Judecătorii au decis primele arestări în dosarul europarlamentarului Constantin-Laurențiu Rebega, vicepreședinte PC și finul lui Daniel Constantin, președintele PC și ministrul Agriculturii. Rebega este acuzat că a primit o şpagă de 23.000 de lei pentru a interveni pe lângă oficiali din Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Patru persoane au ajuns după gratii pentru 30 de zile: Nagy Peter Tamas- secretar de stat în MADR, Virgil Găman – secretarul general al MADR, Claudiu Vasilescu- jurnalist şi colaborator al Antenei 1 Ploieşti şi Haller Zoltan- Jozsef- fermier şi vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească.
Implicarea lui Găman şi Nagy are legătură cu organizarea unor evenimente, în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie 2014, în cadrul Târgului Indagra. Cei doi demnitari i-ar fi determinat pe reprezentanții Romexpo să lucreze în organizarea Indraga cu firme agreate de ei.
Găman și Nagy și-au luat obligația de a identifica mai multe societăți comerciale, urmând a intermedia relația dintre reprezentanții acestor societăți și reprezentanții Romexpo, pentru încheierea unor contracte fictive. În schimb, ei urmau să împartă o mită de 40.000 de euro. Totul ar fi fost supravegheat de europarlamentar.
Claudiu Vasilescu preciza, potrivit stenogramelor DNA, că încheierea acestui contract a reprezentat doar un ajutor acordat altor persoane: „Din punctul meu de vedere n-am nicio treabă, nicio apăsare, e treaba lor. E treaba lor. I-am ajutat… i-am ajutat”.
El arăta că cel care solicită banii este Rebega: „O să mă sune, o să mă zăpăcească la cap… Rebega… Europarlamentar… Europarlamentarul lor… Finul lui Daniel… Finul lui Daniel Constantin”.
Lista penalilor
Rebega este cel de-al şaptelea europarlamentar român care are probleme cu Justiţia. Alte cazuri cunoscute: Gigi Becali (PNL)- execută trei ani şi şase luni de închisoare, deputatul Ovidiu Silaghi (PLR)- cercetat pentru trafic de influență, Dan Nica (PSD)– cercetat pentru luare de mită în dosarul „Microsoft”, Adrian Severin (PSD)- judecat pentru luare de mită, Corneliu Vadim Tudor (PRM)- acuzat de ultraj şi nerespectarea unor sentinţe și Mircea Diaconu (independent), achitat pentru conflict de interese.
Cazuri celebre de corupție din mandatul lui Daniel Constantin
Prima condamnare
Fostul director general adjunct al APIA, Aurel Pană- fost secretar executiv al PC Diaspora, a fost condamnat, în primă instanță, în decembrie 2014, la șapte ani și șase luni de închisoare pentru luare de mită și trafic de influență. Faptele au fost făcute în mai-august 2013.
Subvenții ilegale
Gheorghe –Dorel Benu, director general în cadrul APIA București, este cercetat de DNA, din iunie 2014, pentru abuz în serviciu și favorizarea infractorului, pentru acordarea preferențială de subvenții. În același caz sunt cercetați mai mulți funcționari de la APIA -Suceava.
Contracte cu dedicație
Lucian -Dan Mogoș, președinte al ADS, este cercetat de DNA, din noiembrie 2013, pentru instigare la abuz în serviciu în formă continuată. El ar fi ordonat funcționarilor din subordine, cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, să favorizeze anumite firme.
Atac la banii UE
Liviu Stelian Zaharia, șeful APIA Botoșani, este cercetat, alături de alți subordonați, pentru abuz în serviciu și luare de mită. Ancheta a fost deschisă în septembrie 2014 și vizează fraude din fonduri europene destinate sprijinirii agriculturii.
Mită de la fermier
Viorel Pintea, directorul APIA Satu Mare, a fost prins în în flagrant, în ianuarie 2014, când primea 3.000 de euro de la un fermier pentru a nu dispune controale de verificare a modului în care au fost folosiți banii europeni. Cazul a fost demarat după ce fermierul a făcut denunț la DNA.
sursa: evz.ro

2. PERCHEZIŢII DNA la Ministerul AGRICULTURII, într-un dosar de spălare de bani şi luare de mită

Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise în perioada octombrie-decembrie 2014.
Anchetatorii fac nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţele Mureş, Braşov şi Prahova, din care una este sediul unei instituţii publice, iar restul sunt sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane, a precizat DNA.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Ministerul Agriculturii.
Faptele cercetate sunt de luare şi dare de mită, precum şi de spălare de bani, şi ar avea legătură cu atribuirea unor contracte fictive privind Târgul Indagra organizat în noiembrie 2014, prejudiciul produs Ministerului Agriculturii fiind estimat la 400 de milioane de euro, au arătat sursele citate.

Fostul secretar de stat Nagy Peter Tamas şi secretarul general Virgil Găman ar fi implicaţi în acest caz, cei doi urmând să fie audiaţi la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

3. Pasta de dinţi, ne curata dantura, dar ne omoara cu zile

Pasta de dinţi este un element pe care aproape toată lumea îl foloseşte astăzi, însă ce face ca acest preparat să fie atât de special? Fie că te speli pe dinţi o dată sau de trei ori pe zi, sunt şanse mari să nu fi citit lista de ingrediente; unii cred că ingredientele conţinute într-un pachet standard de pastă de dinţi sunt esenţiale – alţii cred că apa poate fi la fel de eficace. În final, există un motiv bun de ce pe majoritatea pachetelor de pastă de dinţi se avertizează: “A nu se ingera!”
Deci, ce conţine pasta de dinţi?
Formaldehida – acelaşi ingredient fără de care antreprenorii de pompe funebre nu pot trăi, poate fi găsit în interiorul tubului de pastă de dinţi. Formaldehida omoară toate acele bacterii mici care urcă pe dinţi după ce mâncăm sau dormim. În cazul în care o cantitate mare de formaldehidă este ingerată accidental, rezultatul ar putea fi fatal. Ingestia severă de formaldehidă duce la icter, leziuni renale, leziuni hepatice şi eventual moarte.
Detergent – Spumă, spumă, ce curăţenie! Ce ar fi pasta de dinţi fără acel sentiment satisfăcător produs de spumă? Producătorii utilizează detergenţi pe bază regulată, pentru a potoli setea maselor care preferă pasta de dinţi topită. În timp ce spuma poate fi distractivă, trebuie să fim atenţi la ingerarea accidentală a unei cantităţi mari de spumă – detergentul înghiţit poate provoca arsuri ale tractului digestiv.
Alge – Elastice şi unsuroase, algele marine susţin structura pastei de dinţi. Fără alge, pasta de dinţi s-ar dezintegra! Vestea bună este că algele marine nu sunt toxice. De fapt, algele marine au o serie de beneficii nutriţionale, deşi uneori, o vizită la un bar de sushi poate fi o modalitate mai bună de a obţine aceste beneficii.
Ulei de mentă – Mentolat, Mentolat, Mentolat! O respiraţie proaspătă poate fi păstrată proaspătă doar cu ajutorul uleiului de mentă! În timp ce trăiţi o senzaţie răcoritoare atunci când vă spălaţi pe dinţi folosind pasta de dinţi, uleiul de mentă poate provoca un puls lent, arsuri la stomac şi tremurul muscular dacă este ingerat.
Parafina – La fel de unsuroasă ca produsul petrolier din care este derivată, parafina contribuie la consistenţa moale a pastei de dinţi. După cum s-ar putea imagina, parafina nu a fost menită consumului alimentar. Dacă se întâmplă să înghiţi acest ingredient, te poţi trezi cu dureri abdominale, greaţă, vărsături, constipaţie severă.
Glicerina glicol – Nu aţi auzit de acest ingredient înainte? Glicolul glicerina se adaugă la pasta de dinţi pentru a preveni uscarea pastei de dinţi – este, de asemenea, găsit în antigel. Chiar dacă glicerina nu este toxică, acest aditiv poate provoca greaţă dacă este înghiţit.
Creta – Într-adevăr, creta. Datorită faptului ca este făcută din exoschelete, e destul de greu de îndepărtat ulterior de pe dinţii dvs perfecţi. Praful de cretă poate cauza probleme pulmonare în caz de inhalare, prin intermediul pastei de dinţi, iar înghiţirea chiar şi a unei cantităţi mici ar putea cauza sângerare internă.
Dioxid de titan – Acesta este un alt ingredient comun în pasta de dinţi, deşi se găseşte de obicei în vopseaua albă. Atunci când este adăugat în pasta de dinţi, dioxidul de titan are acelaşi efect pe dinţi precum pe pereţi: îi păstrează frumoşi şi albi (pentru câteva ore, cel puţin!). Ingerarea dioxidului de titan nu este toxică, dar nici nu este recomandat.
Zaharina – Ceva trebuie să fie în stare să combată gustul teribil de detergent! Zaharina este dulce, dar nu prea dulce – exact cum majoritatea oamenilor preferă pasta lor de dinţi. Zaharina a fost un subiect fierbinte de dezbatere, încă din timpurile lui Theodore Roosevelt la Casa Albă. USDA a încercat să interzică substanţa în 1972; în ciuda acestui fapt, este considerat un produs “sigur” pentru a fi ingerat astăzi.
Mentol – Un ingredient ultim pentru a adăuga o notă mentolată respiraţiei tale. Fără mentol, pasta de dinţi ar putea avea gust de cretă, glicerină, parafină, detergent, dioxid de titan şi alge marine. Mentolul este considerat sigur pentru ingerare, însă sorbind un ceai de mentă este o idee mult mai bună decât de mestecat dintr-un tub de pastă de dinţi.RADOR