Publicat la:
Octombrie 26, 2014
Nouă din zece ferme (care numără la nivel global nu mai puțin de 570 de milioane de unități) sunt conduse de membrii aceleiași familii.
Potrivit liderilor FAO, unitate specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU), acest tip de exploatație reprezintă soluția de eradicare a foametei la nivel global.„Fermele de familie produc circa 80 la sută din alimentele lumii și… sunt deținătoarele a aproximativ 75% din tot ceea ce înseamnă resursă agricolă la nivel mondial”, se arată într-un raport FAO. Această stare de fapt transformă ferma de familie într-un „vector crucial al orientării către dobândirea securității alimentare prin obținerea de hrană sustenabilă și al eradicării foametei în viitor”.Prevalența fermelor de familie, cât și producția obținută în cadrul acestor exploatații le transformă în „soluții vitale și viabile la problema foametei”, flagel care afectează nu mai puțin de 800 de milioane de oameni, precizează Jose Graziano da Silva, șeful FAO, în raportul său din 2014 – State of Food and Agriculture.Chiar dacă ONU, entitatea sub umbrela căreia activează FAO, a anunțat în septembrie că numărul oamenilor care suferă de foame la nivel mondial s-a diminuat cu 100 de milioane în ultimii 10 ani, unul din nouă este încă subnutrit și circa 842 de milioane de oameni se confruntă cu foametea cronică, principala cauză fiind lipsa susținerii financiare a achiziției de alimente. Și asta în ciuda faptului că lumea nu mai duce lipsă de hrană, spun oficialii FAO.Mai mult, ei care descriu situația ca fiind „paradoxală” cea conform căreia 70 la sută din persoanele care au probleme cu accesul la alimente trăiesc totuși în mediul rural din țările subdezvoltate.„Datele relevă că am progresat în lupta noastră contra foametei, însă ținta noastră este în continuare – foamete zero”, a mai punctat Graziano da Silva.Fermierii care conduc astfel de exploatații de familie „joacă un rol central. Avem nevoie de un nivel al inovării și mai mare, iar deținătorii de ferme de familie trebuie să devină actorii care joacă roluri de primă mână în dezvoltarea acesteia”.De Silva a făcut apel la organismele internaționale, la agențiile regionale, la organizațiile reprezentative ale societății civile, la sectorul privat și la institutele de cercetare să pună umărul la „crearea mediului propice care să permită fermelor de familie să se dezvolte”.Printre sugestiile privitoare la modul de acțiune menit să dezvolte sectorul fermelor de familie se numără și conectarea producției acestora la rețeaua de furnizori pentru mesele școlarilor sau revigorarea modelului de cultură tradițională, unul care „are o valoare importantă pentru securitatea alimentară locală, însă a fost date la o parte din cauza uniformizării dietei umane”.
