Cresterea caprinelor – ‘’Capricultura’’ este o indeletnicire veche, ca si cea de crestere a ovinelor –‘’Ovicultura’’, aceasta constituind o importanta sursa de produse alimentare si nealimentare din cele mai vechi timpuri.

Orientarea spre acest sector se datoreaza in primul rand cresterii rapide a populatiei si a duratei de viata a omului, precum si a orientarii acestuia spre o alimentatie cu produse alimentare de origine animala cu valoare nutritiva ridicata. Pentru realizarea acestui reziderat un volum foarte important il are dezvoltarea sectorului de crestere si exploatare a caprinelor.

Caprinele au o serie de particularitati specifice cum sunt: precocitatea sexuala, prolificitatea ridicata, precum si calitati dietetice deosebite ale laptelui si carnii. Asa se explica faptul ca in ultimii ani efectivele de caprine au crescut permanent, atat pe plan mondial cat si in Europa si in tara noastra.

Avandu-se in vedere particularitatile biologice si morfo-productive ale caprinelor trebuie acordata o importanta deosebita tehnologiilor de crestere si exploatare a acestora ; de felul cum vor fi respectate va depinde si eficienta economica a acestei activitati.

O insemnatate deosebita o are in acest context pregatirea pentru stabulatie (iarna) a caprinelor dintr-o ferma (capre mame, tapi si tineret de inlocuire a turmei de baza) dupa ce s-a acordat atentia cuvenita perioadei de monta; pe baza evidentelor zootehnice, se stabileste un plan cu privire la fatari, intarcari, precum si intocmirea ratiilor furajere pentru fiecare categorie in parte.

Tinand o evidenta corecta a registrelor de ferma se cunoaste intreg ciclul de productiv al animalului : data nasterii, parintii, data montei/fatarii, controlul productiei de lapte si a produsilor obtinuti. Totodata aceasta este benefica pentru inscrierea in ‘’Asociatia Nationala a Crescatorilor de Capre- Caprirom’’, asociatie care acorda sprijin informational si tehnic in cresterea si exploatarea caprinelor.

Referindu-ne la caprele mame (de lapte) precizam ca durata gestatiei este de 5 luni (145-155 zile), fiind mai scurta cand caprele au mai multi produsi, iar prolificitatea este in medie mai mare de 2 iezi/fatare la primipare. Cunoscandu-se cu aproximatie data fatarii (este bine ca aceastea sa fie cat mai grupate – procedeu obtinut prin inseminare artificiala) se impun a fi luate urmatoarele masuri :

1. se intrerupe mulsul caprelor cu o lactatie de peste 10 luni, acordandu-se un ‘’repaus mamar’’ de minimum 4-6 saptamani inainte de fatare ; in caz contrar mamele vor avea o productie de lapte mai mica, iar greutatea iezilor la fatare va fi de asemenea mai mica;

2. mulsul nu se opreste brusc, ci se reduce treptat de la 2 mulsori pe zi la o mulsoare pe zi, apoi la 2-3 zile (‘’usurarea ugerului’’) pentru a preveni mamita ;

3. amenajarea spatiilor (adaposturilor) pentru caprele gestante ;

4. cand fatarile au loc iarna, se impun crearea si mentinerea unui microclimat corespunzator intr-un adapost cu o temperatura de 10-15 gr.Celsius, fara curenti si umezeala si un asternut din paie curat si uscat;

5. compartimentarea spatiilor prin pregatirea boxelor de fatare (unde se introduc caprele avansate in gestatie) si a boxelor comune pentru caprele cu iezi, care vor avea refugii (‘’scoala’’) pentru iezi. In aceste refugii iezii vor gasi fan de otava de leguminoase si nutret combinat la discretie, fapt ce va duce la obisnuirea mai rapida cu furajele. Obisnuindu-se mai rapid cu noile furaje, iezii pot fi intarcati mai timpuriu si vor suporta mai usor stresul de intarcare, iar mamele furajandu-se in liniste vor avea o secretie a laptelui mai intensa si mai buna.

6. asigurarea din punct de vedere cantitativ si calitativ a furajelor pentru toata perioada de stabulatie (150-180 zile) din productia proprie sau din achizitii ;

7. furajarea se va face tinand cont de greutatea corporala si stadiul gestatiei , iar dupa fatare si din punct de vedere al produsilor obtinuti, cantitatea si calitatea laptelui ;

In prima parte a gestatiei se pot utiliza in proportie mai mare nutreturi fibroase si suculente, ratia completandu-se cu nutreturi concentrate. In structura ratiei pot intra 1-2 kg fibroase/cap/zi, 2-3 kg suculente/cap/zi si 0,8-1,0 kg concentrate/cap/zi.

In partea a 2-a a gestatiei, caracterizata printr-o crestere rapida a fetusului, alimentatia acestei perioade va avea influenta nu numai asupra greutatii iezilor la nastere ci si asupra viitoarei productii de lapte. Pentru aceasta perioada hrana va fi majorata cu cca. 20-30% pentru energie si proteina si va cuprinde fanuri de buna calitate (cca.2-3 kg/cap/zi), concentrate (cca.1,0-1,2 kg/cap/zi), reducandu-se nutreturile suculente.

Redam mai jos norme de hrana orientative pentru capre gestante cu o greutate corporala de 50 kg :

UN = 1,3-1,7 /cap/zi

PD = 110-180 g/cap/zi

SU = 1,8-2,2 g/cap/zi

Ca = 5,5-11,0 g/cap/zi

P = 3,5-7,3 g/cap/zi

Sare = 9,0 – 11,0 g/cap/zi

Caroten = 15-23 mg/cap/zi

8. respectarea cu strictete a protocolului de vaccinari si a actiunilor sanitar-veterinare specifice speciei caprine.

De felul cum vor fi respectate tehnologiile de intretinere si exploatare a caprinelor pe toata perioada de stabulatie (microclimat, furajare,etc) alaturi de cele legate de varsta si rasa acestora vor depinde si rezultatele economico-financiare ale acestei grele dar frumoase activitati.

ANCC Caprirom