Deşi ALŢII pun la cale “noi sisteme de regionalizare “a lumii, oamenii comunei Fântâna Mare, judeţul Suceava, demonstrează că vechea organizare, concepută de la înfiinţarea ei de către înţeleptul A.I.Cuza este mai înţeleaptă.

Dacă n-ar fi optat pentru desprinderea de fosta comună, rămânea în anonimat Acum acest plai de dor numit sugestiv Fântâna Mare ne invită să ne adăpăm din izvoare de apă, de inventivitate, de sacrificii, de muncă responsabilă, de” geometrie agricolă” şi de multe alte virtuţi. Prin implicarea gospodarilor şi a primarului, comuna şi-a creat oportunităţi proprii, au luptat pe toate fronturile, au bătut la uşi care păreau ferecate, au făcut proiecte, au accesat fonduri, au întreţinut investiţiile vechi şi au făcut multe altele noi. Acum toate satele componente au chiar şi ce nu visau, dacă n-ar fi optat pentru…” independenţă”.
Din monografia acestei aşezări, scrisă de fiii satului, col. (r.) Gheorghe Suman şi prof. Gheorghe Moşneagu, aflăm că de aici s-a “adăpat” Grigore Ureche când a scris o parte din „Letopiseţul Moldovei”, tatăl său, Nestor Ureche, având, aici, un conac boieresc. Tot aici şi-a avut moşie şi tatăl lui Vasile Alecsandri.

Uniţi au depăşit momentele de cumpănă

În decursul istoriei s-au abătut asupra acestei aşezări destule greutăţi. Dar de când se ştiu oamenii locului s-au unit în jurul valorilor pe care au ştiut să le preţuiască, izbutind de fiecare dată.
„În momentele de cumpănă, dacă s-a întâmplat să mai cădem, singuri ne-am ridicat, ne-am scuturat şi am renăscut mai îndârjiţi pentru muncă, pace, dreptate socială şi adevăr. Aşa am ieşit din toate vălmăşagurile istoriei şi aşa suntem şi astăzi” – spun autorii monografiei. Tăvălugul vitregiilor a trecut deseori peste această aşezare. Nu mai departe decât în 1968, când a fost desfiinţată şi alipită comunei Vadu Moldovei, timp în care oamenii satului, tineri sau vârstnici, trebuiau să parcurgă 20 de km pentru a-şi rezolva diverse probleme. Desfiinţarea comunei a adus multe prejudicii, dar, prin voinţă, prin hărnicie, prin vrerea locuitorilor şi a celor aflaţi în fruntea obştii, noua comună, faţă de ceea ce a fost, a devenit de nerecunoscut.
Unul dintre autorii înfiinţării acestei comune rămâne inginerul agronom ing. Vasile Mucileniţa, primarul localităţii.

Cum poate un agronom să devină specialist şi în administraţie?

Inginerul agronom Mucilenita, nu numai că a vrut, dar împreună cu aleşii locali şi cu susţinerea consătenilor (la ultimele alegeri a obţinut aproape 70% din voturi) a şi putut materializa proiecte de neconceput altcândva.
Sintetizez doar câteva investiţii realizate sau în curs de materializare: un sediu modern al administraţiei comunale, în care îşi desfăşoară activitatea Primăria, Consiliul Local şi Poliţia; un dispensar în centru de comună şi altul în Cotu Băii; şcoli şi grădiniţe funcţionale, biserici, bibliotecă, un cămin cultural, zeci de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, kilometri de drum comunal asfaltat printr-un program Sapard şi cu aportul Consiliului Judeţean; două benzinării, o staţie de asfalt la Praxia, un complex de alimentaţie publică denumit „Ştibina”, Construcţia de poduri şi podeţe, construcţia unui cămin cultural în Fântâna Mare, modernizare a drumurilor comunale, a terenului de sport, alimentarea cu apă şi canalizare în Fântâna Mare şi Cotu Băii, iar în satul Spătăreşti, pentru canalizare şi staţie de epurare a apei etc.

“Fântâna Mare” este şi un brand al valorilor, dar şi al apei de izvor

În această comună sunt demne de apreciat nu numai iniţiativele, responsabilităţile, investiţiile, proiectele sau năzuinţele oamenilor.De aici izvorăsc talente şi vise, proiecte şi destine rarisime. În decursul ultimilor zeci de ani, de aici au plecat numeroşi tineri care dau prestanţă comunei lor în locurile unde lucrează în străinătate, sau în ţară.De aici au plecat şi 55 de învăţători, 76 de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri, 22 de profesori, 37 de ingineri, 25 de medici şi asistente medicale, numeroşi preoţi, contabili, procurori, specialişti agricoli, tehnicieni etc. Zestrea Naţională a Universului Intelectual al României s-a îmbogăţit cu “izvoarele” acestei “FÂNTÂNI” prin nume precum: Cristian Dumitru Lupaşcu, doctor în ştiinţe medicale, medic chirurg, şef de lucrări la Institutul de Medicină şi Farmacie Iaşi; col. ing. Dr. Vasile Gr. Asaftei; col. ing. Dr. Vasile Câmpeanu, ing. Gavril Mucileanu, director general tehnic al sistemului de hidrocentrale de pe râul Sebeş-Şugag, magistrat Margareta Robescu, prof. Livica Monoranu, prof. Gheorghe Moşneagu, prof. Livica I. Mucileanu, colonelul Gheorghe Gr. Suman, cineast şi istoric militar, autor a 15 lucrări de istorie militară, scenarist, realizator a 18 filme premiate şi apreciate la festivaluri internaţionale ale filmului militar şi mulţi, mulţi alţii. Tot de aici bucovinenii, dar şi alţi consumatori din ţară au dat de gustul sănătos şi pur al apei îmbuteliată la Fântâna Mare, apa, “Fântâna mare” – apă de izvor, devenind deja un apreciat brand al zonei.
Fabrica se datorează unei investiţii curajoase, despre care numai, proprietara Teodora Bendescu a crezut iniţial. Acum, izvorul îşi dovedeşte durabilitatea şi calitatea deosebită.De ani de zile fântâna nu mai seacă. Dimpotrivă, de la 120 de metri aduce la suprafaţă “lacrimă” rece şi sănătoasă, asigurând şi garanţia locurilor de muncă a angajaţilor fabricii de îmbuteliat Apă de Izvor “Fântâna Mare”.

Ce înseamnă să fii profesor şi acasă şi la şcoală!

Asemeni proprietarei Bendescu, sunt în această comună şi alte DOAMNE care fac din muncă o sursă de venituri, dar şi o lecţie de viaţă. Spre exemplu, soţia primarului, Iuliana Mucileniţa, care este şi, profesoară de matematică la şcoala generală din Fântâna Mare, mamă a trei copii Iuliana Mucileniţa se “delectează” şi cu muncile propriei ferme. Din 2004, de când a iniţiat FERMA DE FAMILIE îşi începe lecţiile de la ora 5 dimineaţa pentru îngrijirea vacilor-furajare, curăţenie, muls şi îşi încheie lucru la orele târzii.
Animalele au fost achiziţionate din Austria. Producţia de lapte depăşeşte 6.000 de litri/lactaţie/cap vită furajată. Furajele le produce pe terenul propriu, cumpărat şi arendat. Afacerea de familie a început-o cu banii proprii, dar şi prin accesarea programului “Fermierul”. Simultan cu mărirea efectivului de animale, au fost cumpărate un tractor Valtra, de 98 CP, o presă pentru baloţi rotunzi, o maşină de înfoliat şi un plug reversibil. Lecţia de agricultură este asimilată şi de alţi gospodari, inclusiv de etnie germană.

Să învăţăm de la doi buni prieteni

În cazul de faţă amintesc pe doi buni prieteni Michael Liebscher şi Bertram Vogt, ambii în vârstă de 31 de ani. Ei sunt din regiunea Hanovra. Provin din familii de fermieri şi ambii au absolvit facultăţi de agricultură. Şi-au încercat “norocul şi în alte părţi ale ţării, dar aici au găsit nişte oameni deosebiţi. Unul dintre aceştia este chiar primarul Mucilenita. El i-a “tradus” la propriu şi, după ce a aflat de la ei ce planuri au i-a ajutat cât a putut, convins fiind că avem şi noi de învăţat de la ei. Dacă în 2009 au lucrat 300 de hectare, majoritatea în Fântâna Mare, în 2010 au cultivat circa 600, iar în curând suprafaţa se va cifra la o mie de hectare în zona mai multor comune.
„În Germania nu există teren liber, fiecare metru pătrat e ocupat, sunt mulţi fermieri dar nu prea găsesc teren. La noi, 99% din teren este lucrat exclusiv mecanizat”, vorbeşte de cealaltă lume Michael.
Bineînţeles, nu totul este chiar cum şi-ar dori cei doi. Unele parcele mari pe care le-au arendat au „găuri negre”, mici suprafeţe ale unor proprietari care au refuzat să-şi cedeze terenul, preferând să le lase pârloagă.
În acest sens şi primarul din Fântâna Mare a dus muncă de lămurire cu unii localnici şi reuşita este promiţătoare, chiar dacă acum pare parţială.