pădurilor și administrarea acestora prin ocoale silvice în baza amenajamentelor silvice, caracterul intensiv al lucrărilor silvotehnice aplicate, reflectat prin numărul mare de intervenții, creează premiza afectării mediului natural al pădurii, contribuind la afectarea diversității biologice, eroziunea solului, creșterea emisiilor de GES etc.
Prin sub-măsura plăți pentru angajamente de silvo-mediu se urmărește, în principal, reducerea numărului de intervenții silvotehnice în pădure și aplicarea de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului. Astfel, prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere.
De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte xilofage, care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore, ceea ce asigură un echilibru dinamic între cele două niveluri trofice. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de adaptare la efectele schimbărilor climatice și de retenție a scurgerilor de suprafață va fi îmbunătățită.
Suplimentar, pentru protejarea resurselor de sol, prin măsură se vor promova tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă.
Totodată, în arboretele tinere în care se execută lucrări de rărituri, folosirea atelajelor în faza de scos-apropiat, reduce frecvența și gravitatea rănirii arborilor rămași, afectând astfel calitatea arborilor de viitor.
Prin efectele benefice în principal asupra componentelor de biodiversitate și sol, Măsura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, se adresează nevoilor de menținere a diversității biologice și a valorii de mediu a terenurilor forestiere (Nevoia 012), de susținere a unui management durabil al pădurilor (Nevoia 013), precum și de protecție și îmbunătățire a resurselor de sol (Nevoia 016).
În cadrul Măsurii 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, se acordă sprijin pentru deținătorii de păduri din fondul forestier național (FFN) care încheie angajamente de silvo-mediu, care vor contribui la conservarea diversității biologice și protecția solului.
Sprijinul acordat în baza Măsurii 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, poate, de asemenea, contribui la creșterea impactului de mediu al măsurii de împăduriri și creare de suprafețe împădurite, prin promovarea conservării biodiversității pe suprafețele de pădure nou create.
Submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu
Plățile de silvo-mediu vor fi acordate deținătorilor de terenuri forestiere din FFN care își asumă, în mod voluntar, angajamente de silvo-mediu. Angajamentele încheiate de deținătorii de terenuri forestiere acoperă o perioadă de 5 ani de la data semnării acestora.
Plăţile de silvo-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc cerințele obligatorii relevante prevăzute de legislația națională în domeniul silvic sau dreptul intern relevant. O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei măsuri pentru a asigura ajustarea acestora în cazul modificării cerințelor obligatorii pe care angajamentele trebuie să le depășească. O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei măsuri, care depășesc actuala perioadă de programare, pentru a asigura ajustarea acestora la cadrul juridic al următoarei perioade de programare. În cazul în care adaptarea nu este acceptată de beneficiar, angajamentul încetează și rambursarea nu este solicitată pentru perioada în care angajamentul a produs efecte.
Beneficiarii Submăsurii 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu trebuie să respecte la nivelul întregii exploatații agricole standardele de eco-condiționalitate stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr.1306/2013, prevăzute în legislaţia naţională.
Cerințele specifice pachetelor propuse în cadrul sub-măsurii sunt următoarele:
Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște
1. Fiecare solicitant al sprijinului financiar delimitează o zona de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței eligibile angajate, delimitată prin limite parcelare/subparcelare. În cadrul zonelor de liniște, pentru perioada de angajament, vor fi permise doar lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri, precum și lucrări de reconstrucție ecologică care se continuă din perioada premergătoare angajamentului.
În cazul în care pe perioada de aplicare a angajamentului în cadrul zonei de liniște apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II pe o suprafață mai mică de 50%, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii.
În cazul în care suprafața pe care apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II este de cel puțin 50%, angajamentul se încheie fără a fi necesară rambursarea sprijinului primit anterior în cadrul angajamentului.
2. Pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se pot executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeași unitate amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri. În situația in care pe suprafața unei unității amenajistice din afara zonei de liniște are loc un fenomen ce impune recoltarea de produse accidentale I sau II, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii.
3. În situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, exista unități amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă lemnoasă.
Pentru aplicarea pachetului 1 se va avea în vedere ca:
până la expirarea amenajamentului (sau în cazul în care angajamentul se întinde pe perioada a două amenajamente, până la expirarea celor două amenajamente silvice) volumul rămas de recoltat prin tăieri de conservare pe toata suprafața din angajament să fie egal cu cel puțin cinci posibilități anuale prevăzute în amenajamentul /amenajamentele silvice (cumulate) a se recolta prin tăieri de conservare pe toată perioada de angajament, pe suprafața din angajament pe care sunt programate a se executa tăieri de regenerare, să nu se extragă un volum echivalent cu tăierile de igienă calculat astfel: indicele de recoltare a produselor de igienă înmulțit cu suprafața din angajament pe care sunt programate a se executa tăieri de regenerare pe perioada angajamentului.
Prin indicele de recoltare a produselor de igienă se înțelege volumul pe hectar prevăzut a fi recoltat prin tăieri de igienă de pe suprafața aferentă acestora precizată în amenajamentul / amenajamentele unităților de producție din care face parte suprafața angajată.
Submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu. Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri
Pachetul 2 poate fi aplicat doar în combinație cu pachetul 1, însemnând că acest pachet poate fi aplicat doar de beneficiarii care au aplicat și pentru pachetul 1.
Fiecare solicitant al sprijinului financiar precizează unitățile amenajistice pe care urmează să efectueze rărituri cu atelaje pe toată perioada de angajament. Unitățile amenajistice selectate trebuie să se regăsească in planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suma suprafețelor unităților amenajistice selectate nu poate depăși jumătate din suprafața totală a unităților amenjistice precizate în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suprafața anuală pentru care se poate solicita sprijin este de 20% din suprafața selectată (+/-10%).
Adoptând acest pachet, solicitantul sprijinului se angajează să contracteze sau să efectueze lucrările de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat pe suprafața parcursa cu rărituri ce face obiectul angajamentului, până la platforma primara. Lucrările de colectare trebuie să cuprindă cel puțin operația de adunat și una sau amândouă din operațiile de scos și apropiat. Distanța de colectare pentru care se solicită sprijin trebuie sa fie de minimum 100 m, iar cea maximă de 1000 m. Atelajele vor fi folosite avându-se în vedere ca volumul arborelui mediu colectat să fie de cel mult 0,3 m3.
Beneficiarii sub-măsurii 8.1 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite vor putea aplica pentru sub-măsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu numai după executarea ultimei lucrări de întreținere prevăzută în proiectul tehnic precizat în cadrul sub-măsurii 8.1.
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima compensatorie de silvo-mediu este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de deținătorii de terenuri forestiere care încheie angajamente voluntare.
Beneficiarii sprijinului sunt:
1. Proprietarii de terenuri din FFN:
1. o proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice
2. o proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
3. o proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale
2. Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior.
Costurile eligibile în cadrul acestei măsuri sunt constituite din costuri standard, calculate pentru fiecare pachet pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, care depăşesc nivelul cerinţelor obligatorii relevante, înregistrate de deținătorii de terenuri forestiere în urma asumării angajamentelor voluntare de silvo-mediu.
Costurile standard calculate pentru sub-măsura plăți pentru angajamente de silvo-mediu nu includ costuri tranzacţionale şi investiţionale.
Condiții de eligibilitate:
1. Beneficiarul este deținătorul unei suprafețe de teren forestier din cadrul FFN, localizată pe teritoriul României.
2. Beneficiarul se angajează să mențină angajamentul de silvo-mediu pentru o perioada de 5 ani, de la data semnării acestuia.
3. Beneficiarul se angajează să respecte cerințele specifice pachetelor de silvo-mediu pentru care aplică.
4. Beneficiarul trebuie sa dețină contract de administrare / prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat.
5. Beneficiarul trebuie să participe cu toată suprafață deținută de acesta într-o unitate de producție și/sau protecție.
6. Fac obiectul aplicării măsurii terenurile acoperite cu păduri si terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi, cu excepția suprafețelor încadrate în tipul I funcțional (T I), cu condiția ca terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.
7. Suprafața minimă pentru care se încheie angajamentul este de cel puțin 100 ha (conform datelor din amenajamentul silvic).
8. Suprafețele care fac obiectul angajamentului trebuie identificate în format electronic.
9. Suprafața trebuie să facă parte dintr-un amenajament silvic în vigoare (amenajamentul se consideră a fi în vigoare după ce a fost avizat procesul verbal al conferinței a II-a de amenajare, act ce semnifică începerea perioadei de aplicare a amenajamentului).
Plăţile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare pachet sunt următoarele:
1. Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște: 25 euro/an/ha
2. Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri: 103 euro/ha
În cazul suprafețelor mai mari de 500 ha, valoarea plății scade pentru acele suprafețe care depășesc această valoare.
În cazul pădurilor cu suprafețe de peste 500 ha, cuantumul veniturilor asigurate de valorificarea masei lemnoase recoltabile sub formă de produse principale și secundare cresc în mod progresiv, astfel ca profitabilitatea exploatației forestiere este, de asemenea, îmbunătățită în mod progresiv, motiv pentru care cuantumul plății poate fi redus pentru suprafețele care depășesc acest prag.

 

    25 . Crescătorii de animale beneficiază de ajutoare pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic, precum şi pentru costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului

Astfel, se acordă un ajutor de până la 100% din costurile întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice şi de 70% din costurile testelor pentru determinarea randamentului sau calităţii genetice a şeptelului. Cererile de ajutor se depun în perioada 1-15 decembrie. Pentru anul 2015 se vor depune până la 15 ianuarie.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic, este de maxim 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine şi 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine.Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului este de maxim 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte; 20 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline, 15 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte, 5 lei, în cazul producției de carne, 3lei, în cazul producțiilor de lână, pentru rasele cu lână fină, şi 4 lei, în cazul producției de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine, 10 lei, în cazul controlului performanțelor de producție la rasele de animale din specia porcine.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020 este de 881.100.000 lei, din care 267.000.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 614.100.000 lei pentru speciile ovine şi caprine.
 26 .  A fost publicat un proiect de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în perioada 2015-2020

Schemele de plată sunt mult mai diverse și includ pe lângă schema de plată unică pe suprafață și ajutoarele naționale de tranziție (ANT), o plată redistributivă, o plată pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru mediu, o plată pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat și o schemă simplificată pentru micii fermieri.

Sprijinul financiar va fi acordat doar fermierilor activi. Fermierul care în anul anterior de plată a beneficiat de plăți directe care nu au depășit 5.000 euro și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației sale este fermier activ.
Fermierul care în anul anterior de plată a beneficiat de plăți directe care depășesc 5.000 euro trebuie să fie înregistrat la Registrul Comerțului sau să dețină actul normativ de înființare, din care să reiasă activitatea agricolă.

Pentru a beneficia de acordarea de plăți directe, fermierii trebuie să fie înscriși în Registrul unic de identificare administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în termen și să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha.

Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, la centrele APIA.

Condițiile de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013.

Schema de plată unică pe suprafață presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producție.

Plata redistributivă se va acorda gradual pentru primele 30 de ha indiferent de mărimea fermei. Pentru finanțarea plății redistributive, se utilizează un procent minim de 5% din plafonul național anual. Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care și-au împărțit exploatațiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă și nici fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul împărțirii respective.

Plata pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) va avea alocat un plafon de 30% din plafonul național anual. Ca să beneficieze de această plată, fermierii trebuie să aibă mai multe culturi pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:
– cel puțin două culturi diferite pe suprafețele cuprinse între 10 și 30 ha, iar cultura principală să acopere maximum 75% din terenul arabil;
– cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura principală să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv principalele două culturi să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil.

Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată ca șefi într-o exploatație agricolă sau care s-au stabilit deja în unul din cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii și prezintă dovada absolvirii cel puțin a unor cursuri de formare profesională de scurtă durată. Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de maximum cinci ani. Din perioada respectivă se scade numărul de ani care au trecut între instalarea menționată și prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri. În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri, se utilizează maxim 2% din plafonul național anual. Cuantumul plății pe hectar este de 25% din cuantumul pe hectar al plății unice pe suprafață și se acordă pentru maximum 60 ha eligibile, declarate de fermier.

Sprijinul cuplat se acordă sectoarelor și producțiilor considerate importante din motive economice, sociale și de mediu și care sunt afectate de anumite dificultăți. În vederea finanțării sprijinului cuplat, se utilizează maxim 15% din plafonul național anual, din care cel puțin 2% este utilizat pentru a sprijini producția de culturi proteice.
Fermierul care a depus o cerere unică de plată în anul 2015, este eligibil pentru schema de plată unică pe suprafață și are dreptul la o plată anuală de maxim 1.250 euro, în funcție de suprafața și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație, se include automat în schema pentru micii fermieri. Plata acordată înlocuiește valoarea totală a plăților care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ schema de plată unică pe suprafață, ANT, plata redistributivă, plata pentru înverzire și, după caz, plata pentru tinerii fermieri și sprijinul cuplat.

Nu pot participa la schemă fermierii care au dreptul la plată anuală mai mare de 1.250 euro. Accesarea schemei pentru micii fermieri se poate face numai în anul 2015, pentru o perioadă de maxim 5 ani, cu posibilitatea retragerii în oricare dintre următorii patru ani ulteriori anului depunerii cererii unice de plată.

 27. Cum se calculează impozitul pe venit agricol în 2015 și cum se aplica unele scutiri

Desi fermierii români sunt unicii din lume,caci trebuie să plătească de două ori impozit pentru aceeași suprafață de pamint agricol ,nu sunt sanse sa scape . In continuare , pe de o parte plătește impozitul pe proprietate, pe de cealaltă parte, impozitul pe venitul obținut din cultivarea terenului.
Impozitul pe venit agricol se calculează ca 16% din valoarea acestora şi nu pe venitul obţinut efectiv , în funcţie de categoria terenurilor şi de produsele cultivate. Nu se plătește impozit pentru terenul necultivat sau pentru suprafeţele cultivate cu plante furajere, graminee şi leguminoase destinate producţiei de masă verde, precum şi pentru păşuni şi fâneţe naturale, destinate furajării animalelor din fermă.
Începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se propun de către entităţile publice mandatate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
Ca și exemplu, NORMELE DE VENIT pe anul 2014 utilizate pentru impunerea veniturilor din activităţi agricole au variat de la județ la județ. De exemplu, pentru agricultorii din judeţul Argeş venitul estimat în 2014 pentru 1 ha cultivat cu cereale (dacă se depășește suprafața neimpozabilă de 2 ha este de 378 de lei. În Brașov, norma de venit este de doar 153,42 de lei/ha, în timp ce în Timiș a fost fixată o normă de venit de 325 de lei/ha.

Vă prezintă care sunt suprafațele de la care se aplică impozitul pe venit. Astfel, dacă aveți o suprafață mai mare, parcelând-o pentru diferite culturi puteți să scăpați de acest impozit suplimentar.
Potrivit ART. 72 din Codul fiscal, veniturile din activități agricole sunt neimpozabile în limitele stabilite potrivit tabelului următor:
Produse vegetale Suprafaţă
Cereale până la 2 ha
Plante oleaginoase până la 2 ha
Cartof până la 2 ha
Sfecla de zahăr până la 2 ha
Tutun până la 1 ha
Hamei pe rod până la 2 ha
Legume în câmp până la 0,5 ha
Legume în spaţii protejate până la 0,2 ha
Leguminoase pentru boabe până la 1,5 ha
Pomi pe rod până la 1,5 ha
Vie pe rod până la 1 ha
Arbuşti fructiferi până la 1 ha
Flori şi plante ornamentale până la 0,3 ha

Animale Nr. de capete/
Nr. de familii de albine
Vaci până la 2
Bivoliţe până la 2
Oi până la 50
Capre până la 25
Porci pentru îngrăşat până la 6
Albine până la 75 de familii
Păsări de curte până la 100
Pe lângă cota de 16%, trebuie achitată şi contribuţia la asigurările publice de sănătate( CASS), de 5,5% din venitul estimat.
Declaraţiile cu terenul lucrat trebuie depuse de către fermieri până la data de 25 mai. Impozitul se plătește după ce se încasează banii din producţie, în două tranşe: 50% până la data de 25 octombrie şi 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri, se plătesc penalizări.

 

3 Comentarii adauga un comentariu

  1. harry smith says:

    Bună!
    Esti interesat de obținerea unui împrumut de pornire la rata dobânzii de 3%? Oricare ar fi nevoile dumneavoastra de împrumut sunt; personal,
    de investiții, de refinanțare, începerea unei noi afaceri? Noi va putem ajuta cu un plan.Your re-plata istoriilor de credit flexibilă în pofida; ne-ar lua în considerare cu plăcere cererea dvs. de împrumut. Furnizați detaliile de mai jos
    pentru revizuire:

    1. Numele complet ……………..
    2. Suma de împrumut Necesare? ………………………..
    3. Scopul creditului: …………………………….
    4.Loan Durata: ………………………..
    5.Country: …………………………………..
    6.City: ……………………………………..
    7.Phone Numar: ……………………….
    8. Răspuns prin e-mail meu personal daca sunteti interesati (harrysmith00003@gmail.com)

    cu sinceritate
    Mr.harry smith…

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*