(Extrase din Conferinţa de lansare)

„Unii vor ca ţăranul să dispară, în numele progresului. Noi îl susţinem, ca să aibă un trai mai bun şi pentru ca Romania să păstreze ceea ce o diferenţiază de restul Europei: o civilizaţie rurală vie.”
Alin Bogdan Buzescu(foto)

Gospodăriile ţărăneşti şi fermele mici din România vor putea susţine în faţa autorităţilor un punct de vedere comun privind nevoile lor în viitoarea perioadă de programare, graţie constituirii Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR). Înfiinţată recent, confederaţia – singura de acest tip din ţară – urmăreşte apărarea şi promovarea intereselor gospodăriilor ţărăneşti şi ale fermelor mici, considerate adeseori neviabile pe piaţă. Membrii fondatori ai CATAR consideră însă că România este unică în Europa prin faptul că deţine cea mai mare civilizaţie rurală vie din Uniunea Europeană. Această civilizaţie rurală este reprezentată de mai bine de trei milioane şi jumătate de gospodării ţărăneşti şi ferme mici, aproape jumătate din populaţia ţării, care practică o agricultură mai prietenoasă cu mediul, păstrează tradiţii şi meşteşuguri, contribuind şi la ocuparea unui număr important de români. Din păcate, produsele gospodăriilor ţărăneşti – apreciate ca mult mai gustoase şi mai sănătoase – nu ajung pe piaţă, pentru că acestea realizează cantităţi prea mici şi nu sunt unite în asociaţii care să le permită o mai bună valorificare a producţiei. Însă acest lucru s-ar putea schimba, dacă autorităţile vor sprijini în anii care urmează finanţarea lanţurilor scurte alimentare, posibilitate prevăzută în noua Politică Agricolă Comună, întreprinsă de comisarul european pentru agricultură, Dacian Ciolos. „Pentru că avem agricultori mici și, vrem, nu vrem, ei sunt peste trei milioane, iar cei mari sunt numai 30.000, trebuie să-i acceptăm și trebuie să-i ajutăm. Nu putem să-i ajutăm decât din cadrul unei federații. Țelul AFR-ului este ca această confederație, CATAR, să aibă aibă reprezentativitate la Bruxelles, la COPA-COGECA. Cum încearcă PRO AGRO să devină membru COPA-COGECA, la fel și CATAR-ul trebuie să aibă reprezentativitate la COPA-COGECA”, a spus Ion Cioroianu.

Da, tot Confederația are dreptate să ne reprezinte la COPA-COGECA

Cei aproximativ trei milioane de agricultori mici trebuie acceptați și ajutați, este de părere secretarul general al Asociației Fermierilor din România (AFR), Ion Cioroianu, vicepreşedinte CATAR. În opinia sa, viitoarele ferme familiale pot fi susținute doar din interiorul unei federații care să aibă reprezentativitate la Bruxelles prin COPA-COGECA, iar aceasta ar putea fi CATAR – Confederația Asociațiilor Țărănești din România.
Departe de a considera că mica gospodărie ţărănească trebuie să dispară, pentru că agricultura românească să copieze modelele occidentale moderne, CATAR susţine că fermele mici au un deosebit potenţial de dezvoltare agricolă, turistică, socială, culturală şi economică. „Suntem ferm convinşi că civilizaţia rurală vie a României este o resursă naturală strategică a statului şi ar trebui recunoscută ca atare în cadrul Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană şi Guvernul României,” a afirmat Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR. „Scopul nostru este acela de a conserva modul de viaţă, cultura şi tradiţiile din mediul rural românesc, biodiversitatea şi calitatea mediului natural prin cultivarea terenului şi creşterea animalelor, în fermele mici şi gospodăriilor ţărăneşti,” a mai declarat Bogdan Buzescu. În acest sens, CATAR va reprezenta peste trei milioane de oameni în faţa autorităţilor, venind şi cu un set concret de propuneri, printre care includerea de măsuri specifice de finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru următoarea perioadă de programare 2014 – 2020, pentru tinerii fermieri şi agricultura de munte.
CATAR a fost înfiinţată în decembrie 2012. Până acum, 10 organizaţii reprezentând micii fermieri şi gospodăriile ţărăneşti s-au afiliat Confederaţiei. Printre acestea se numără: Federaţia Agricultorilor de Munte Dorna, Asociaţia Agrom Ro, Fundaţia Agapis, Asociaţia de Cooperare Intercomunitara Valea Somesului, Asociaţia Agricultorilor Maghiari din România, Fundaţia Adept Transilvania, Asociaţia Tinerilor Fermieri Olt, Asociaţia Fermierilor din România, Federaţia Agricultorilor Fermierul, Asociaţia Producătorilor Agricoli Galaţi.

Dintre obiectivele CATAR prezentăm doar cîteva :

a) reprezintă interesele membrilor săi în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale naţionale şi internaţionale şi aderă la organizaţiile de profil din UE (COPA-COGECA, ARC, EEB, ELO etc);
b) susţine, apără şi promovează agricultura tradiţională şi autentică;
c) sustine, apără şi promovează proprietatea, cultura ţărăneasca din Romȃnia, meşteşugurile, obiceiurile şi modul de organizare al gospodăriilor ţărăneşti, ferme mici;
d) sustine, apară şi promovează agroturismul şi alte activitati generatoare de venituri alternative în mediul rural;
e) sustine, apară şi promovează biodiversitatea şi mediul natural cu „INALTA VALOARE NATURALA HNV”;
f) sustine inovaţia, cercetarea şi formarea profesională pentru dezvoltarea agriculturii si gospodariei ţărăneşti, ferme mici;
g) asigură, la cerere, susţinerea acţiunilor organizaţiilor membre;
h) asigură organizaţiilor membre, precum şi propriilor structuri, servicii cu caracter consultativ, economic, social, juridic, cultural, educaţional şi de informare;
i) participă la elaborarea strategiilor şi politicilor de dezvoltare economica şi socială, promovează programe, actiuni capabile sa protejeze membrii săi.

Date contact CATAR

Alin Bogdan Buzescu – preşedinte
Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România
Tel.: 0726780255 / www.catara.ro / CIF31097508
IBAN RO50BTRLRONCRT0203257601 / Banca Transilvania
Braşov, str. Brânduşelor, nr.74, et.2
secretar general
Federaţia Agricultorilor Fermierul – FAF Tel.: 0726780255
www.federatiafermierul.ro, www.edialogsocial.ro

Fermieri, împreună reuşim

În absenţa unor reprezentanţi din Romȃnia-excluşi pe considerentul certurilor unor căpetenii şi pentru neplata cotizaţiei, abatem spre fermieri câteva brize, deloc liniştitoare dinspre Bruxelles. Gerd Sonnleitner, președintele COPA COGECA, a spus printre altele – în cadrul conferinței naționale a NFU (Sindicatul Fermierilor din Marea Britanie) – că fermierii sunt “condamnaţi “ să se descurce singuri. Date fiind simptomele crizei… vor fi obligați să performeze cu subvenții mai mici . Una dintre redutele vizate, a spus căpetenia COPA COGECA, este de a cuceri şi întări poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare agroalimentară. Gerd Sonnleitner ştie că „nu există nici o țară de pe mapamond care să nu aibă o politică strategică cu privire la agricultură”, a spus șeful COPA COGECA. „Și cât costă asta? Mai puțin de 1% din cheltuiala publică guvernamentală a UE”.El nu ştie că noi de peste 20 de ani bâiguim prin haos şi debandada,fără o strategie agrorurala!

Amintiri despre o zi românească  la Bruxelles

Veşnicia s-a născut în satul romȃnesc,însă rodeşte şi la Bruxelles

de Alin Bogdan BUZESCU
Pentru că ţara înseamnă ţăran cu toate virtuţile sale, o zi ţărănească la Bruxelles a însemnat mult mai mult decît o zi romȃnească în capitala Europeană.
Deşi nu a trecut prea mult timp de cînd a avut loc evenimentul, acesta a devenit deja istorie. Și-a cȃştigat dreptul la veşnicie, la trecut, deci şi la viitor, datorită utilităţii şi valorii unei zile ţăranesti savurată la Bruxelles. Dacă Europa va reuşi să realizeze ceea ce toţi participanţii la acest eveniment au stabilit, 20 aprilie va rămane un eveniment istoric pentru politica europeană. Este pentru prima dată în istoria Uniunii Europene când Comisariatul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală acordă atâta atenţie ţăranilor. A fost nevoie de o criză financiară mondială de proporţii şi de un comisar european de origine ţăran, pentru a primi şi “pălmaşul anonim”, atenţia care i se cuvine. Si aici vorbim de ţăranul european oriunde s-ar afla: Franţa, Spania, Italia, Germania, România, Polonia, Estonia etc. Peste tot sunt ţărani cu gospodării mai mari sau mai mici. Și italienii au ţărani cu suprafete mici şi cu două vaci în curte. Și nemţii au de făcut îmbunătăţiri la capacitatea de vânzare a produselor lor locale. Toţi au probleme cu preţurile şi cu intermediarii. Ce este de facut? Evenimentul s-a numit “Agricultura locală şi lanţurile scurte de aprovizionare”. S-a vorbit despre vânzarea directă şi evitarea intermediarilor, de eliminarea rutelor lungi de transport, de flexibilitatea condiţionalităţilor sanitare şi de securitate alimentară, de modalităţi moderne de desfacere, de etichetare şi certificare. Toate subiectele au dus la o concluzie general acceptată. Mai sunt multe de făcut pentru îmbunătăţirea capacităţii de desfacere a produselor locale specifice, in toate ţările membre ale Uniunii Europene, aşadar o politica europeana de investiţii, flexibilă şi direct orientată către ţăran este obligatorie. Politica Agricola Comună pentru perioada 2013 – 2020 va cuprinde măsuri specifice pentru ţărani. Denumirea de “ferme de semisubzistenţă” sau de “ferme de subzistenţă” nu mai este acceptabilă. Toata lumea a fost de acord cu această idee. Dimensiunile gospodăriei nu contează. Lungime, lăţime, număr, altitudine, climă etc. sunt caracteristici variabile, specifice, ce fac imposibilă definirea unitară a fermei ţărănesti. Valorile sunt complexe şi depind mai degrabă de beneficiile aduse de specificităţile locale. De aceea a fost invitat şi HRH Printul Charles de Wales să mărturisească, într-un material filmat, experienţele domniei sale legate de aceste valori fundamentale. HRH Printul Charles a vorbit şi despre România care este dovada importanţei păstrării valorilor tradiţionale şi despre importanţa conservării bio-mediului specific naţional. Au participat aproximativ 500 de persoane, reprezentanţi ai Ministerelor Agriculturii din ţările membre, reprezentanţi ai asociaţiilor de producători din diverse domenii din agricultură din toată Europa, şefi ai organizaţiilor profesionale, lideri de diverse Agentii de Dezvoltare din domeniul agricol şi sanitar. Lista este prea lungă pentru a face referire la toţi. Organizatorii au fost, prin parteneriat, Dacian Cioloş, Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi John Dalli, Comisarul European pentru Sănătate şi Politici de Consum. Au mai ţinut discursuri de deschidere Mette Gjerskov, Preşedintele Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit, Ministru al Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului din Danemarca şi HRH Printul Charles.
Alţi vorbitori în sesiunea plenară au fost: Mercedes Bresso, Preşedintele Comitetului Regiunilor: Sisteme de Alimentaţie Locală, Jerzy Plewa, Director General Adjunct, Direcţia Generala DG Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Comisia Europeană:
politici agricole comune, Bernard Van Goethem, Director, Directia Generala DG Sănătate şi Politici de Consum, Comisia
Europeană: Cadrul legislativ, derogări, situaţii şi statistici.
Nu au lipsit nici Carlo Petrini, fondatorul mişcării Slow Food in lume şi nici Reinhold Messner, scriitor, ţăran, ecologist, membru al Parlamenutlui European intre 1999 şi 2004, ambii cu discursuri deosebite în beneficiul conservarii şi dezvoltării vieţii la ţară. Pentru declaraţiile lor, acestia doi şi Comisarul Dacian Cioloş au fost aplaudaţi la scena deschisă. Dar, de fapt, toţi cei care au vorbit deschis şi sincer despre ţăranism şi ţărani au fost apreciaţi cu aplauze.
Am mai avut discuţii cu: Ciprian Alic, Expert Comisia Europeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Politici de Calitate a Produselor Agricole, Alina Ujupan, Consilier al Comisarului European Dacian Cioloş ,si cu alti fii de tarani care ne reprezinta portul,traiul,traditia,potentialul de neimaginat al oamenilor,al agriculturii si naturii romanesti.
In concluzie, aşa cum zicala bună spune “Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă in “traistă”, depinde de noi în ţară să reuşim să atragem cât mai multe fonduri pentru ţăranii noştrii. Dacă reuşim să gasim o modalitate de a verifica şi controla modul de cheltuire a fondurilor pentru ţărani şi dacă identificăm căile cele mai bune pentru dezvoltare, fondurile europene ne aşteaptă.
Avem nevoie de organizare mai bună în scrierea de proiecte. Avem nevoie de specialişti mai aproape de ţărani. Avem nevoie de solidaritate între ţărani şi comunitatea locală. Credem că un model de proiect european care să răspundă la aceste nevoi este finanţarea perteneriatelor public – private între primărie şi asociaţiile de producători locale. Aducem astfel specialişti în teritoriu şi creştem nivelul de implicare şi responsabilitate al celor angajaţi în activităţile noastre.
In încheiere, produsele locale contribuie la conservarea tradiţiilor, identitatea culturală, satisfacţii umane legate de simţuri: gust, miros, culoare, diversitate fundamentală pentru sănătate. Minte sănătoasă în corp sănătos. Viitorul nostru depinde de creativitate şi de buna gospodărire a bogăţiilor dăruite ca să le transmitem mai departe. Creativitate fără sănătate nu se poate. La nivel european satisfacţia vine din multiculturalism. Staţiuni de schi şi aqua-parcuri avem toţi. Specificul local diferă mult, aduce plusvaloare şi trebuie conservat. Tocmai de aceea particularităţile locale naturale rămân valoarea continentală eternă.

Cuvânt de salut pentru ţăran, pentru ţară, pentru Confederaţia CATAR

Ṭăranul nostru a fost creat din ţărînă de către Dumnezeu ca sa dăinuie.Pentru ca tot ce a făcut El este foarte bun, nu moare. De aceea tot ce se intreprinde în folosul ţăranului este bine venit şi pentru dăinuirea ţării.S-a încercat după ’90 să se distrugă tradiţia, datina şi chiar destinul ţăranului ,dar…Este salutar ca dupa 20 de ani s-a născut Confederația Asociațiilor Țărănești din Romania pentru a ajuta organizarea agricultorilor si a teritoriului, pentru impunerea, conservarea,valorificarea si emanciparea valorilor din universul nostru agrorural, valori pe care nu le deţine nici un alt popor din lume. Cred că fiecare coleg- primar şi orice fiu al satului este încȃntat de speranţa renăscută,care prinde contur prin CATAR pentru impunerea pe firmamentul lumii a bogăţiilor unice şi unicate. Ca şi alţi primari din Romȃnia avem destule motive sa apreciem “naşterea” CATAR, căreia noi, brănenii, îi “dăruim” ceea ce am postat pe sit….şi tiparim si in paginile revistei pentru cititori din tara si din lumea intreagă.” Vă invit să cunoaşteţi Branul, unde veţi descoperi multe din valorile păstrate în lada de zestre a României, iar pe cei care au mai popsit în acest sanctuar al naturii îi aşteptăm să revină cu bucurie ori de câte ori vor avea ocazia.
Aici, unde se întâlneste istoria, cultura şi tradiţiile cu viitorul, veţi fi oaspeţii unei oaze de frumuseţe şi armonie, care anual este căutată de tot mai mulţi turişti din ţară şi străinătate.
Veţi fi primiţi mereu de o comunitate plămădită odată cu legenda batrânului Bran, care pe lângă aceste locuri minunate – pe care sunt aşezate acum satele Brănene – a împărţit urmaşilor săi şi cele mai alese virtuţi umane. Poate şi pentru faptul că Branul este mângâiat de aura benefică a Vârfului Omu, aici calitatea de a fi om o întâlneşti pretutindeni şi face casă bună cu cinstea, omenia şi ospitalitatea. Fiţi bineveniţi la Bran şi să trăiţi mereu clipe de linişte şi bucurie pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu!
Cu prietenie, Gheorghe HERMENEANU, Primarul Staţiunii Turistice Bran, judetul Brasov