Domnilor Fermieri, nu doriti sa ii semanati Lui Isus,ca sa fiti Biruitori, primind Plinatatea Dumnezeirii-in locul goliciunii interioare? ALTFEL, Domnilor , daca nu va nasteti din nou (Ioan cap . 3 ), o sa va ia si pamintul de sub btatura -acesti “MONSANTISTI Globali”…Deocamdata, publicului nu ii este permis sa cunoasca pozitiile celor din PARTENERIATUL TRANSATLANTIC , cui i se da acces unde si cine face lobby in numele cui…

 nnPentru a pacali lumea,in  principu, notiunea de comert liber si echitabil este fardata  sa sune ideal. Insa, in intreaga lume,mai ales dupa introducerea banilor “virtuali”,manipulabili din butoane in favoarea UNORA,PRETURILE, (inclusiv la PRODUSELE AGRICOLE) ,DAR SI pietele sunt fraudate , sunt manipulate ,iar natiunile sunt constranse, destabilizate ,sau atacate  , cu scopul de a permite accesul jucatorilor puternici la resurse si piete.TTIP este   pentru jaf corporatist, evitarea procedurilor democratice si erodarea drepturilor cetatenilor de rand si a suveranitatii nationale.

Vinovate sunt scepticismul si suspiciunea alimentate de practicile si actiunile dominante ale marilor corporatii si de propria lor marca ideologica de neoliberalism si privatizari agresive. Secretosenia si lipsa de transparenta din jurul TTIP alimenteaza suspiciunile. Publicului nu ii este permis sa stie cine a decis agenda negocierilor si mai ales ce a fost negociat in numele nostru.

Publicului i se cere sa rabde si sa taca din gura, lasand totul in mainile celor ce stiu mai bine: oficialii UE cu ale lor conflicte de interese adanc inradacinate   si marile afaceri

Chiar daca o parte a sectorului media corporatist prezinta avantajele  Parteneriatul  , aceste afirmatii nu sunt sustinute de fapte. TTIP este   pentru jaf corporatist, evitarea procedurilor democratice si erodarea drepturilor cetatenilor de rand si a suveranitatii nationale. Reprezinta o agenda pro-privatizare care pune in racla privilegiile celor mai puternice corporatii ale lumii in detrimentul cetatenilor obisnuiti.

Cand a fost publicat raportul, autorul sau, Kim Bizzarri, declara:sa eliminam orice forma de protectie in fata infractiunilor corporatiste.Orice forma de interventie statala care nu functioneaza in avantajul marilor companii este vazuta tot mai des ca o “bariera” comerciala, o potentiala franare a profiturilor,si trebuie eliminata

TTIP este deci proiectat si pentru a submina furnizarea de servicii in domeniul public. Da, si sectorul public este vazut ca o “bariera”. Corporatiile private ar putea obtine acces la piata achizitiilor publice profitabile sub stindardul comertului liber. Am putea asista la o privatizare ireversibila pe masura ce interesele private ale SUA vor licita sa conduca serviciile de stat precum Serviciul National de Sanatate al Marii Britanii: drepturile pacientilor de a fi ingrijiti ar putea face loc drepturilor corporatiilor  

 

Raportul mai explica si cum corporatiile au folosit negociatori pentru a   scadea siguranta alimentara si   standardele de munca, sanatate si mediu precum si a subminarii drepturilor digitale

Intre timp, industria biotehnologica de pe ambele parti ale Atlanticului isi ofera “sprijinul si asistenta pe masura ce UE si guvernul SUA incearca sa-si dezvolte relatia comerciala”.   Acordul   deschide invazia  organismelor modificate genetic (multinationalele din domeniul alimentar, comerciantii agrari si producatorii de seminte au avut mai multe contacte cu departamentul de comert al UE decat lobbyistii din domeniile farmaceutic, chimic, financiar si producator de masini luat la un loc  si gazelor de sist in Europa, pentru a se impune planetar . Cand a intrebat despre “expertiza din afara” (dupa cum a numit-o Comisia Europeana) care influentase rapoartele produse de HLWG, Observatorului i s-a raspuns ca studiul de impact al intelegerii comerciale SUA-UE continea un rezumat al dovezilor adunate de experti inca de la intemeierea grupului. OEC a fost de asemenea redirectionat catre pagina de sumar a consultarilor publice a Comisiei Europene, unde este scris ca 65% din sursele primelor doua consultari ale parteneriatului provin din partea companiilor si a asociatiilor industriale.

 

 

SUA isi doreste ca toate asa-zisele bariere comerciale, incluzand reglementarile foarte controversate ce protejeaza agricultura, hrana sau intimitatea datelor, sa fie eliminate

 

Pana si liderii Comitetului de Finante al Senatului, intr-o scrisoare catre Reprezentantul american de Comert, Ron Kirk, au subliniat ca orice intelegere trebuie sa reduca restrictiile UE cu privire la culturile modificate genetic, puii clorurati si carnea de vita cu hormoni .Intelegerea a fost pusa la cale de catre “Grupul de Munca la Nivel Inalt pentru Ocuparea Fortei de Munca si Crestere Economica” (High Level Working Group on Jobs and Growth, HLWG), fondat in 2011 si administrat de catre Comisarul pentru Comert European, Karel De Gucht si de catre Reprezentantul Comercial al Statelor Unite din acea perioada, Ron Kirk . Cand a fost intrebata despre natura acestui grup, Comisia Europeana a declarat ca acesta nu are membri identificabili si ca la discutie si redactarea raportului au contribuit “mai multe departamente”.

 

Una dintre cererile lor principale fiind facilitarea prezentei la nivel elementar a culturilor modificate genetic neaprobate

 

Cererile includ “o liberalizare ambitioasa a barierelor comerciale cu cat mai putine exceptii posibile.” In mod similar, grupul de lobby alimentar Food and Drink Europe, reprezentant al celor mai mari companii alimentare (Unilever, Kraft, Nestlé, etc.) a laudat negocierile, una dintre cererile lor principale fiind facilitarea prezentei la nivel elementar a culturilor modificate genetic neaprobate. Aceasta se afla de mult timp pe agenda industriei, fiind sustinuta si de gigantii din domeniul granelor si a semintelor, incluzandu-i pe Cargill, Bunge, ADM si grupul de lobby ai marilor fermieri, COPA-COGECA. Incercarile de intarire a reglementarii bancare in fata crizei financiare ar putea fi si ele puse in pericol pe masura ce lobby-ul financiar se va folosi de negocierile secrete pentru a anula reformele financiare, precum restrictionarea valorii totale a tranzactiilor sau forma legala a operatiunilor.

 

Publicului nu ii este permis sa cunoasca pozitiile celor din PARTENERIATUL TRANSATLANTIC   , cui i se da acces unde si cine face lobby in numele cui…

 

S-au folosit clisee referitoare la protejarea integritatii industriei si a caracterului sensibil al negocierilor in incercarea de a submina democratia, de a impiedica scrutinul public si de a securiza pozitiile privilegiate si influenta pe care marile corporatii le-au detinut in cadrul discutiilor. Argumentele folosite pentru a justifica confidentialitatea erau degizari slab mascate ce incercau sa pacaleasca publicul sa accepte fara intrebari legitimitatea acestor discutii.Chiar nu s-a luat nicio notita in timpul sedintelor cu usile inchise cu lobbyistii corporatisti ai Departamentului American de Comert, ai federatiei industriale germane BDI, ai gruparilor industriei chimice CEFIC si VCI, ai coalitiei farmaceutice EFPIA, ai DigitalEurope, ai Consiliului de Afaceri Transatlantic, ai industriei armamentului ASD, ai Asociatiei Bancherilor Britanici sau ai corporatiilor precum Lilly, Citi si BMW?

In cele 39 de documente “furnizate partial”, mari parti din text (“ne-eliberabile” sau “irelevante”) fusesera ascunse. In unele cazuri, fiecare cuvant fusese eliminat.

 

Nu numai ca pozitia Uniunii Europene fusese secreta, dar publicului i s-a interzis accesul pana si la propozitiile care facea referire la aceasta pozitie. Aceasta desi lobbyistii participanti avusesera in mod clar acces la aceste informatii in timpul convorbirilor TTIP. Impartasirea informatiilor despre pozitia UE cu mediul industrial si refuzarea accesului societatii civile la aceleasi informatii era un caz inacceptabil de discriminare. Era neclar de ce viziunile gruparilor de lobby trebuie ascunse de scrutinul public.

Comisia mai eliminase si numele lobbyistilor din toate cele 44 de documente, argumentand ca “divulgarea acestora ar submina protejarea intimitatii si a integritatii indivizilor”. Conform OEC, acest argument era ridicol prin faptul ca acesti lobbyisti profesionisti nu actionau cu titlu individual. Exista un interes public clar in transparenta din jurul cui face lobby pentru cine si a cui primeste acces la factorii de deciziei ai UE.

Chiar si fara acces la diferitele surse de informare, unii dintre jucatorii principali care sustinusera initial acordul,”respirau” prin sectorul biotehnologic, Toyota, General Motors, industria farmaceutica, IBM si Camera americana de Comert, unul dintre cele mai puternice grupuri de lobby corporatist din SUA. Business Europe, principala organizatie a angajatorilor din Europa, si-a lansat propria strategie cu privire la crearea unui parteneriat economic si de comert la inceputul lui 2012 . Sugestiile sale au fost incluse in mare parte in proiectul de mandat al UE…

Exista si o prevedere foarte discutabila cu privire la solutionarea litigiilor intre investitori si comercianti.

Aceasta ar permite companiilor americane ce investesc in Europa sa treaca peste curtile de justitie europene si sa cheme la judecata guvernele membre in tribunale internationale ori de cate ori legile din domeniile sanatatii publice, mediului sau protectiei sociale vor interfera cu profiturile lor. Companiile UE care investesc peste hotare vor avea aceleasi privilegii ca si SUA.

In intreaga lume, marile afaceri s-au folosit deja de astfel de prevederi ale acordurilor comerciale si de investitii pentru a revendica sume compensatorii masive din partea statelor suverane,pentruy a le impinge spre faliment ,ca sa fie preluate de pomana

 

Companiile europene si americane s-au folosit deja de aceste procese pe intreg globul pentru a distruge orice competitie sau amenintare la adresa profiturilor personale, contestand de exemplu politicile de energie verde si medicamentatie, legislatia anti-fumat, interzicerea chimicalelor daunatoare, restrictionarile de mediu asupra mineritului, politicile de asigurare a sanatatii si masurile de imbunatatire a situatiei economice a minoritatilor. Pana si amenintarea litigiului poate provoca guvernele sa puna in raft proiectele progresive social.

Un raport publicat de Reteaua Seattle to Brussels (S2B) a dezvaluit adevaratele costuri umane si de mediu ale acordului propus , care prezic o crestere a PIB-ului de doar 0,01% pe urmatorii 10 ani si o potentiala pierdere de locuri de munca in mai multe sectoare economice, inclusiv cel agrar.

Evenimentele din Ucraina   au instrumentat crearea unui gard intre Rusia si Europa pentru a cistiga unii in detrimental altora…

Cetatenii obisnuiti vor ca puternicele corporatii sa fie trase la raspundere. Isi doresc ca practicile comerciale sa fie reglementate de reprezentanti alesi cu scopul de a proteja binele public.

 

Insa de ce atatia oameni continua sa se increada orbeste in anumite institutii UE depaseste orice inchipuire: in UE, democratia a fost vanduta catre cel mai mare ofertant; Comisia Europeana este un servitor captiv al agendei corporatiste  . Iar TTIP reprezinta oportunitatea ideala pentru corporatii de a forta politici total nepopulare.

In cele din urma, TTIP ar putea trage Europa si mai aproape de SUA si consolida puterea intereselor financiaro-corporatiste anglo-americane centrate in City-ul londonez si Wall Street-ul american. Daca evenimentele din Ucraina ne spun ceva, este ca aceste interese au instrumentat crearea unui gard intre Rusia si Europa pentru a impiedica si mai mult alinierea economica a celor doua. Prin plasarea de sanctiuni economice impotriva Rusiei si, potrivit vice-presedintelui american Joe Biden, “jenarea” Uniunii Europene pentru a-i forta colaborarea cu ei, comertul european cu Rusia va avea de suferit. Drept rezultat, Europa are acum inca un stimulent pentru a “imbratisa” TTIP.

TTIP face astfel parte dintr-un mai larg plan geopolitic de a slabi Europa de Vest si a diviza continentul european prin trecerea Rusiei in plan secundar. Desi TTIP ar putea parea ca nu are nimic de-a face cu ce se intampla in Ucraina sau Siria, trebuie vazut ca o alta rotita a mecanismului de intarire a hegemoniei americane si slabire a Rusiei .

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*