De la un capăt al “axei”de ţară, Timiş, în care o bunicuţa se bate cu imperialiştii gazelor de şist în Banat – Tanti Zali contra PROSPECȚIUNI S.A. până la celălalt capăt, Pungeşti, Vaslui, unde un bătrân contestatar îşi dă năduhul, plebea moare cu zile dar n u se predă.De la cota zero a ţării, până dincolo de piscurile Motilor, oamenii scot cu mâinile goale bombele plantate de prospectionisti în pământul lor! Aşa a reuşit Tanti Zali, din Sânmihaiu Român, de lângă Timişoara, să fugărească pe Globalişti, morţi după gaze de şist, implantând bombe în pământul ei. Bătrânica s-a certat şi i-a pus pe fugă, alături de nepotul ei, pe angajaţii care “prospectau” şi care încercau să o convingă că subsolul e al statului. “Ca să ajungeţi la subsol trebuie să foraţi prin cei 30 de centimetri de sol, pe care am eu grâul. Ăla e al meu şi nu vă permit”. – Le-a spus Tanti Zali. “Pe mine nu mă interesează banii, despăgubirile, pe mine mă interesează pământul meu. Eu scot explozibilul să văd ce se întâmplă. Dacă mor, mor. Bine că îi voie să băgaţi explozibilul, dar de scos nu îi voie să îl scot eu”, a spus bătrânica.

Trădătorii ne-au vândut pentru…” întronarea” lor la cârma României

Iscariotenii care au vândut (în decembrie 1989) România pe 30 de tinichele de argint sunt printre noi. Toate legile, Ordonanţele şi Hotărârile de până acum, sunt spoleite cu “înţelepciune”, şi contribuie la răstignirea poporului Român. Începând cu Legea Pământului (solului) şi terminând cu exploatarea subsolului şi vânzarea văzduhului ori a tinerilor pentru sclavia de peste mări şi ţări. Dacă aţi fi ascultat de cel mai Tare şi mai Mare, mai Înţelept, de la munte până la mare am fi transformat ţara într-o capitală a prosperităţii, un paradis agroturistic, şi am fi exportat frumuseţi rarisime şi preparate culinare sănătoase, unicate, obţinând bani clipă de clipă şi noi, şi urmaşii urmaşilor noştri. Dar vânzătorii de neam şi ţară au preferat să pactizeze cu Globaliştii. Acum, să recoltăm ce am semănat. Proiectul minier de la Roşia Montană nu este singura problemă extrem de gravă pe care România şi-a creat-o. Guvernanţii României au hotărât pe ascuns să concesioneze către mai multe companii interesate de unele resurse de AUR ŞI gaze de şist (GDS) ale României şi începerea explorării lor. Pentru explorare se foloseşte aceeaşi metodă devastatoare pentru mediu ca şi în cazul exploatării propriu-zise.De la munte pân la mare toţi oamenii strigă mai tare împotriva catastrofelor puse la cale în ascuns. Acum, deja Litoralul Românesc este într-un adevărat pericol. Din păcate nu este singura zonă, toată ţara fiind vizată.

Deşi în România se poate, în Franţa este interzis “cutremurul”

La ei nu se poate asta, datorită efectului negativ asupra mediului şi a riscurilor de poluare şi de accelerare a activităţii seismice. O decizie a Consiliului Constituţional de la Paris confirmă interzicerea în Franţa a fracturării hidraulice. Şi Bulgaria, dar şi alte ţări civilizate resping, la fel. UE înăsprește regulile. Legea contra gazelor de şist a fost adoptată după mai multe luni de mobilizare puternică a opiniei publice franceze, perioadă cu manifestaţii şi alte tipuri de proteste. În ce priveşte exploatarea gazului şi a petrolului de şist, preşedintele francez a spus că ea va fi autorizată atunci când va putea fi folosită o tehnică fără riscuri.Şi alte personalităţi din lume arată pericolele exploatării gazelor de șist.

Care este adevăratul pericol al exploatării gazelor de șist?

Problemele sunt destule, dar cel puţin două sunt atacate mult de francezi, de bulgari, de nemți, de toți cei care participă la dezbateri. Prima consecință este că este pusă sub semnul întrebării apa. Pentru un singur puț se consumă 19 milioane de litri de apă curată potabilă și n-a fost dat publicității câte puțuri s-au aprobat. Contractele trebuie făcute publice. E un drept al omului pus sub semnul întrebării: oamenilor li se iau apa și pământul. Pământul care este folosit pentru fracturarea hidraulică este scos din circuitul agricol. Consecințele sunt foarte grave. Este adevărul care trebuie spus populației. Cine exploatează gazele de șist are de plătit 80% din profitul realizat. Știți cât se cere pentru Chevron în România? Doar 3,5%. În America, zece state cu o densitate mai importantă au interzis exploatarea gazelor de șist. Nu există acum mijloace tehnice care să dea garanții 100% pentru viața și sănătatea oamenilor.

Riscurile exploatării gazelor de şist vizează şi producerea unor seisme în zonele în care forează sondele şi posibilitatea, în anumite condiţii, de contaminare a apelor cu lichidul de foraj, format din apă, nisip şi aditivi. O parte din fluidele folosite la foraj se amestece cu sisteme acvifere de la diverse adâncimi. Există, de asemenea, riscul ca o partea din fisurile acestea când sunt însă în anumite formaţiuni geologice, când au sau n-au contact cu cantităţi mari de apă, să iasă din echilibrului lor natural. Şi, ieşind din echilibrul lor natural, provoacă o vibraţie de o anumită intensitate, un seism

Ce sunt gazele de şist şi în ce constă fracturarea hidraulică

Gaze de şist înseamnă gaz de argilă şistoasă. O rocă a generat cândva hidrocarburi, fluide sau gazoase, care au migrat către o formaţiune geologică acceptoare, care a avut spaţiu să le primească. Pe acestea am început să le exploatăm de 150 de ani. Acum, de ce să nu exploatăm formaţiunea care le-a generat? Pentru a putea scoate gazul captiv în rocă este nevoie de forajul la mare adâncime, urmat de injectarea sub presiune în rocă a unui amestec de apă, nisip şi aditivi. „99,5 % din acest amestec este apă cu nisip curat. Şi 0,5% sunt nişte aditivi chimici, sunt substanţe adăugate acolo pentru a crea o mai bună circulaţie a fluidelor din formaţiunile respective spre sondă. Aceste substanţe care se adaugă ar cuprinde un praf de argilă bentonitică, un sulfat de de bariu, ceva hematit sau pentru a reduce vâscozitatea fluidelor respective, un glicol sau acrilaţi. Astfel de substanţe sunt folosite şi în cosmetică”, spune profesorul Anastasiu. Compoziţia amestecului diferă însă de la o sondă la alta, în funcţie de straturile de roci existenţe, şi este secretul fiecărei companii în parte. „Doar autorităţile statului trebuie să ştie compoziţia, în rest amestecul este ţinut secret din motive care ţin de concurenţă. Pentru extragerea gazelor convenţionale se efectuează foraje verticale care intersectează şisturile la adâncimi cuprinse între 2.000 şi 4.000 de metri. Odată ajuns la adâncimea la care este dispus stratul de şisturi, care poate avea şi 200 de metri grosime, forajul este executat orizontal pe lungimea acestuia pe distanţe cuprinse între 1.000 şi 2.500 de metri. Prin această metodă se injectează apă la presiuni foarte mari. Această apă este însă plină de chimicale. Toată această „soluţie “iese la suprafaţă şi este depozitată pe o arie de dimensiunea a două terenuri de fotbal, urmând a fi tratată. În unele cazuri, izolaţiile ori nu sunt făcute cum trebuie, ori cedează, iar astfel izvoarele, devin, la rândul lor poluate. „Dar din ele beau apă oameni şi animale. O familie care ne-a lăsat să intrăm pe proprietatea ei să vedem cum arată un astfel de iaz, aflat în apropiere, pe terenul unui vecin, este descurajată. „Ne-am făcut toţi analize şi ni s-au descoperit în sânge tot felul de substanţe, precum benzenul. Aveam cai, dar a trebuit să-i vindem pentru că s-au îmbolnăvit. Ne-am mutat aici acum trei ani, dar vrem să ne mutăm. Potrivit unor sondaje din ultimele zile, 70% din cei care au răspuns s-au declarat împrotivă începerii explorării gazelor de şist şi a aurului de la Roşia Montana.

De ce să nu acceptăm “profituri toxice”?

• Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adăugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedenţele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră. Apă potabilă şi ape subterane contaminate; Deci, vindem azi, dar avem mine:
• Soluri toxice şi radioactive;
• Poluarea aerului;
• Cutremure şi alunecări de teren;
• Cancer şi boli incurabile pentru oameni și animale;
• Distrugerea florei şi a faunei, afectarea biodiversității;
• Infrastructură distrusă şi poluare fonică.
• Se folosesc ape amestecate cu substanţe chimice toxice şi cancerigene
• Sub o presiune imensă (peste 1000 atm) milioane de litri de apă sunt utilizate la fiecare foraj (cantitățile diferă de la o companie la alta și de la un zăcământ la altul, în funcție de tehnologia utilizată și de caracteristicile geologice ale zăcământului), ape amestecate cu substanţe chimice toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European, datorită secretelor comerciale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetătorii au identificat peste 750 de asemenea substanțe. Conform unei liste cuprinzând 260 de astfel de substanţe furnizată de New York State aceasta conţine:
• 58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
• 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
• Substanţa (Naftalină bis (1-metiletil) – în prezent considerată ca fiind bioacumulativă şi toxică;
• 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
• 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
• 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acril-amidă, oxid de etilenă şi diverşi solvenţi pe bază de petrol;
• 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat hidroxilamină;
• 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
• 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

ÎN CONCLUZIE,

Cerem interzicerea oricărei activități de fracturare hidraulică pentru explorarea și exploatarea zăcămintelor neconvenționale pe teritoriul României, inclusiv pentru gaze de șist.

Solicităm Guvernului:

Ca toate Acordurile de concesiune pentru explorare și exploatare a gazelor neconvenționale – gaze de şist aprobate prin hotărari de Guvern, să fie anulate. Să susţină în Parlamentul României proiectul de lege privind interzicerea folosirii în România a metodei fracturării hidraulice aflat în procedură la Camera Deputaţilor. Cerem interzicerea oricărei activităţi de “fracturare hidraulică” pentru gaze de şist pe întreg teritoriul României!