Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) și Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suia (AFISS) fac în premieră un apel comun către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Guvernul României pentru..

…lansarea unor măsuri de protecție și de susținere a producției naționale de carne de porc, două dintre ele fiind un ajutor de stat (diferența de cost versus preț), respectiv o formă de amnistie fiscală, adică păstrarea TVA încasată de la clienți.Din estimările celor două asociații, la începutul lunii octombrie a.c., pierderea medie înregistrată era de 42 de lei/cap de porc, echivalentul a 9,4 euro/cap de animal. Schema de sprijin financiar ar trebui să-i ajute pe fermieri să suporte pierderea de 92,4 milioane lei estimată pe șase luni pentru producţia a aproximativ 2,2 milioane de grăsuni.Potrivit spuselor directorului executiv al APCPR, Tudor Stanca, fermierii români nu-și mai găsesc beneficiari pentru marfa produsă, iar prețurile oferite sunt foarte mici.„Piața cărnii de porc, de când a apărut embargoul rusesc, a fost într-o continuă scădere, în special pentru porcul românesc; în cifre absolute, ea, de fapt, nu a scăzut. Fermierii români nu-și mai găsesc beneficiari, iar prețurile oferite sunt sub orice critică.Ceea ce este mai trist este că urmează trimestrul IV din 2014 și trimestrul I din 2015, perioade în care în mod statistic, tradițional, se știe că prețurile scad. În trimestrul IV către sfârșitul anului, deși există cerere, este și o ofertă foarte mare și prețurile tind să scadă, iar trimestrul I este trimestrul clasic defavorabil porcului”, a menționat Tudor Stanca, adjuncta șefului APCPR.

 Următoarele șase luni vor fi „fără șansă”, drept pentru care singura soluție este ca autoritățile statului să analizeze în mod serios acest sector și să găsească soluții

„În acest sector au mers milioane de euro pe investiții noi, fie din surse personale ale celor care au vrut să investească în zootehnie, fie din fonduri europene, fie din categoria tinerilor fermieri care au vrut să înceapă o afacere, să-și găsească un drum în viață în zootehnie și care acum se văd în situația de a fi în pragul falimentului. Sunt alții care au această activitate în completarea obiectului de activitate, sunt cei care au furaje sau poate au ferme agricole, cei care au vrut să crească gradul de valorificare al produselor realizate și să facă o crescătorie de porci”, a spus Tudor Stanca.Și asta în condițiile în care, de la jumătatea lunii august, spune Mironel Carmen Dascălu, membru al Consiliului Director AFISS, prețul cărnii de porc românești a început să coboare „destul de mult”, iar volumul de vânzare a fost din ce în ce mai mic. În schimb, în galantar nu a scăzut prețul.„Consumul de carne este chiar în creștere față de anii trecuți”, a adăugat oficialul AFISS.Potrivit datelor Marche du Porc Breton, citate de Tudor Stanca, în 2013, UE a exportat în Rusia 350.000 tone, iar anul acesta numai 53.000 de tone.„Diferența a trebuit să fie undeva plasată. O parte a reușit să fie plasată, dar 133.000 de tone au rămas diponibile. Din aceste 133.000 de tone, 13.000 au venit în România, pentru că importul nostru, în România, este mai mare la semestrul I”, a precizat oficialul APCPR. „Surplusul de carne rămas (…), de 133.000 de tone, acoperă întreaga producție a României pe șase luni”. 

Pentru că producătorii români nu pot primi subvenții directe din cauză că sunt „neeuropene”…

… așa cum le-a catalogat și șeful Pro Agro, Alexandru Jurconi, iar sistemul creșterii porcilor și păsărilor nu pot face niciunul dintre ele obiectul unor plăți directe sau plăți cuplate, o soluție de contracarare a efectelor negative ar fi ajutorul de stat, notificat bineînțeles la Bruxelles.

„Vorbim strict de diferența de cost versus preț”, a ținut să precizeze Jurconi.De asemenea, lobistul Jurconi și cei doi reprezentanți ai crescătorilor de porci propun ca soluție inclusiv aprobarea unei măsuri de amnistie fiscală, în așa fel încât următoarele șase luni de zile (sau cât va fi necesar), tot TVA-ul colectat de la clienți să rămână la producătorii de carne. Această resursă financiară ar putea duce la capitalizarea diferențelor de venit, prin păstrarea TVA încasat de la cumpărătorii de carne. „Asta ar fi o soluție potențială, posibilă. Sunt, într-adevăr, soluții excepționale, dar trăim o perioadă excepțională”, a mărturisit Alexandru Jurconi.Combinate, cifrele celor două asociații spun că TVA asociată comerțului de profil pe perioada următoarelor șase luni de zile s-ar cifra la circa 100 de milioane de euro, în condițiile în care vânzările sectorului se ridică la aproximativ 400 de milioane de euro.Circa 50-60 la sută din producția românească de carne merge către retailul românesc, pentru că procesatorii nu cumpără carcasă proaspătă. Este costisitor pentru ei, spune Tudor Stanca, drept pentru care aceștia importă piese tranșate direct din afară.„Noi suntem principalii furnizori de carne proaspătă în România. Procesatorii își aduc piese, slănină, ciolane ș.a.m.d. din afară și foarte mult congelate”, a adăugat ea.

Chiar și așa, cu riscul insolvențelor în lanț la îngrășătorii, începând din luna iulie 2014, prețul oferit de abatoare pentru porcii vii a scăzut constant, ajungând la 5,4 – 5,5 lei/kg viu în ultima săptămână, faţă de 7,0 – 7,2lei/kg viu în anul 2013. În același timp se înregistrează o scădere simțitoare a cererii pentru carnea de porc românească, deși nu s-au constatat diferențe mari în consum.

Din evidențele UE rezultă că în primele șase luni au fost exportate către Rusia numai 54.000 tone carne de porc față de 350.000 tone anul trecut. Cele mai afectate țări sunt Germania, Polonia, Olanda, Belgia și Ungaria.

Specialiștii APCPR și AFISS spun că numai în primele șase luni ale acestui an, UE a avut un disponibil de 133.400 tone carne de porc, care reprezintă cu 25% mai mult decât întreaga producţie de 109.000 tone realizată în aceeași perioadă în abatoarele românești.

Porcarii precizează că schemele de sprijin financiar propuse vor proteja nu numai fermele realizate prin investiții din fonduri proprii sau fonduri europene, ci vor apăra aproape 5.000 locuri de muncă existente în sector, precum și cele circa 20.000 de locuri de muncă dependente din industria orizontală.