I. Cadrul hidroclimatic din zona Baraganului de Nord-Caracterizarea hidroclimatica a anului agricol 2013-2014 

Sub aspect pluviometric in momentul actual s-au derulat urmatoarele caracteristici climatice ale anului agricol :

-toamna a beneficiat de un aport de apa din precipitatii de 154 mm (tabelul 1), cu 58 mm peste media multianuala de 96 mm. Trebuie mentionata insa distributia neuniforma a precipitatiilor din toamna, lunile septembrie si octombrie aducand un aport substantial de apa, asigurand astfel conditii optime insamantarii si pornirii in vegetatie a culturilor. Luna noiembrie a beneficiat insa  de un aport redus de apa din precipitatii, asigurand doar 20 mm, jumatate din normala lunara ;

-in continuare, perioada de iarna se dovedeste foarte saraca in aport de apa, neinregistrandu-se precipitatii in luna decembrie si primele doua decade din luna ianuarie.

Tabelul 1

PRINCIPALELE ELEMENTE CLIMATICE ALE ANULUI AGRICOL 2013-2014

* – primele doua decade

Sub aspect termic se pot preciza urmatoarele situatii :

-toamna a fost mai rece, raportandu-ne la primele doua luni, septembrie si octombrie, insa luna noiembrie a depasit normala cu  3,1 ⁰C  si in continuare in iarna, ianuarie a depasit normala (pe primele doua decade) cu 4,7 ⁰C ;

-in aceste conditii se poate vorbi de o corelatie nefavorabila intre regimul pluviometric si regimul termic, cu efecte asupra starii de aprovizionare a rezervorului de apa din sol pe de o parte si pe de alta parte se manifesta un specific al ritmului de vegetatie al culturilor semanate, aspecte ce impun un management adecvat al actului agricol ce se va desfasura in continuare.

Situatia rezervelor de apa din soluri

            Determinari efectuate asupra rezervelor de apa din soluri atesta urmatoarele situatii :

Pe solurile de campie

Asa cum rezulta din tabelul 2 apar diferente esentiale privind starea actuala a umiditatii solului in functie de dispunerea terenurilor investigate in conditii de neirigat sau irigat.

Pe terenurile neirigate :

-rezervele de umiditate din soluri, atat sub culturi de toamna, cat si pe ogoare, sunt mai ridicate in stratul 0-50 cm, fiind situate intre plafonul minim (minimul optimului de umiditate sub care plantele incep sa sufere) si capacitatea de camp (optimul de umiditate al solului pentru planta), deficitele de apa fata de nivelul capacitatii de camp situandu-se la valori de cca. -300 mc/ha.

-la adancimi de peste 50 cm, rezervele de apa sunt mult mai reduse si situate  in intervalul dintre coeficientul de ofilire (rezerva de apa la care plantele mor) si plafonul minim ;

-deficitele de apa sunt mai substantiale, de -700 mc/ha in stratul 50-100 cm si -900 mc/ha in stratul 100-150 cm ;

-pe intregul profil de sol, 0-150 cm, ce asigura rezervorul de apa pentru plantele semanate in toamna, dar si pentru cele ce se vor semana in primavara, deficitele se situeaza la un nivel de -1.900 mc/ha.

Se mai constata mici diferente ale deficitelor de apa, mai reduse cu 50-100 mc/ha pe terenurile cu ogoare fata de terenurile semanate in toamna.

Tabelul 2

SITUATIA REZERVELOR DE APA DIN  SOLURI PE TERENURILE DIN CAMPIE

LA DATA DE  15.01.2014

Nota :   Cc – capacitatea de camp

Pm – plafonul minim

Co – coeficientul de ofilire

Pe terenurile irigate situatia este diferita, atestandu-se efectul multianual benefic al aplicarii irigatiei, astfel :

-pe intregul profil de sol de 150 cm, rezervele de apa s-au situat in intervalul umiditatii optime, intre plafonul minim si capacitatea de camp (tabelul 2) ;

-deficitele de apa fata de nivelul capacitatii de camp s-au situat la valori mai mici fata de situatia rezervelor de apa pe solurile neirigate si au prezentat valori de -200 mc/ha in stratul 0-50 cm, -250 mc/ha in stratul 50-100 cm si -300 mc/ha in stratul 100-150 cm ; pe ansamblul profilului de sol 0-150 cm deficitul totalizeaza -750 mc/ha, reprezentand cca. 40 % din deficitul de apa al solurilor neirigate ;

-deficitele au prezentat diferentieri mai reduse, de pana la 50 mc/ha, intre terenurile sub cultura si ogoare si pe solurile irigate.

Se poate concluziona astfel ca, rezervele de apa ale solurilor neirigate din campie, in momentul de fata sunt satisfacatoare cerintelor plantei in stratul 0-50 cm, insa sunt reduse in profunzime. Rezervorul de apa ce trebuie sa sustina cerintele plantelor in perioada urmatoare este subasigurat,  impunandu-se in continuare o stricta monitorizare a acestor rezerve de apa si abordari tehnologice corespunzatoare.

Pe terenurile de lunca

Pe terenurile de lunca, rezervorul de apa al solului are o conformatie net diferita, in conditiile existentei aportului freatic (aprovizionarea cu apa a culturilor din panza freatica prin ridicare capilara), situandu-se la valori cuprinse intre plafonul minim si capacitatea de camp, frecvent atingandu-se capacitatea de camp, fapt ce atesta rezerve satisfacatoare si optime pentru cerintele plantei.

Determinarile efectuate in lunca au precizat urmatoarele :

-in conditiile dispunerii nivelului freatic la adancimi mai mici de 2-2,5 m, deficitele de apa din sol s-au situat in stratul 0-50 cm la nivele minime de -50 ÷ -100 mc/ha ; in stratele mai profunde (50-150 cm), nu sunt deficite de apa ;

-in conditiile adancimilor nivelului freatic mai mari, 2 (2,5) – 4 m, deficitele de apa din sol, fata de umiditatea optima (capacitatea de camp), s-au situat in stratul 0-50 cm la un nivel de -100÷ -150 mc/ha ; in stratul 50-100 cm, deficitul de apa se gaseste la un nivel de -50 mc/ha, iar in stratul 100-150 cm nu s-au manifestat deficite de apa.

II. Comportarea si starea de vegetatie a culturilor

In zona Baraganului de Nord, avand ca reprezentare judetul Braila, suprafata ocupata cu culturi de toamna rasarite este in proportie de 99,8 %, diferenta de 0,1 % fiind suprafata  cu plante partial rasarite si 0,1% fiind suprafete cu plante nerasarite.

Determinarile efectuate cu privire la starea de vegetatie a culturilor, atesta urmatoarele :

-o rasarire corespunzatoare a culturilor de toamna pe majoritatea suprafetelor cultivate (80% la grau, 100% la orz si 100% la rapita)  ;

-o dezvoltare accentuata a plantelor de grau si orz care sunt in majoritate infratite in stadiul de 3-5 frati ;

-o stare de vegetatie optima la rapita, unde pe majoritatea suprafetelor plantele au mai mult de 4 frunze adevarate (tabelul 3).

Tabelul 3

Starea de vegetatie a culturilor infiintate in toamna anului 2013

Observatii :

* – cultura irigata

** -dupa premergatoare irigate

Pe fondul actual al starii de vegetatie al culturilor de toamna, cu plante crescute si avansate biologic fata de situatia normala (de criptovegetatie), cand acestea au inregistrat un consum activ de apa si elemente nutritive, se pot face urmatoarele previziuni :

-in situatia in care se vor produce scaderi bruste de temperatura (de -15 ÷ -20⁰C) se pot produce pierderi insemnate de plante prin degerare.

-in situatia in care temperaturile se vor mentine pozitive, iar plantele isi continua vegetatia, exista riscul ca pe suprafete insemnate sa se manifeste atacuri de boli si daunatori cu frecventa si intensitate sporita, in special prin ingalbenirea virotica, cat si prin manifestarea bolilor foliare si in special а mucegaiului de zapada (Fusarium nivale) la graminee, iar la rapita a daunatorului Ceutorhyncus sp.

III. Aprecieri si recomandari tehnologice necesare de aplicat in perioada urmatoare

Analizand situatia hidroclimatica inregistrata si evolutia starii culturilor, se pot face cateva aprecieri, astfel :

=In perioada parcursa, pentru culturile de paioase s-au intrunit conditiile de rasarire si infratire (umiditate in sol si temperaturi mai mari de 5 ⁰C cu acumularea a 400-450 ⁰C), astfel ca, la aceasta data, majoritatea suprafetelor sunt rasarite si infratite. Probleme de infratire se intalnesc la culturile semanate in ultima decada a lunii octombrie, unde plantele sunt rasarite, dar neinfratite.

=In intervalul de timp parcurs, culturile de paioase au trecut prin perioada de iarovizare (vernalizare) cu temperaturi mai mici de 5 ⁰C, pe o durata de cca. 5 saptamani, conditii intrunite la limita, asa incat se poate considera ca, actualmente plantele au trecut din perioada vegetativa de stagnare in perioada generativa.

=Datorita temperaturilor ridicate din ultima perioada, plantele si-au reluat vegetatia existand riscul ca la scaderea brusca a acestora sub -15 ⁰C, pe o perioada mai indelungata, sa se produca distrugerea plantelor prin degerare.

=Daca temperaturile se mentin pozitive exista riscul cresterii excesive a masei vegetative intrunindu-se conditii pentru amplificarea intensitatii atacului de boli si daunatori.

Avandu-se in vedere datele privind situatia climatica derulata si observatiile privind starea culturilor se pot face o serie de recomandari, ce vizeaza principalele directii de lucru pentru  contracararea efectelor negative prezentate:

=Pentru conservarea apei in sol se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :

-asigurarea unui monitoring al rezervelor de apa din soluri ;

-devansarea tuturor lucrarilor agricole de primavara ;

-mobilizarea cat mai redusa a solului cu nivelarea acestuia ;

-eliminarea unor lucrari ce nu constituie o necesitate absoluta (discuit, grapat) dupa caz ;

-mentinerea stratului superficial al solului (0-5 cm) afanat pentru intreruperea capilaritatii solului si micsorarea evaporatiei ;

-utilizarea metodelor chimice de intretinere a culturilor in defavoarea celor mecanice ;

-mentinerea resturilor vegetale sub forma de mulci la suprafata solului.

=Pentru intretinerea culturilor de toamna se vor intreprinde urmatoarele :

-monitoringul starii de vegetatie si fitosanitar al culturilor semanate in toamna ;

-fertilizarea culturilor de toamna cu fractia de azot destinata perioadei reci ;

-in situatii de culturi descaltate se va proceda la tavalugirea acestora ;

-pentru prevenirea cresterii excesive a plantelor se poate recurge si la varianta folosirii substantelor retardante si stoparea pe aceasta cale a cresterii taliei plantelor si diminuarea dezvoltarii fratilor neproductivi ;

=Pentru infiintarea culturilor de primavara se vor avea in vedere :

-utilizarea soiurilor si hibrizilor cu insamantare timpurie si crestere rapida in primele faze de vegetatie ;

-utilizarea cu precadere, in special la neirigat, a hibrizilor timpurii si cu toleranta la seceta si arsita ;

-infiintarea culturilor in timp cat mai scurt, imediat ce terenul permite intrarea utilajelor si efectuarea lucrarilor ;

-acoperirea cat mai devreme a terenurilor cu vegetatie segetala (vegetatie semanata) ;

-efectuarea lucrarilor prin cat mai putine treceri, folosindu-se pe cat posibil utilaje complexe.

=Referitor la alte activitati de sezon ce trebuie realizate se va avea in vedere :

-pregatirea echipamentelor de irigat si devansarea remedierilor la sistemele de irigatie ;

-efectuarea unor lucrari de irigat de rasarire (dupa situatie).

Perioada parcursa in ultimul timp este una atipica din punct de vedere hidroclimatic,  fapt ce a indus un comportament specific al plantelor, impunandu-se masuri tehnologice adecvate conditiilor concrete existente in teritoriu.

Pentru fiecare caz in parte este necesar sa se aiba in vedere particularitatile arealului, valorificarea experientei personale si punerea in practica a recomandarilor mentionate.