După cum pruncii nu cer spălare sau alăptare de la mama lor iconata, fotografiată, tot aşa şi noi să ne rugăm de Isus cel Inviat- ca să ne spele toate mizeriile interioare, atit de bine fardate.De ce nu-l primim pe Salvator în inimile şi minţile noastre spurcate de cel rău. Până când îl ţinem la uşă, unde se roagă de noi, să ne dea tot binele din Univers!

Popor Roman, să învăţăm din păţania tinerilor neascultători, care întorc spatele părinţilor şi ajung precum mieii printre lupi; Să “VOTĂM” şi să ascultăm de Prietenul Păcătoşilor, care a zdrobit capul răului la Golgota, pentru ca toţi să fim eliberaţi de sub dictatura sclaviei păcătoase. Deşi prin puterea lui Isus putem birui robia păcatului, nouă ne place să rămânem sclavi ai celui rău, suferinzi, cârtitori, vicleni, curvari, pupători de moaste- fotografii şi picturi mute, surde.

Deşi Isus a venit să ne ajute în lupta contra celui rău, noi nu-l primim nici în ieslea cu fân, iar pe Duhul Sfânt –nici nu îl băgăm în samă

 Ştim din Carte că nici un sentiment, păcat, gând rău sau vorbe, nimic nu se pierde.” Toate acestea pe Mine mă dor…” pe Mine Mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei… M-au părăsit şi au slujit altor dumnezei. Dar toţi zeii,” dumnezeii”, împăraţii, toţi idolii şi şefii care nu-l au pe Dumnezeu, duc lumea din rău spre mai rău… “Şi atunci veţi striga împotriva împăratului vostru pe care-l veţi alege, dar Domnul nu vă va asculta “(1 Sam.8/7-18). Începând cu neascultătorii creştini din vremea lui Noe, innecati de potop, continuând cu “preoţii” acestei “Ordini “Mondiale, făurari ai Noului Turn Babel, şi terminând cu Poporul Evreu, toţi suntem victime ale “religiei” idolatre. Aşa cum fii preotului Eli transformase biserica într-o haltă prostituată, tot astfel, miile de mii de “slujbaşi” ai cultelor şi religiilor de azi le urmează exemplul. Cât nu este prea târziu,” slujbaşii domneşti” care au otrăvit şi înrăit lumea cu datini, tradiţii, idoli şi alte învăţături false, să se pocăiască precum Patriarhul Iov, în sac şi cenuşa, pentru a ajuta oamenii batjocoriti de ei şi de satan. Isus a venit să sufere pentru noi, să biruiască, şi să ne facă învingători. Tot El s-a dus să ne pregătească un loc ACASĂ, dar ne-a trimis pe Duhul Sfânt să ne înveţe, cum să facem Voia Lui şi să ne pregătim de Venirea Lui

 Căpetenii ale României, care aţi produs cel mai mare număr de martiti ai Neamului, voi care aţi înlocuit pe Isus – Lumina lumii, cu lumânări de făcut bani, care aţi prigonit pocăinţa şi aţi hulit căinţa, dacă nu vă naşteţi din nou (Ioan cap 3), vă ROD viermii iadului o veşnicie

 Bătrânii deformaţi de preoţime, au educat greşit tineretul de azi, de la care ne aşteptam la fapte tot mai rele. “Tinerii aceştia se făceau vinovaţi înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau… darurile Domnului.” Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceţi pe poporul Domnului să păcătuiască. Pentru ce călcaţi voi în picioare jertfele Mele şi darurile Mele, care am poruncit să se facă în Locaşul Meu? Şi cum se face că tu cinsteşti pe fiii tăi mai mult decât pe Mine, ca să vă îngrăşaţi din cele dintâi roade luate din toate darurile poporului Meu, Israel?” (1 Sam 2/29) Preoţii zilelor noastre, prin falsele lor învăţături făcătoare de câştiguri mârşave, nu de crestini vii, produc o recoltă  catastrofală! O nepăsare şi mai mare şi o înflăcărare a păcătuirii a cuprins întreaga planetă. Toate naţiile de astăzi, mai rău decât Poporul Evreu, pun la spate învăţătura Domnului şi se şterg pe picioare cu Duhul Sfânt.

Aşa cum” Chivotul lui Dumnezeu a fost luat, şi cei doi fii ai lui Eli, Hofni şi Fineas, au murit, tot aşa ni se va lua Duhul Sfânt şi nouă, căci respingem Oferta Dumnezeiască…” Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine… Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul.” (Ap.3/20-22)

Rămas fără CHIVOT,” Înfrângerea Poporului a pricinuit    victime şi pierderi imense… şi Israel a fost bătut… şi din Israel au căzut treizeci de mii de oameni pedestri. Eli a căzut de pe scaun pe spate, lângă poartă; şi-a rupt ceafa şi a murit, căci era om bătrân şi greu. El fusese judecător în Israel patruzeci de ani. Nora sa, nevasta lui Fineas, era însărcinată şi stă să nască. Când a auzit vestea despre luarea chivotului lui Dumnezeu, despre moartea socrului ei şi despre moartea bărbatului ei, s-a încovoiat şi a născut, căci au apucat-o durerile naşterii… A pus copilului numele I-Cabod zicând: “S-a dus slavă din Israel!” Spunea lucrul acesta din pricina luării chivotului lui Dumnezeu şi din pricina socrului şi bărbatului ei. Ea a zis: “S-a dus slava din Israel, căci chivotul lui Dumnezeu este luat.” (1 Sam 4/10-22). Noi, în loc să îl primim pe Isus, care se roagă de noi să ne facă numai bine ,continuăm să îl respingem. El nu este chivotul, nu este doar bogăţia din chivot, ci este Totul totului tot. O să-l căutăm şi n-o să-l mai găsim.Şi singuri, prin propriul sânge, o să plătim cu vârf şi îndesat

 “Dacă din toată inima voastră vă întoarceţi la Domnul, scoateţi din mijlocul vostru dumnezeii străini şi Astarteile, îndreptaţi-vă inima spre Domnul şi slujiţi-I numai Lui; şi El vă va izbăvi din mâna filistenilor.”” (1 Sam.7/3)

Aşa cum fii preotului Eli au dat slujba şi biserica pe plăcerile de o clipă ale păcatului, la fel se întâmplă cu fii “creştinilor” de azi, care întorc spatele lui Dumnezeu, închid sub obroc Adevărul, Calea, Învierea şi Viaţa, refuzând şoapta Duhului Sfânt.“Să ştiţi atunci şi să vedeţi cât de rău aţi făcut înaintea Domnului, când aţi cerut un împărat pentru voi.” (1 Sam 12/17) Şi astăzi omul cere şi slujeşte “împărăţiei” idolatre, fapt pentru care şi roadele sunt sub orice critică, scrise în Gal.5/20, Deşi lumea şi-a primit “plata “dezmăţului, idolatriei, rătăcirii, necredinţei, nu a învăţat nimic bun din lecţiile pedepsirii. Dimpotrivă, perseverează în nepocainta şi necredinţa. Ştim că Dragoste cu forţa nu se poate. Dar nici nu ne obligă Creatorul să semănăm fărădelegi, căci acestea il dor pe El si  fiecare va culege ceea ce seamănă. Pentru că nu vrem să apreciem Bunătatea, vom avea parte de răutate din belşug Pentru că nu ne place Frumuseţea, ne vom inneca în noianul de urâţenii. Câtă vreme respingem Adevărul, vom primi răsplata minciunii.

“Şi astăzi, voi lepădaţi pe Dumnezeul vostru, care v-a izbăvit din toate relele şi din toate suferinţele voastre, şi-I ziceţi: “Pune un împărat peste noi!”…” (1 Sam 10/19)

 Câtă vreme nu ne deslipim de idolatrii, ne vom ruga mult şi bine de închipuiri deformate, neputincioase, mute şi surde. Încet, dar sigur, Duhul Sfânt pe care ni l-a trimis Isus pentru Salvare, se retrage, lund cu El tot ce ne-a dăruit mai bun şi gratis.” Binecuvântările şi roadele Duhului Sfânt,  sunt :dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,. Blândeţea, înfrânarea poftelor.” Până când respingem ce ne dă El mai bun, şi păstrăm răul cu toate roadele lui:” Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrajbile, certurile, zavistiile, maniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.” (Gal 5/19-23)

Să ne mire de ce lumea va fi mai rea decât o lupărie, căci” Fratele va da la moarte pe fratele său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor şi-i vor omorî. Veţi fi urâţi de toţi… Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.” (Matei 10/21-36)

Prin neascultarea şi neprimirea Lui, aflăm din Isaia 3/1-6 că ni se va lua” orice sprijin şi orice mijloc de trăi, orice izvor de pâine şi orice izvor de apă, pe viteaz şi pe omul de război, pe judecător şi pe proroc, pe ghicitor şi pe bătrân, pe căpetenia peste cincizeci şi pe dregător, pe sfetnic, pe meşteşugarul ales şi pe vrăjitorul iscusit. “Le voi da băieţi drept căpetenii – zice Domnul – şi nişte copii vor stăpâni peste ei. Oamenii se vor asupri unii pe alţii, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui, tânărul va lovi pe cel bătrân, şi omul de nimic, pe cel pus în cinste.” Vor merge până acolo încât unul va apucă pe fratele său, în casa părintească, şi-i va zice: “Tu ai o haină, fii căpetenia noastră! Ia dărâmăturile acestea sub mâna ta!”