Incinta pentru producerea răsadurilor trebuie să fie bine igienizată şi să permită o foarte bună aerisire pe parcursul vegetaţiei răsadurilor.Componentele amestecurilor nutritive (turbă, mraniţă, pământ de ţelină şi nisip) să fie pregătite din timp (vara anului anterior), pentru a se dezinfecta prin solarizare intensivă şi pentru a se distruge rezerva de sămânţă de buruieni prin pregerminare şi lopătări succesive.

Răsadurile se produc individual în cuburi nutritive, în pahare sau în ghivece din material plastic sau în palete alveolare din poliestiren expandat. Se evită producerea răsadurilor la pat nutritiv.

Spaţiul necesar răririi plantelor în incinta de producere a răsadurilor este necesar, mai ales în perioada premergătoare plantării, pentru a evita fenomenul de alungire şi pentru o mai bună aerisire şi o stare fito-sanitară a răsadurilor optimă.

Substratul nutritiv trebuie să asigure toate elementele necesare unei creşteri şi dezvoltări normale răsadului (cel puţin 40% mraniţă).În cazul unui deficit de fosfor se adaugă fosfat natural în cantitate de 4-5 kg/mc de amestec.

Tipuri de amestecuri nutritive

În producerea răsadurilor, componentele nu sunt utilizate individual, ci numai în amestecuri formate din 3-4 elemente. De regulă, se folosesc două – trei tipuri de amestecuri nutritive pentru producerea de răsaduri, în funcţie de scopul acestora. Spre exemplu:

• Amestecul pentru semănături destinate repicatului (pentru toate speciile) va cuprinde: mraniţă 45% + ţelină 45% + nisip 10%.

Compoziţia obţinută va fi foarte nutritivă. Aceasta se pune în strat de 5-7 cm grosime în lădiţe căptuşite cu folie, se tasează, se marchează rândurile, se seamănă des pe rânduri (2-3 mm între seminţe), apoi se adaugă un amestec de acoperire format din: mraniţă 30% + ţelină 30% + nisip 40%, în grosime de 0,5-0,7 cm. Se tasează din nou, se udă convenabil cu sita fină, iar amestecul se depozitează în camere calde (22-26oC) pentru 5-7 zile, în vederea germinării. După 3-4 zile se controlează şi dacă au apărut plăntuţele, se scot în incintele pentru producerea răsadurilor (răsadniţe, solarii, sere).Se repică la 7-15 zile de la răsărire, la apariţia primordiilor frunzelor adevărate.• Amestecul pentru repicat sau semănat direct, în vederea obţinerii răsadurilor (pentru toate speciile) cuprinde: mraniţă 40% + turbă 30% +ţelină 25% + nisip 5%.Conţinutul rezultat se foloseşte pentru:

– confecţionarea cuburilor nutritive (cu prese manuale sau electromecanice), cu dimensiunea cuprinsă între 3x3x3 cm şi 5x5x5 cm;
– umplerea ghivecelor din polietilenă sau de ceramică, cu dimensiuni de 7×7 sau 10×10 cm;

– umplerea paletelor alveolare din poliestiren expandat, cu diametrul minim de 25 cm.

Citeva aspecte generale în producerea răsadurilor de legume
Pentru culturile din sere, solarii si pentru culturile timpurii din camp, rasadurile se produc in spatii special amenajate (sere inmultitor incalzite sau in rasadnite), iar pentru culturile de vara si toamna in solarii incalzite sau partial neincalzite, in rasadnite semicalde sau pe straturi, in aer liber.
Producerea rasadului trebuie sa se realizeze intr-un spatiu special amenajat. Acesta trebuie sa fie curat, dezinfectat si luminos. Spatiul destinat producerii rasadurilor trebuie sa permita un bun control al microclimatului (temperatura, umiditate si aerisire).

Amplasarea rasadnitelor, serelor sau a solariilor pentru producerea rasadurilor trebuie sa se realizeze pe terenuri care sa indeplineasca uramatoarele criterii:
= sa fie plan sau usor inclinat spre sud (3 – 5%) si deschis in asa fel pentru a fi luminat pe toata perioada zilei
=sa fie ferit de vanturi puternice sau de curenti reci de aer prin obstacole naturale (dealuri, perdele de protectie din specii lemnoase de talie inalta, cladiri) sau sa se amplaseze pe directia vanturilor dominante garduri din plasa de sarma
= terenul trebuie sa fie usor permeabil, cu apa freatica la peste 2 m adancime, ferit de inundatia apelor de suprafata si subterane

= in apropierea spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa se gaseasca o sursa de apa curata si sa existe posibilitati de incalzire a acesteia
= in interiorul spatiilor de producere a rasadurilor trebuie sa existe o retea electrica de iluminare

Componentele folosite la obtinerea amestecurilor pentru substraturile nutritive

Pamantul de telina se obtine din decopertarea terenurilor intelenite pe o adancime de 15 – 20 cm. Pentru descompunerea resturilor vegetale din aceste straturi decopertate se amenajeaza platforme de fermentatie cu o latime de 3 m si o inaltime de 1,5 m, care se uda perioadic, iar la interval de cca 6 luni se realizeaza intoarcerea materialului, astfel ca procesele de fermentatie sa se realizeze cat mai rapid. In cazul in care nu dispunem de pamant de telina acesta poate fi inlocuit cu pamant de gradina. Trebuie avut in vedere daca terenul respectiv a fost erbicidat, sau s-a aplicat diferite tratamente la sol astfel incat sa nu fie afectate rasadurile.

Mranita se obtine prin descompunerea gunoiului de grajd, timp de 1-2 ani utilizandu-se de obicei gunoiul de grajd folosit ca biocombustibil pentru incalzirea rasadnitelor.
Turba bruna are o capacitate foarte mare de retinere a apei (80% la suta), un pH acid (3,5 – 5), fiind saraca in elemente minerale. Corectarea pH-ului trebuie facuta cu multa atentie prin tatonari, adaugand var. In unele cazuri nu este nevoie neutralizarea turbei, deoarece prin amestecul acesteia cu alte componente pH-ul ajunge la limite optime.
Turba neagra are o capacitate ceva mai mica de retinere a apei (200 – 400%) decat turba bruna, un pH neutru, fiind mai bogata in elemente nutritive, in special in azot.
Nisipul se utilizeaza in amestecurile de pamant pentru imbunatatirea capacitatii pentru aer si pentru a le asigura un drenaj mai bun, asigurand in acelasi timp evitarea formarii crustei la straturile semanate si a compactarii amestecurilor pentru cuburi sau ghivece nutritive. 

Metode de producere ale rasadurilor

Producerea rasadurilor la diferite specii de legume se poate realiza prin urmatoarele metode:
= rasad nerepicat
= rasad repicat
= rasad produs in ghivece sau cuburi nutritive

Rasadul nerepicat se poate obtine prin semanatul in sere, solarii sau rasadnite. Cresterea plantelor realizandu-se pe acelasi loc si la aceeasi desime pana la plantarea la locul definitiv de cultura. Prin aceasta metoda se recomanda a se produce rasaduri pentru ciclul al-II-lea in solar, ciclul I si II in camp.
Rasadul repicat se obtine prin transplantarea rasadurilor, la distante mai mari, pentru a le asigura un spatiu mai mare de nutritie, pentru obtinerea de plante mai viguriase. La repicat, plantele bolnave, slab sau anormal dezvoltate pot fi inlaturate, iar ruperea varfului radacinii (pivotante) determina o ramificare mai puternica.
Repicatul prelungeste perioada de producere a rasadurilor, ceea ce impune necesitatea semanatului mai devreme, cu 7 – 10 zile fata de metoda producerii rasadului nerepicat. Aceasta metoda se preteaza mai ales pentru tomate, ardei, vinete, varza si conopida timpurie.
Rasaduri produse in cuburi sau in ghivece nutritive se obtine prin semanatul direct sau repicatul plantelor in ghivece sau cuburi, in vederea plantarii la locul definitiv. Fata de celelalte metode de producere rasaduri, in cazul folosirii ghivecelor/cuburilor nutritive, procentul de pierdere a radacinilor se reduce la 0 – 20%. In vedere simplificarii si ieftinirii producerii rasadurilor tendinta este de realizarea semantului direct in ghivece sau cuburi nutritive a semintelor granulate (drajate) cu ajutorul unor masini speciale (mecanizarea operatiei de semanta).
Semanatul in ghivece nutritive prezinta urmatoarele avantaje:
= se reduc cheltuielile cu forta de munca
= se evita o dezvoltare mai slaba a plantelor care au si un potencial de productie mai scazut in cazul in care repicatul se realizeaza incorect
= se reduce perioada de producere a rasadurilor cu cca 12 – 14 zile
= pivotul radacinilor un se rupe, astfel ca sistemul radicular va explora straturile mai adanci ale solului, usurandu-se in acest fel aprovizionarea cu apa si elemente nutritive.

Pregatirea si instalarea rasdnitelor
Instalarea rasadnitelor calde incepe in luna ianuarie, se continua in februarie si martie, pentru ca in aprilie sa se instaleze numai rasadnitele reci.
Pregatirea materialului termogen
Principalul material folosit ca biocombustibil este gunoiul de grajd de cabaline, bovine, ovine si porcine.
Gunoiul de graj de la cabaline (cai, magari, catari) este cel mai indicat pentru incalzirea rasadnitelor. Se incalzeste rapid, in 7 – 10 ore ajunge la 65 – 70 0C, pentru ca apoi in decurs de cateva zile sa coboare brusc la 30 – 350C, nivel la care se mentine 30 – 40 zile.
Gunoiul de bovine produce o temperatura mai scazuta decat cel de cabaline. Se incalzeste incet, in decurs de 7 – 10 zile, temperatura se ridica la 40 – 450C, dupa care sacde in timp de cca 10 zile pana la 18 – 200C, nivel la cre se mentine 30 – 40 zile.
Gunoiul de ovine asigura o temperatura de 15 – 200C timp de 40 – 45 zile. Este un gunoi pera uscat din aceasta cauza un se poate utiliza singur ca biocombustibil, insa da rezultate bune in amestec cu gunoiul de grajd provenit de la bovine.
Gunoiul de porcine asigura o temperatura de 15 – 200C timp de 25 – 30 zile, insa este umed si rece, din care cauza se foloseste in amestec, in cantitati mici cu balegarul de la cabaline.
Cu 7 – 10 zile inainte de instalarea rasadnitelor materialul organic se aseaza in platformele de preincalzire care au latinea de 2-3 m, inaltimea de 1,5 – 2 m si lungimea dupa nevoie. La instalarea platformelor de preincalzire se omogenizeaza gunoiul de grajd, amestecandu-se gunoiul mai uscat cu cel umed, cel cu continut ridicat in paie cu cel cu un continut mai scazut in paie, cel proaspat cu cel mai putin proaspat, cel cald cu cel rece.
Dupa 7 – 10 zile de fermentare, in platforma de preincalzire temperatura ajunge la 50 – 700C, din masa de gunoi ies aburi si se poate folosi la instalarea rasadnitelor.

Instalarea rasadnitelor de suprafata
La instalarea rasadnitelor de suprafata trebuie avut in vedere faptul ca in cazul unei suprafete de sol inghetat, inainte de asezarea in rama rasadnitei a gunoiului incalzit din platforma de preincalzire, se aseaza mai intai un strat termo-izolator din pleava sau paie.
Grosimea stratului de biocombustibil depinde de zona climatica si de perioada in care se instaleaza rasadnita. Astfel, in ianuarie are 70 – 80 cm, in februarie 45 – 50 cm, iar in martie 20 – 40 cm. In zonele de deal grosimea stratului de biocombustibil este cu 10 – 20 cm mai mare.
Peste patul de rasadnita se aseaza tocurile simple, asezate cap la cap, sau tocul format dintr-un singur cadru, confectionat din scanduri incheiate la capete.
Atat stratul de biocombustibil cat si tocurile se orienteaza cu axul lung pe directie est-vest. Marginea tocului dinspre nord este cu 15 cm mai ridicata decat cea dispre sud, pentru o buna expozitie la soare.
Dupa asezarea tocurilor se umple cu biocombustibil tot spatiul din interiorul tocurilor, iar apoi se acopera tocurile cu fereste din sticla. Acest tip de rasadnite este dintr-o apa.
Instalarea rasadnitelor ingropate
Rasadnitele ingropate cu acoperisul (ferestrele) intr-o apa sau in doua ape (simple sau duble) se deosebesc de rasadnitele de suprafata prin faptul ca stratul de incalzire este asezat intr-o groapa trapezoidala, la suprafata solului fiind doar tocul. La instalarea acestor tipuri de rasadnite se vor respecta etapele de instalare a rasadnitelor de suprafata.

Introducerea pamantului in rasadnita
La rasadnitele in care biocombustibilul a fost asesta afanat, dupa 3 – 5 zile de la instalare, temperatura urca la 35 – 400C. Inainte de a introduce pamantul, biocombustibilul din interiorul tocurilor rasadnitei se taseaza uniform pe toata suprafata rasadnitei. Pe masaura ce substratul se incalzeste se calca, se completeaza cu gunoi de grajd cald din platforma de preincalzire, in asa fel incat suprafata patului sa ramana cat mai neteda.
Pentru prevenirea aparitiei ciupercilor de balegar, suprafata spatiului de rasadnita se prafuieste cu Merpan 50WP, sau cenusa, var, sau praf de carbune. Pamantul pregatit in prealabil se introduce in rasadnita.

Grosimea stratului de pamant depinde de destinatia rasadnitei:
= 5 cm in rasadnite pentru ghivece nutritive
= 12 – 15 cm in rasadnite pentru semanat des
= 15 – 18 cm in rasadnitele in care se repica sau in care plantele raman pana la plantare la locul definitiv

Pregatirea spatiilor, a patului germinativ, si semnatul pentru producerea rasadurilor
Ca masuri obligatorii pentru prevenirea infectiilor de orice fel, sapatiile de producere a rasadurilor se curata foarte bine de resturile vegetale, de buruieni, se realizeaza dezinfectii inaintea fiecarui ciclu de producere a rasadurilor cu insecticide si fungicide cu actiune de contact (Vandozeb 0,4%; Nemasol 510 700 l/ha; Raisan 51 700 l/ha; Metador 1000 l/ha).
Terenul se fertilizeaza cu gunoi de grajd 60 – 100 t/ha si cu ingrasaminte chimice complexe (500 – 800 kg/ha substanta bruta) de tipul 20:20:0 numai daca semantul sau repicatul rasadurilor se realizeaza in solul solariului sau al serei.
Dupa aplicarea ingrasamintelor se efectueaza mobilizarea adanca (18 – 25 cm) a solului si dezinfectia acestuia.
Dezinfectia chimica se poate realiza cu: Dozomet 500 – 600 kg/ha, Sulfat de cupru 500 – 1000 kg/ha, Metam sodiu 1000 l/ha.
Sulfatul de cupru dupa aplicarea se incorporeaza in sol, timpul de pauza fiind de 3 – 4 zile. Metam sodiu se administreaza prin instalatiile de picurare. Distantele intre liniile de picurare trebuie sa fie de 50 cm pentru o buna dezinfectare.
Dupa timpul de actiune al dezinfectantilor, pentru grabirea eliminarii gazelor din sol si maruntirea acestuia se face o lucrare cu freza.
In rasadnite dupa ce pamantul s-a incalzit la 200C, se pregateste pentru semanat.
Rasadnitele se descopera pe rand pentru a se evita racirea acestora. Se face aerisirea si distrugerea buruienilor, pamantul se mobilizeaza pe intreaga grosime. In rasadnitele incalzite cu gunoi de grajd prin aceste lucrari de aerisire si mobilizre a stratului de pat germinativ se elimina dioxidul de carbon si amoniacul care se adauga in urma fermentarii gunoiului de grajd. Dupa mobilizare, pamantul se niveleaza si se taseaza usor.
In serele inmultitor si in solarii, pe solul frezat si nivelat, se intinde o folie de material plastic, pe care se pune un amestec de pamant in grosime de 8 – 10 cm.
Cantitatile de samanta utilizata pentru insamantarea a unei unitati de masura difera in functie de metoda de producere a rasadurilor.
Acoperirea semanaturiilor se realizeaza cu un pamant usor, nisipos, format dintr-o parte pamant de telina sau de gradina, o parte mranita si doua parti nisip. Semanaturile de tomate, ardei, vinete, varza, conopida si gulie se acopera cu un strat de pamant de 1 – 1,5 cm grosime, iar cele de salata si de telina cu un strat de 0,5 – 0,7 cm. Dupa acoperire, pamantul se taseaza usor pentru a pune in contact samanta cu solul si se uda cu apa incalzita la temperatura de 20 – 220C. In cazul in care nu s-a folosit pamant dezinfectat, dupa semanat, udatul se face cu una din urmatoarele solutii de Previcur 607SL 0,2%; Folpan 80WDG 0,15% cu 3 – 5 l / m2.

Repicatul rasadurilor in substrat, in cuburi si ghivece
Pentru culturile timpurii si pentru cele din sere si solarii se recomanda producerea rasadurilor in cuburi nutritive sau ghivece nutritive.
Pamanturile care intra in compozitie se cern in prealabil, apoi se amesteca, in proportii de volum. Nu se pregateste odata prea mult material, deoarece omogenizarea se realizeaza mai greu. Balega de bovine se adauga dupa ce mai intai s-a diluat cu apa.
Superfosfatul se adauga sub forma de praf, imprastiindu-se cat mai uniform peste amestec. Azotatul de amoniu, sulfatul de potasiu si varul se adauga sub forma de solutie. Cantitatea de apa in care se dizolva aceste ingrasaminte va fi cat mai mica, pentru a evita umezirea execesiva a amestecului de pamant. In ultima perioada fertilizarea amestecului de pamant se face cu ingrasaminte complexe tip starter (Ferticare S 15:30:15) in concentratie de 0,3 – 0,5%.
Toate materialele se amesteca cat mai bine prin lopatare repetata, pe o platforma din beton, pe o podea de scandura sau pe pamant foarte bine batatorit. In timpul omogenizarii daca este nevoie se mai adauga si apa, pana la umiditatea potrivita.
Repicatul rasadurilor consta in transplantarea acestora la distante mai mari, pentru a asigura plantelor mai multa lumina, aer si o suprafata mai mare de nutritie.
Repicatul se face in rasadnite calde, semicalde sau reci in functie de temperatura mediului. Rasadul pentru culturile fortate din sere si solarii se repica in ghivece sau cuburi nutritive, iar rasadul destinat culturilor din camp in cuburi asezate pe solul din solarul incalzit, direct in stratul de pamant pregatit in acest scop sau in rasdnite calde.
Distantele de repicat precum si dimensiunile cuburilor sau ghivecelor in care se repica rasadul sunt diferite in functie de specie si destinatia lor. Astfel, pentru culturile fortate se folosesc cuburi sau ghivece cu latura de 10 – 12 cm, pentru culturile din solarii 5 – 7 cm, iar pentru culturile timpurii din camp 5 cm. Distantele de repicat pentru varzoase timpurii, ardei, salata sunt de 5/5 – 6/6 cm, iar pentru tomate si vinete 7/7 – 10/10 cm.
Adancimea de repicat este pentru majoritatea speciilor cu 0,5 – 1cm mai mare decat adancimea la care plantele au stat in semanatura. Se repica la aceeasi adancime salata, telina si gulia.
Pentru ca rasadul sa poata fi scos cu usurinta din semanatura se uda in prealabil. Dupa scoaterea plantelor, acestea se sorteaza pastrandu-se numai exemplarele viguroase si sanatoase. Repicatul este indicat sa se faca pe timp noros si nu prea rece. Pe timp insorit rasadurile se umbresc timp de 1 – 2 zile, pentru a asigura o buna prindere. Dupa 3 – 4 zile de la repicat se controleaza prinderea si se completeaza golurile.
Varsta si calitatea rasadurilor

Rasadul de calitate prezinta urmatoarele caracteristici:
= Este normal dezvoltat, cu radacini bogate si sanatoase, cu tulpini scurte, nealungite, neetiolate, cu frunze de culoare verde inchis.
= Este calit (pentru culturile timpurii si protejate) insa fara sa fi stagnat din crestere, din cauza conditiilor nefavorabile.
= Este sanatos, fara urme de inegrire a coletului, fara pete pe frunze si tulpini si fara daunatori.

Lucrarile de ingrijire a rasadurilor
Mentinerea temperaturii, reglarea luminii si aerisirea
Pentru mentinerea caldurii in interiorul rasadnitelor, imediat dupa semanat, acestea se acopera cu rogojini sau folie de polietilena. La 3 – 4 zile de la semanat, rogojinile sau foliile se inlatura si se controleaza rasarirea. Pentru a evita alungirea rasadului, indata ce a inceput rasarirea, rogojinile sau foliile se inlatura complet, timp de 5 – 6 ore in perioadele mai calduroase ale zilei, pentru ca spre seara sa se acopere din nou.
Daca se constata ca temperatura din rasadnite a scazut sub limita normala, se inlocuieste gunoiul de grajd de pe poteci cu gunoi cald
Pentru o buna iluminare a plantelor se iau masuri de mentinerea sticlei sau a foliei de politilena curata pentru ca plantele sa foloseasca cat mai mult posibil lumina solara.
Aerisirea trebuie sa se realizeze zilnic pentru evacuarea gazelor provenite din descompunerea balegarului (dioxid de carbon si amoniac), care acumulate in cantitati mari sunt daunatoare plantelor. Aerisirea la rasadnite se face prin ridicarea fereastelor. Cand temperaturile mediului exterior sunt scazute, ferestrele (cu balamale) rasadnitelor se ridica brusc la 50-70 cm inaltime, lasandu-se imediat jos. Dupa ce se incalzeste, ferestrele se deschid in partea opusa directiei din care bate vantul, iar pe timp linistit ele se deschid alternativ.
Cand in exterior temperatura creste la 12 – 200C, rasadnitele se lasa descoperite, urmand a se acoperi imediat ce temperatura scade sub 120C (seara).
Udatul se face cu apa curata la temperatura pamantului (18 – 200C). Cantitatea de apa folosita este dependenta de caracteristicile hidrofizice ale amestecului si de varsta rasadului. In prima faza de crestere, rasadurile au nevoie de o cantitate mai mica de apa. In aceasta perioada udatul se realizeaza odata sau de doua ori pe saptamana cu cantitati mici de apa (2 – 5 l/m2), in orele mai calduroase ale zilei. Mai tarziu, cand plantele inainteza in vegetatie cerintele lor fata de apa cresc, udatul se face mai frecvent si cu cantitati mai mari (8 – 10 l/m2).
Combaterea buruienilor Manual, se poate realiza prin plivit repetat. Inaintea fiecarei operatiuni de plivit rasadurile se uda pentru ca bueruienile sa se poata smulge cu usurinta.

Fertilizarea suplementara
Prima fertilizare radiculara se realizeaza la 10 – 12 zile de la rasarire sau repicare, iar celelalte se repeta la 8 – 10 zile. In total se aplica 2 – 3 fertilizari suplementare. Solutiile se aplica cu stropitoarea, apoi plantele se spala prin stropire cu apa curata. In cazul fertilizarii extra radiculare cu ingrasaminte foliare, solutiile se pulverizeaza fin pe planta, fara sa se mai aplice stropiri cu apa curata.