2- Cine este frate cu Isus, rodeşte faptele Lui şi devine ca o scară pentru ridicarea aproapelui, nu pentru trântire, aşa cum pe mine m-a înălţat “liftul Cristic” spre “reanimarea Cerească”! Prin Tunelul Timpului care creşte spre Înalturi, ridică pe oricine leapădă plumbul păcatului, iubeşte şi grăbeşte Venirea Lui;         3- Pentru că fiecare suntem pasageri spre Cananul Ceresc, să ne înfruptăm din înălţarea lui Iacov!:” A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfinţise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi şi s-a culcat în locul acela. Şi a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se coborau pe scara aceea.

”

1- Tatăl nostru cel adevărat ne aşteaptă pe fiecare –prin Uşa Isus-să ne întoarcem ACASĂ, prin pocăinţă, prin golirea de plinătatea celui rău din noi, precum Fiul Risipitor (Luca 15/11-32). Dar noi încă nu lepădăm plăcerile de o clipă, pentru a primi Iertarea şi Viaţa veşnică, dăruite GRATIS.Noi încă nu ne-am săturat de momelile, minciunile, suferinţele celui rău? De ce ne place să avem ca tată pe diavol, cum scrie în Ioan 8/44? De mii de ani a batjocorit în fel şi chip mii şi mii de miliarde de suflete, şi tot nu vrem să-i întoarcem spatele păcatului dătător de moarte. Isus a ridicat păcatul lumii şi, plătind cu propria sângerare, a venit să ne ridice pe toţi în Împărăţia lui.Cu moartea Lui, El a călcat în picioare -moartea dată de cel rău. Ne-a dăruit moartea lui cristică, pentru că prin botezul în moartea lui să innecam, să îngropăm orice urmă de poftă, de păcat (Romani 6/3-4), pentru a ne dărui Învierea şi Viaţa veşnică, fără bani, lumânări, icoane sau pomeni…Cine se leapădă de sursa tuturor relelor şi suferinţelor, îl primeşte pe Isus, în care cel rău nu are nimic comun. Aşa cum am văzut “cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul omului.” (Ioan 1/51), tot aşa, la Venirea Lui vom vedea oamenii urcând spre veşnica Biruinţă, ori coborând spre eterna suferinţă. Fiecare dintre noi este chemat să fie nu doar în pielea lui Iacov, ci în Împărăţia lui Dumnezeu.De ce ne place robia inamicului cosmic, sclavia celui rău? De ce nu vrem să ne unim cu El, care este Atotputernic, pentru a-l face pe cel rău să someze! Deja vieţile noastre sunt ascunse cu Isus în Dumnezeu (Col 3/3). Să-l credem, să ne încredem în Isus, să ne pregătim şi să iubim, grăbim Venirea lui, pentru a întrona Biruinţa Cosmică asupra celui rău. Încă nu credem că tot ce face El este foarte bun, cum stă mărturie scrisul din Geneză, 1/31)?

2- Cine este frate cu Isus, rodeşte faptele Lui şi devine ca o scară pentru ridicarea aproapelui, nu pentru trântire, aşa cum pe mine m-a înălţat “liftul Cristic” spre “reanimarea Cerească”! Prin Tunelul Timpului care creşte spre Înalturi, ridică pe oricine leapădă plumbul păcatului, iubeşte şi grăbeşte Venirea Lui

Pentru că mai marilor lumii le este frică de oameni deştepţi, puternici şi vii, ne manipulează, ne distrag atenţia, ne hrănesc numai cu surrogate idolatre şi vaccinuri de prostire în masă, lăsându-ne morţi în păcate. Toată lumea zace în cel rău, şi “Slujbaşii” plătiţi de noi nu ne învaţă să ne naştem din Sămânţa Duhovnicească, în care nu este nici moarte, nici vreo urmă de păcat (Ioan, cap 3). Nici un om nenăscut din nou nu poate rodi poame bune, pentru că nimic bun nu locuieşte în omul nenăscut din nou. (Romani, cap 7).De aceea, nu ce intră, ci tot ceea ce iese din om spurcă… Fiecărui om trebuie să I se spună că este plin de sine, umplut cu plinătatea celui rău. Cine nu da afară sursa tuturor relelor, suferinţelor şi mizeriilor, produse de gunoierul cosmosului, atrage alte rele. Cel rău momeşte omul, îl trânteşte, îl abandonează şi îl pâraşte lui Dumnezeu, pentru a fi pedepsit. Satana îl împinge pe om din cădere în decădere, ca să rodească poamele descrise în Gal.5/19-22. Cine se lasă “ridicat” de cel rău, este trântit mai rău, dar cine apelează la Isus, scăpa şi de păgânătatea păcătuirii; Devine alergic la păcat şi primeşte greaţa faţă de păcat ,descrisă în Iov, cap 42/6. Fiecare dintre noi are nevoie de ridicarea din păcat, dăruită gratis de Singurul Mantuitor-Iertator din univers. Isus nu este doar Învierea, ci este şi Înălţarea. El este şi uşa de ieşire din mizeria lumii păcătoase, dar este şi Poarta de intrare în Împărăţia lui Dumnezeu; Şi tot El este Scara Cerului – “liftul” zburător, prin care omul înfrăţit cu Isus, nu numai că traversează Marea pe valuri, dar este înălţat spre Cananul Ceresc. El este Totul Totului TOT-ce este mai bun, mai sfânt, mai pur, mai de încredere din Univers. Eu însumi când am fost internat la “reanimarea” Lui, construcţia liftului prin care urcam creştea până la Cer, în timp ce ucenicii dimprejurul meu mă “operau”. Când am intrat pe Uşa Cerului, m-au prizat în Inima Lui Isus pentru transfuzia Sângelui Ceresc şi El m-a înviat.

3- Pentru că fiecare suntem pasageri spre Cananul Ceresc, să ne înfruptăm din înălţarea lui Iacov!:” A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfinţise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi şi s-a culcat în locul acela. Şi a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se coborau pe scara aceea.”

Şi Domnul stătea deasupra ei şi zicea: “Eu sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău, Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac.” Pământul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale. Sămânţa ta va fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus şi la răsărit, la miazănoapte şi la miazăzi; şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine şi în sămânţa ta. Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge şi te voi aduce înapoi în ţara aceasta; căci nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ţi spun.” Iacov s-a trezit din somn şi a zis: “Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, şi eu n-am ştiut.” I-a fost frică şi a zis: “Cat de înfricoşat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!” Şi Iacov s-a sculat dis-de-dimineaţă, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlp de aducere aminte şi a turnat untdelemn pe vârful ei. A dat locului acestuia numele Betel; dar mai înainte cetatea se chema Luz. Iacov a făcut o juruinţă şi a zis: “Dacă va fi Dumnezeu cu mine şi mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac şi dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu; piatra aceasta, pe care am pus-o ca stâlp de aducere aminte, va fi casa lui Dumnezeu şi Îţi voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.” (Gen.28/11-22)