Viorel Hrebenciuc devine un martor important pentru DNA  si pentru furtul Avutiei Nationale.

Viorel Hrebenciuc a denunțat la DNA dedesubturile finanțării ilegale a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană. Fostul senator a dezvăluit detalii financiare despre rolul miliardarului Ioan Niculae, dar și despre baronul de Brăila, Gheorghe Bunea- Stancu. Hrebenciuc a dezvăluit la DNA și alte fapte de corupție în care sunt implicați mai mulți membri PSD.
Emoții pentru foștii colegi de partid și parteneri de hotii ai lui Viorel Hrebenciuc. Aflat în celula Arestului Brașov din 29 octombrie 2014, fostul deputat PSD a început să facă denunțuri la DNA, potrivit unor surse judiciare. Hrebenciuc este cercetat în dosarul „Jaf în codrii României,” dar procurorii au descoperit și alte fapte de corupție în care este implicat, legate de retrocedări frauduloase în Suceava și Călărași.

Scriitor în celulă

Sursele judiciare ne-au confirmat informația că fostul deputat a dat declarații despre modul în care a fost finanțată campania electorală a lui Mircea Geoană, pentru alegerile prezidențale din 2009. El a povestit în special despre miliardarul Ioan Niculae – cel care controlează holdingul Interagro, dar și despre președintele CJ Brăila, Gheorghe-Bunea Stancu (PSD) – cel despre care procurorii DNA spuneau că este omul din spatele finanțării ilegale a campaniei electorale.
De altfel, Hrebenciuc a fost monitorizat, în 2009, în acest dosar, dar procurorii DNA nu au avut destule probe împotriva sa. Fostul deputat PSD a dat detalii și despre alți colegi din partid și despre alte fapte de corupție. Toate aceste denunțuri sunt verificate de DNA.

Adam, primul la denunțuri
Hrebenciuc este cel de-al doilea acuzat din dosarul „Jaf în codrii României,” care a acceptat colaborarea cu procurorii DNA. Primul a fost deputatul Ioan Adam (PSD), cel care a explicat pe larg cum i-a dat mită 50.000 de euro judecătorului Ordog Lorand Andras, de la Tribunalul Covasna. În acest dosar, Andrei și Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam au recunoscut săvârșirea infracțiunilor de care sunt acuzați. Dintre cei trei, Andrei a fost eliberat, pe 22 decembrie 2014, și este cercetat în arest la domiciliu.
Probe zdrobitoare
Surse judiciare au explicat că împotriva lui Hrebenciuc există mai multe probe care dovedesc vinovăția acestuia. El este acuzat că urma să primească o șpagă de aproximativ 12.000 de hectare de pădure. Mai mulți martori –funcționari din Direcțiile Silvice locale și primari din Moldova, au dat declarații împotriva lui. De asemenea, există interceptări ambientale făcute de serviciile secretecea mai elocventă fiind cea din 17 octombrie 2014, când Hrebenciuc discuta cu senatorul Dan Șova (PSD) despre o lege a amnistiei. Nu în ultimul rând, la perchezițiile de la domiciliul prințului Gheorghe Paltin-Sturdza, presupusul moștenitor a 43.000 de hectare, procurorii DNA au descoperit o agendă în care ținea evidența întâlnirilor cu parlamentarii PSD. La acesta au mai găsit, pe unul din hard-diskuri, mai multe interceptări ambientale în care discuta despre darea unei mite. „Avem peste 10 terabiți (TB) de informații ridicate de la percheziții, pe care trebuie să le verificăm”, au explicat surse judiciare.
Finanțarea campaniei lui Mircea Geoană
În dosarul finanțării campaniei lui Mircea Geoană, procurorii DNA au investigat o finanțare de 700.000 de lei, circa 150.000 de euro, dată de Ioan Niculae către PSD. Suma totală trebuia să fie de un million de euro.
Partenerul de discuții cu miliardarul era Bunea-Stancu. Pentru modul în care urma să se facă aceste plăți, Niculae a fost direcționat către Ionuț Costea- cumnatul lui Mircea Geoană și fost președinte al Eximbank. Niculae a refuzat să discute cu acesta, și atunci a fost direcționat către Hrebenciuc. Banii au fost dați folosinduse drept paravan un contract parafat între societatea controlată de Ioan Niculae – Interagro – şi firma Insomar. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinației reale a sumelor, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale.
„Mi-a zis că dă un milion de euro, dar că mă roagă să nu spun că e de la noi”
Detaliile sponsorizării PSD apar într-o discuție dintre Niculae și Bunea-Stancu: „Stănele, du-te la Geoană şi spune- i: «Am vorbit cu Ioan Niculae, mi-a zis că dă un milion de euro, dar că mă roagă să nu spun că ăla e de la noi pentru … Că tu l-ai delegat pe Hrebenciuc să se ocupe de…»“. „Măi, zic: «Eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (Viorel Hrebenciuc, nota DNA) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau»”, arăta Niculae.
„I-am plătit ieri”
Miliardarul i-a confirmat lui Bunea- Stancu că deja a dat o parte din valuta„din care 700… 7 miliarde (lei vechi, nota DNA) i-am dat ieri, i-am plătit ieri…..”. DNA a arătat că, în schimbul banilor, Niculae voia să-i fie numiți oameni în funcții cheie la Ministerul Economiei, Romgaz și Transgaz.
Potrivit motivării de achitare, judecătoarea Olimpiea Crețeanu i-a crezut pe cuvânt pe Hrebenciuc și pe Geoană, care au fost audiați ca martori. Cei doi au arătat că nu știau nimic de milionul de euro de la Niculae.
Cine este judecătoarea care a decis achitarea
Gheorghe Bunea- Stancu , Ioan Niculae și alți doi complici (Gheorghe Teodorescu – acționar Insomar și Viorel Barac-director Interagro) au fost trimiși în judecată pe 10 ianuarie 2012. Pe 20 noiembrie 2013, cei patru au fost achitați de magistratul Olimpiea Crețeanu, de la Judecătoria Sectorului 1. Redactarea motivării a durat aproape un an și a fost finalizată pe 10 octombrie 2014. Dosarul este la Curtea de Apel București, în faza de recurs, și are următorul termen pe 22 ianuarie 2015.
Potrivit ultimei declarații de avere, soțul Olimpiei Crețeanu are două terenuri în Teleorman, arendate către o firmă a lui Ioan Niculae. Pentru cele 4,4 hectare date în arendă, familia judecătoarei a încasat 1.835 de lei de la SC Agroinvest SRL.
Când i-a fost repartizat dosarul, Crețeanu și-a anunțat superiorii că încasează de la cel pe care ar trebui să-l judece, însă cererea sa de abținere a fost respinsă pe motiv că arendarea terenului s-a făcut înainte de repartizarea dosarului.
Procurorii DNA au cerut Curții de Apel București strămutarea unui dosar în care era judecat Mihai Necolaiciuc, zis „Țarul CFR”, atunci când au aflat că judecă Crețeanu.
Despre discuțiile conspirative: „Rămân la stadiul unor informări amicale”
În motivarea achitării, Olimpiea Crețeanu arată că Gheorghe Bunea- Stancu nu ar fi avut așa de mare influență în PSD: „Instanța constată că influența, poziția (…) sunt pure ficțiuni ale inculpatului Bunea Stancu, fără corespondent în realitate”.
Mai mult, Crețeanu arată că în cazul baronului PSD „nu poate fi reţinută teza că influenţa inculpatului Bunea Stancu era una reală şi credibilă, deoarece ar trebui să punem la îndoială capacitatea inculpatului Nicolae Ioan de a empatiza. Or, e cunoscut din probatoriu că acesta era o persoană cu multă personalitate, foarte cunoscut în lumea afacerilor, cu cifre de afaceri foarte mari, astfel că relaţionarea dintre inculpatul Gheorghe Bunea Stancu şi inculpatul Nicolae Ioan rămân la stadiul unor informări amicale, de rutină, obișnuite.”
Laude pentru miliardar
În cazul miliardarului, judecătoarea are doar cuvinte de laudă. „Teza acuzatorială, că inculpatul Niculae Ioan nu spune adevărul atunci când răspunde că nu ştie cine a avut iniţiativa luării deciziei de a realiza un studiu privind piața imobiliară, nu prezintă nici o relevanță pentru că, important într-o ședință a Consiliului de Administrație este votul membrilor ei”.
Olimpiea Crețeanu arată că decizia de a plăti servicii fictive pentru Insomar a fost luată de directorii de la Insomar. „Atâta vreme cât din procesul-verbal al Consiliului de Administraţie rezultă votul în unanimitate al membrilor Consiliului, este de prisos a adânci cercetările și este inutil a se imputa inculpatului Niculae Ioan că ar fi avut inițiativa unui astfel de studiu”.
„Atâta vreme cât grupul Interagro avea departament de marketing, este inutil a se imputa inculpatului Niculae Ioan că are vreo legătură cu încheierea contractului nr. 138, precum şi inculpatului Bărac Viorel”, mai arată aceasta.
„Deci, automat, suntem beliți”/„Toți!”
Una dintre probele DNA îl prezintă pe Hrebenciuc ca pe un adevărat combinator de marcă. Hrebenciuc i-a promis lui Șova că îl va susține să devină președinte al PSD, în dauna contracandidaților Liviu Dragnea și Valeriu Zgonea. În schimb, el voia susținere politică pentru dezincrimarea unor prevederi din Codul Penal și o Lege a Amnistiei.
Hrebenciuc: Boss, pentru mine, cum să-ți spun ție, să nu fie Liviu! În rest, nu am o problemă, practic și normal că mă focusez pe tine, știi. Este și Vali Zgonea…
Șova: Dar ce facem cu Vali?
Hrebenciuc: Hai să-ți spun o chestiune: o să fii președinte, o să ai – pe ăștia pe care sunt nu te poți baza pe toți, că nu poți lucra cu Vanghelie, să întrebi: Bă, pe cine pun la guvern? Că el vine cu nu știu cine. Nu știu dacă mă înțelegi…
Hrebenciuc: Și atunci, boss, ăsta este un articol doborâtor: orice telefon care îl dăm – că eu am zis asta în Biroul Permanent și Mediafax a preluat-o anul trecut, înțelegi? Am zis, domne, pe această lege: Dane, orice telefon îl dai, este influențare. Dacă eu sun pentru un primar din colegiu, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru. E, în momentul acela e influențare!
Șova: Da, da.
Hrebenciuc: Deci, automat, suntem beliți.
Șova: Toți!
Hrebenciuc: Deci ascultă ce spun, aia nu e o chestiune…
Șova: Nu, codul integrității…

2. Turcescu dă lovitura! Exclusiv, document DNA | 3,5 milioane de euro mită pentru Alina Bica! Plus: Tender, Dragnea, Cocoş, Buzăianu şi mulţi, mulţi alţii

Mai toti banuiam ca daca s-a ajuns la o astfel de speta trebuie sa mai fie si altele, mai mici sau mai mari. E rolul Justitiei sa decida daca faptele consemnate in acest document de 23 de pagini constituie infractiuni, daca pot fi probate si daca trebuie pedepsite de judecatori. Rolul meu, ca jurnalist, se opreste la a servi interesul public. Iar interesul public fata de cele consemnate in acest document, veti vedea, e enorm. Daca numai o parte din cele scrise de procurori se dovedesc a fi reale, atunci avem de-a face cu devoalarea unui sistem putred, cangrenat, subordonat unei singure comenzi: bani, bani, cit mai multi bani! Si, dupa cum veti putea citi, toti si toate au un pret. Chiar si cind vine vorba de oameni din Parchetul General.
Pentru a va ajuta sa intelegeti mai usor si mai repede despre ce este vorba in cele 23 de pagini publicate la sfirsitul articolului, am facut un rezumat al celor mai “spectaculoase” informatii. Va recomand insa, cu tarie, sa le cititi pe toate. Veti vedea ca merita!
Cazul Bica-Tender
Procurorii consemneaza la pagina 2 cazul “Bica-Tender-Mihailescu”. OvidiuTender era judecat intr-un dosar al carui rechizitoriu fusese intocmit chiar de Alina Bica. Pentru a avea sansa unei solutii favorabile, noteaza procurorii, Tender a apelat la un anume Florin Ionut Mihailescu, devenit consilier al Alinei Bica siangajat totodata la SC PROSPECTIUNI SA, firma lui Tender. Avocatii omului de afaceri au trimis prin Mihailescu acte care sa fie consultate de Alina Bica, cerindu-i sprijinul pentru formularea unei aparari favorabile. In documentul pe care il puteti citi mai jos, procurorii afirma ca Mihailescu si Bica au dobindit in schimbul sprijinului acordat lui Ovidiu Tender bunuri imobile (teren). In plus, Florin Ionut Mihailescu, ca angajat la SC PROSPECTIUNI SA, incasa si diferite sume de bani pe un card.
Cazul Bica-Ioan Niculae-Liviu Dragnea
La pagina 3 a documentului se vorbeste despre cazul afaceristului-inculpat Ioan Niculae care a apelat la Liviu Dragnea sa-l ajute cu o interventie la procurorul-sef DIICOT, Alina Bica, pentru solutionarea favorabila a dosarului sau. In fapt, solicitarea lui Niculae era legata de tergiversarea solutionarii dosarului pina la aparitia prescriptiei. Bica, se arata in document, a intervenit la nivelul procurorului de caz cerindu-i acestuia sa opreasca investigatiile pe care le derulain legatura cu utilizatorul unui numar de telefon pe care il folosea Liviu Dragnea. Rasplata: 3,5 milioane de euro pe care Niculae i le-a oferit Alinei Bica la pachet cu promisiunea facuta impreuna cu Liviu Dragnea ca o vor sprijini sa ajunga Procuror General.
Cazul Bica-Cocos
In paginile urmatoare ale documentului se vorbeste despre deja “celebra” afacere de la ANRP (Dorin Cocos- Gheorghe “Stelu”Stelian- Crinuta Dumitrean s.a) unde Alina Bica era membru al Comisiei pentru Stabilirea Despagubirilor, ca reprezentant al Ministerului Justitiei. O parte din actiunile obtinute la Fondul Proprietatea in urma acestei afaceri, noteaza procurorii, “au fost tranzactionate, iar o parte din din bani au fost directionati catre membrii familiei Cocos (Cocos Dorin, Cocos Alin si Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei, Alina Bica a primit, “fara a plati contravaloarea, o cota parte dintr-un teren situat la Snagov, in suprafata de 4425 de metri patrati, apartinind numitei Chiriac Olguta”, se arata in documentul citat. Olguta Chiriac, noteaza procurorii este fosta sotie a lui Dorin Cocos si mama lui Alin Cocos. Tranzactia imobiliara a fost realizata prin interpusi.
Puteti citi ancheta integrala pe turcescu.ro, inclusiv documentul de 23 de pagini semnat de procurorul sef de sectie Gheorghe Popovici si procurorul sef-adjunct Danut Volintiru, ambii de la DNA. Veti gasi numeroase detalii, in special legate de felul in care era organizata si functiona reteaua Bica, dar si despre piramida relationala din jurul afacerilor de la ANRP.

 3. TAXA AUTO se schimbă ,platind din 2015, mai puțin la înmatricularea mașinii

Taxa auto, Taxa de mediu. Potrivit OUG nr. 9/2013, actul normativ ce a introdus timbrul de mediu pentru autovehicule la 15 martie 2013 in locul taxei auto, valoarea in lei a timbrului se determina pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Taxa auto, Taxa de mediu. Asadar, cuantumul timbrului de mediu valabil in 2015 se va calcula in functie de cursul leu/euro pe care Banca Centrala Europeana (BCE) l-a stabilit in 1 octombrie.
Taxa auto, Taxa de mediu. Potrivit informatiilor publicate pe site-ul BCE, cursul de schimb leu/euro din prima zi lucratoare a lunii octombrie este de 4,4093 lei/euro, mai mic fata de cel din 1 octombrie 2013, de 4,4485 lei/euro. Reducerea este de 0,88%.
Taxa auto, Taxa de mediu. In acest conditii, soferii vor plati mai putin pentru timbrul de mediu din 2015.
Taxa auto, Taxa de mediu. Pentru 2014, timbrul de mediu a fost determinat pe baza cursului de schimb afisat de BCE pe 1 octombrie 2013, care a fost de 4,4485 lei/euro. Acest curs a fost mai mic cu 1,63% decat cel anterior de 4,5223 lei/euro – adica cel din 2012 care a fost utilizat pentru stabilirea cuantumului timbrului platit in 2013.

Cine plateste timbrul de mediu?
OUG nr. 9/2013 prevede ca timbrul de mediu este platit o singura data, in urmatoarele situatii:
• cand un autoturism este inmatriculat pentru prima data in Romania;
• cand un autoturism este reintrodus in parcul auto national, in cazul in care la momentul scoaterii sale din parcul auto national, proprietarului i s-a restituit valoarea reziduala a timbrului;
• pentru masinile rulate pentru care nu a fost achitata nicio taxa de poluare/inmatriculare, timbrul de mediu se va plati cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate;
• pentru autoturismele rulate pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata unei taxe de poluare/ de inmatriculare. Timbrul de mediu in aceasta situatie va fi achitat tot cu ocazia ocazia transcrierii dreptului de proprietate.