Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro

(Moda  trece,dar de la aceste MODELE avem ce invata)

Acest tip de proiect poate fi adaptat atât pentru oile de rasa turcana (mai rezistente la frig si care au nevoie de aer curat), cât si pentru oile tigaie si Merinos.

Deosebirea este aceea ca adapostul oilor turcane cu miei are o deschidere în partea din fata (spre aleea de furajare), pe când grajdul pentru oile mame tigaie si, mai ales, Merinos trebuie sa fie mai bine izolate, de aceea peretele dinspre aleea de furajare se închide în sezonul rece cu panouri din lemn (OSB cu izolatie) si jgheaburile de furajare de muta spre peretele de lânga padoc.

Elemente constructiv-functionale
Accesul în ferma se face pe un drum betonat în legatura cu reteaua rutiera publica, iar în ferma sunt prevazute drumuri si platforme carosabile.
Ferma, care are o suprafata de 6912 mp (64 x 108 m), este prevazuta cu doua adaposturi: unul pentru 400 oi mame cu miei cu dimensiunile de 9,70 x 72,30 si o suprafata construita de 701 mp. De asemenea, se amenajeaza si un spatiu cu dimensiunile de 6,30 m x 72,30 m si o suprafata construita de 455 mp ce cuprinde un compartiment pentru 16 berbeci adulti, unul pentru 8 miori si altul pentru o suta capete tineret femel de reproductie, precum si maternitatea si o sala de muls. Tinând cont ca ovinele de rasa turcana necesita mai mult spatiu de miscare, pentru ambele adaposturi s-au prevazut si padocuri. Peretele longitudinal de-a lungul aleii de furajare, al ambelor adaposturi, este liber spre aleea de furajare. În caz de vreme rea (temperaturi scazute, vânt etc.) partea din fata se poate închide cu baloti de paie, folie de polietilena sau cu prelate înfasurate
pe un sul.
Ambele adaposturi amplasate fata în fata îsi asigura reciproc protectie împotriva vânturilor, iar furajele sunt administrate pe aleea exterioara, situata între cele doua constructii.
• Asternutul se asigura permanent cu paie uscate nemucegaite, revenind 0,3-0,4
kg/zi/mp.
Acesta se dezinfecteaza saptamânal cu var praf 0,8-1 kg/mp sau superfosfat de var 100 g/mp, dupa care se acopera cu un strat nou de paie. Prin aceasta actiune se reduce riscul de aparitie a pododermatitelor.Evacuarea asternutului (gunoiului) se realizeaza dupa iesirea oilor la pasune, folosind un tractor cu încarcator frontal. În acest sens, din boxe se scot hranitorile si se demonteaza adapatorile.
Pentru evacuarea purinului si a apelor de spalare, pardoseala boxelor va avea pante de 0,5% spre sifoanele de suprafata carosabile, dispuse câte unul în fiecare boxa.
Printr-o canalizare subterana, apele uzate sunt conduse în fose exterioare, de unde sunt transportate la platforma de gunoi sau pe câmp prin vidanjare.
• Adapatorile cu nivel constant (câte doua bucati în fiecare boxa pentru oi, câte una în
boxele pentru tineret si berbeci si câte una doua boxe, în maternitate) se leaga la
conductele de apa prin racorduri flexibile si trebuie sa culiseze pe verticala (25- 75 cm), odata cu cresterea înaltimii asternutului.
• Instalatia electrica de iluminat din adapost trebuie sa asigure un nivel minim de iluminare de 1,2 W/mp (câte 9 becuri de 100 W în fiecare adapost si câte 2 becuri de 100 W în fiecare maternitate).
• Usile si ferestrele se executa din lemn. Ferestrele cu geam dublu (1,50 x 0,60 m) sunt rabatabile (prinse cu balamale la partea inferioara), vor fi prevazute cu dispozitive pentru reglarea deschiderii si se monteaza la circa 1,80 m de la pardoseala, în adapost, si la circa 1,20 m, în maternitate.
• Acoperisurile (fara pod) sunt realizate numai din tabla ondulata sau tigla fixata pe lateti, fara izolatie termica. La coama acoperisurilor se lasa o fanta de 20 cm pentru aerisire naturala.
Compartimentarea în timpul stabulatiei si a fatarilor
La începutul stabulatiei, oile gestante stau în adapost în doua turme de câte 200 oi mame. Imediat dupa fatare, oile sunt aduse în maternitate unde stau 3-5 zile, oile cu un miel, si 5-7 zile, cele cu doi miei. Apoi, din maternitate acestea se muta în saivan în boxe comune cu o capacitate medie de 50 oi cu miei.
La o saptamâna de la începerea fatarilor, prin rarirea oilor gestante, se creeaza spatiul care permite formarea unor boxe comune. Astfel, la un capat al saivanului facem o boxa prin ridicarea unui perete cu trei hranitori universale (de 2,9 m fiecare) asezate coliniar de la perete spre gardul aleii de furajare. La început se recomanda amplasarea unei boxe pentru oi cu miei gemeni si o alta pentru cele cu miei simpli.
Treptat, odata cu fatarea oilor, spatiul redimensionat permite construirea altor boxe, astfel ca la sfârsitul fatarilor în primul saivan vor fi opt compartimente comune cu câte
50 oi mame fiecare.
Între doua boxe de oi cu miei, de o parte si de alta a jgheabului de furajare, folosind doua gratare se amenajeaza doua mielare cu latimea de 1,4 m fiecare, unde au acces numai mieii, tot timpul, pentru a consuma otava si amestec de concentrate specific vârstei.
În maternitate, dupa întarcarea mieilor, prin demontarea peretilor despartitori dintre boxele individuale de fatare, se creeaza o boxa comuna pentru mieii întarcati.
Acest model de proiect asigura o buna supraveghere a efectivelor de oi cu miei,confort sporit prin accesul oilor cu mieii în padoc pe timp favorabil, patrunderea în permanenta a mieilor sugari în mielar la fân si concentrate si realizarea unui spor mediu zilnic al mieilor la limita superioara (250-270 g/zi).
Maternitatea pentru oile mame
Printre crescatorii de ovine circula conceptia ca oile turcana pot fata sub cerul liber sau în soproane, dar, cu regret, am vazut ca în iernile foarte reci, cu temperaturi sub -5ºC, pierderile la miei au fost foarte mari (15-30%) în primele cinci zile dupa fatare.
Experienta acumulata mi-a întarit convingerea ca în perioadele reci si oile turcana trebuie întretinute în maternitate, imediat dupa fatare, timp de 3-7 zile, iar dupa aceea se pot muta împreuna cu mieii în adaposturi semideschise pe trei pereti.
Pentru o oaie mama cu un miel, prin proiect se asigura o suprafata de 1,45 mp (norma 1,4 mp) din care 1,25 mp pentru oaie si 0,2 mp pentru mielul în mielare, iar frontul de furajare este de 30 cm la oile mame, 60 cm la berbeci si 20 cm la tineretul ovin.

2 -Modelul unui adapost pentru capre ,de la care laptele este anticancerigen si , chiar mai bun decit laptele de …mama vitrega! ;

Adapostul trebuie sa asigure caprelor o ambianta sanatoasa, respectand normele legale in vigoare.Parametri ambientali pentru caprine  sunt:• temperatura interiora vara 15-21 grade C; •temperatura interioara iarna 8 – 14 grade C capre si iezi in maternitate; 3 – 5 grade C capre si tapi;

• umiditatea relativa; 70 – 80 % capre si tapi; 60 – 70 capre in maternitate si iezi;

• volumul de aer: 3 – 4 mc capre; 2mc iezi; 5 mc tapi;

• viteza aerului: 0,2 – 0,5 m/s.

Echipamente de furajare

• baza nutritiei sunt furajele verzi si furajele fibroase la care se adauga si furajele concentrate;

• hranitoarele constau in gratare pentru fibroase late de 30-35 cm cu acces unilateral sau duble cu latimea de 60-70 cm pentru acces bilateral

• ieslea gratar este prevazut cu jgheaburi pentru concentrate si pentru, bulgarii de sare;

• caprele sunt pretentiose la furaj si nu mananca furaje cu miros de mucegai sau de animal;

• se recomanda amplasarea in interiorul adapostului a unor bancute de 80 cm lungime; 50 cm latime si 40 cm inaltime pentru joaca si odihna.

Adaparea caprinelor

• apa se consuma pentru adapat, pregatirea hranei, curatirea adaposturilor si spalarea instalatiilor;

• cantitatea de apa pentru 24 de ore: 10 l/cap capre adulte; 4 l/cap tineret; 4 l/cap laptarie; 2 l/cap preparare nutret; 60 l /ingrijitor; 2 l/mp spalat adapost;

• pentru caprine se folosesc adapatori cu nivel constant, care au o carcasa in care se afla o cuva de apa prevazut cu flotor pentru pastrarea nivelului constant.

Sistemul de intretinere semiintensiv

• sistemul este utilizat in fermele familiare de cresterea caprelor pentru lapte;

• sistemul trebuie sa sigure in sala de muls 32 de posturi , deservite de doi mulgatori;

• furajarea este mecanizata prin folosirea unei remorci tehnologice;

• gunoiul este evacuat cu ajutorul unui tractor dotat cu lama;

• aleea de furajare are 2,3 – 3 m latime;

• usile sunt largi de 3-4 m;

• productia mare de lapte se obtine prin mecanizarea mulsului;

• tapi sunt sacrificati pentru productia de carne la 35-45 de zile;

• ferma va putea vinde reproducatori sau material seminal daca are material biologic de valoare;

• ferma va fi dotata cu un laborator, cu aparatura necesara pentru colectarea spermei, etc.

Grupurile de muls

• grupul de muls cuprinde sala de muls si laptaria;

• sala de muls in spic sau bradulet; animalele se aseaza oblig fata de jgheaburile de furajare la 45-60 grade; latimea platformei 0,70 m; latimea jgheabului 40 cm;

• sala de asteptare a animalelor asigura 0,4-1 mp/cap;

• laptaria este locul rezervat pentru colectarea, racirea,pastrarea laptelui si spalarii ustensilelor de muls;

• sala masinilor contine aparatura utilizat la transportul si depozitarea laptelui;

• grupul de muls mai cuprinde un laborator, un vestiar si un punct sanitar;

• grupul de muls se amplaseaza in asa fel incat sa poata ventila si ilumina direct din exterior.

Elementele dimensionabile pentru stabulatia caprinelor

• suprafata: 1,5-mp/cap capre adulte; 1,4-1,5 mp/cap tineret; 2,3-2,5 mp/cap capre cu iezi; 0,4 mp/cap iezi; 4-5 mp/cap la tapi;

• front de furajare: 40-45 cm/cap capre adulte; 30-40 cm/cap tineret; 40-45 cm/cap capre cu iezi; 20 cm/cap iezi; 50 cm/cap tapi.

Amenajari si constructii anexe

• tarcuri si ocoale pe pasune cu umbrare;

• padocuri pentru insorire, miscare, joaca; se recomanda o suprafat dubla fata de suprafat adapostului; o parte se paveaza cu caramida pe lat sa us e asfalteaza; o parte ramane cu pamant pentru a permite odihna ongloanelor;

• spatii pentru depozitare (1mp/cap) si pregatirea furajelor (7mp/100cap) cu utilajele si instalatii aferente;

• pavilionul sanitar veterinar (pentru 5% din efectiv)

• punct de insamantari artificiale

• incaperi pentru prepararea si depozitarea produselor lactate.

De ce laptele de capra este anticancerigen si ,chiar mai bun decit laptele de …mama vitrega!

Lapte de capra  este extrem de hranitor.

Conform unui studiu realizat de Journal of Food Science Nutrition, structura  (proteica) a laptelui de capra este asemanatoare celei a laptelui matern, motiv pentru care poate fi inclus in produsele destinate copiilor; de asemenea, cele doua prezinta o concentratie mai mare de seleniu decat laptele de vaca.Printre alte proprietati,mai amintesc:

– Lapte de capra  are  proprietati impotriva alergiilor si a intolerantei digestive: laptele de vaca, desi sanatos, provoaca de multe ori aparitia unor probleme suparatoare, in special in cazul copiilor, cum ar fi urticaria, varsaturile, crampele abdominale, diareea sau eruptii cutanate. Un studiu citat de Muscleandstrength.com a aratat faptul ca 93% dintre copii care prezentau aceste reactii alergice determinate de laptele de vaca au putut consuma lapte de capra fara niciun fel de probleme.

– Lapte de capra are proprietati  digestive mai usoare: laptele de capra este digerat si absorbit mai usor de  organismul uman decat laptele de vaca si este un aliment probiotic ce sustine flora intestinala, motiv se recomanda in special copiilor, persoanelor in varsta sau celor cu probleme digestive. De asemenea, consumul de lapte de capra este o modalitate naturala de a ameliora durerile provocate de ulcer, insa acesta trebuie sa creasca treptat, pentru a nu aparea efecte adverse.

– Lapte de capra intareste  densitatea osoasa:   inca din adolescenta determina o densitate ososa mai buna si diminueaza riscul de fracturi si de aparitie a osteoporozei mai tarziu in viata (motiv pentru care este recomandat si femeilor aflate la menopauza). De asemenea, laptele de capra este ideal si pentru contracararea intarzierilor de crestere in cazul copiilor si pentru imbunatatirea abilitatilor cognitive.

– Lapte de capra  are  proprietati impotriva bolilor cardiovasculare: datorita continutului ridicat de potasiu, laptele de capra contribuie la reglarea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.

– Lapte de capra – pentru ameliorarea simptomelor sindromului premenstrual: laptele de capra consumat in special la jumatatea ciclului menstrual poate determina diminuarea durerilor, a crampelor, a balonarii si a starilor de irascibilitate, fiind extrem de eficient si pentru persoanele care prezinta o deficit de calciu.

– Lapte de capra  are proprietati impotriva infertilitatii masculine: consumul de lapte de capra imbunatateste calitatea spermei si contribuie la amplificarea potentei.

Altfel spus,lapte de capra  nu are  egal,inclusiv in ce priveste  putenice proprietati anticancerigene si energizante, ne ajuta sa luptam cu succes impotriva anemiei feriprive si a suprasolicitarii fizice sau mentale, reduce riscul de aparitie a diabetului de tip II si poate fi un ajutor minunat in curele de slabire s. a.

3Un model de  chirurgie legumicola, pentru obtinerea „tomatelor perene” !

Fermierul Costica Guraliuc din comuna Flamanzi, judetul Botosani, cultiva legume pe aproape 1 ha in solar si peste 2 ha in camp deschis.

Pentru ca o singura samanta de tomata costa peste 10 lei vechi dar si pentru economisirea fortei de munca manuale si mecanice, precum si pentru alte avantaje, acest fermier a descoperit o noua tehnica de obtinere a plantelor de tomate „perene”.Prin plantarea in solar a tomatelor incepand cu  luna ianuarie se obtine prima  recolta la inceputul  verii.

Recoltarea continua pana in luna august. Atunci ultimele gogonele recoltate se folosesc pentru muraturi, iar tulpinile de tomate se taie la inaltimea de 30-40 cm de la sol si se indeparteaza vrejii taiati. De la baza tulpinelor ramase in pamant, (deci de pe portiune de 30-40 cm) dau in cateva zile pana la 4 copili. Se lasa pe tulpina sectionata cate un singur copil si ceilalti se aduna, se pun la inradacinat si se planteaza intr-un alt solar.
Din copilul ramas pe tulpina sectionata se formeaza noua planta. Cresterea este rapida, exploziva, deoarece sistemul radicular care hranea vechea planta este foarte puternic dezvoltat.Prin aceasta „altoire” este grabita cresterea, inflorirea, rodirea si coacerea. Noua recolta obtinuta de pe vechea portiune de tulpina, poate fi valorificata incepand cu luna octombrie, deci cu doua luni mai devreme decat plantarea unui nou rasad. Eliminand aratul, grapatul, modelatul terenului, plantatul, producerea de rasaduri si alte lucrari, deci eliminand destule cheltuieli, se obtine un profit confortabil.

Altoirea tomatelor

Dupa modelul altor tari, si la noi, castiga teren altoirea legumelor in general si cea a tomatelor in cazul de fata.Procesul de altoire necesita stabilirea si respectarea urmatoarelor cerinte tehnologice:• compatibilitatea portaltoiului si altoiului;
• capacitate ridicata de fuzionare a plantelor;
• asigurarea unui mediu inconjurator controlat.Portaltoii trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:• rezistenta la boli cu transmitere prin sol (Tomato Mosaic Virus, Fusarium spp., Verticillum spp., Pyrenochaeta lycopersici);
• rezistenta la daunatorii de sol (Meloidogyne spp.);
• rusticitate;
• dezvoltarea unui sistem radicular deosebit de viguros;
• productivitate ridicata;
• timpurietate.Metoda de obtinere a rasadurilor altoite de legume presupune parcurgerea unor etape:• semanatul altoiului;
• semanatul portaltoiului;
• pregatirea altoirii;
• altoirea propriu-zisa;
• introducerea plantelor altoite in tunel in vederea calusarii;
• transferarea rasadurilor din tunelul de calusare in spatiul de crestere, unde se face intretinerea conform tehnologiei clasice.Semanatul altoiului se realizeaza prin metoda clasica, conform fiecarui cultivar.
Semanatul portaltoiului se face in tavi alveolare, la 3-4 zile dupa semanatul altoiului.
Eventualele operatiuni de rarire se realizeaza la 4-5 zile de la rasarire. Rasadurile astfel obtinute se mentin la o temperatura de 18-20 grade C, timp de 18 zile.Pregatirea altoiriiOperatiunea de altoire propriu-zisa se executa la lumina indirecta, fiind obligatorie o umbrire adecvata daca vremea este prea insorita.
Se face aprovizionarea cu mansoane de altoit de diferite diametre, (in functie de diametrul portaltoiului si altoiului) si cu lame noi de ras.
Mansoanele pot fi de plastic sau din silicon.
Temperatura de lucru este de 21-22 grade C.
Nu se fumeaza in timpul altoirii, iar dezinfectia mainilor cu Virkon sau alt dezinfectant este obligatorie.
Datorita aparitiei neuniforme, rasadurile trebuie selectate.Altoirea

Portaltoiul se taie cu lama la un unghi de 45 grade, sub/sau deasupra frunzelor cotiledonale, in functie de vreme si de grosimea plantei. Astfel, in cazul in care altoirea se face pe vreme insorita si calda, taierea se face frunzele cotiledonale, iar pe vreme intunecata deasupra acestora. Se recomanda taierea portaltoiului la maxim 2 cm deasupra cubului nutritiv. Mansonul de altoire se aseaza pe portaltoiul taiat astfel incat sa nu striveasca tulpina.

Altoiul taiat oblic la 45 grade se aseaza in manson, asigurandu-se un contact perfect cu portaltoiul.
Taierea oblica este preferata uneia drepte deoarece zona de contact dintre portaltoi si altoi este mai mare, sansele de calusare fiind mai mari.
Grosimea rasadului altoi la locul de taiere trebuie sa corespunda cu grosimea sectiunii portaltoiului.
Introducerea plantelor altoite in tunelul de plastic in vederea calusarii se face imediat dupa altoire, pentru evitarea ofilirii plantelor.
Temperatura optima recomandata din interiorul tunelului este de 21-22 grade C, temperatura maxima admisa de 28-29 grade C, iar U.R.= 98-100%.
Pentru reusita calusarii se evita lumina directa a soarelui astfel ca plantele sa nu se vestejeasca.
Rasadurile se tin in tunelul inchis aproximativ 5 zile. In a 5-a zi se lasa un mic orificiu de aerisire In tunel. in a 6-a zi orificiul de aerisire se mareste, iar in a 7-a zi se poate indeparta definitiv plasticul.
Dupa a 7-a zi se realizeaza transferul rasadurilor si intretinerea lor conform tehnologiei clasice de producere a rasadurilor. Singura lucrare specifica este aceea de inlaturare a mansonului de altoire de plastic cand altoiul si portaltoiul au fuzionat complet.
Daca mansonul este de silicon nu este necesara indepartarea acestuia, deoarece prin cresterea plantei in diametru acesta va cadea. Necesarul de plante pentru aproximativ 1 ha cultura de sera este de cca 14.000 .

Se pot folosi urmatorii portaltoi:  Beaufort, Titron si Monstro.

Plantele altoite au o vigoare ridicata, ceea ce conduce la cresterea productiei si a productivitatii muncii, la care se adauga si timpurietatea productiei.
Datorita rezistentei ridicate fata de boli si daunatori numarul de tratamente chimice este mai mic. Deci costurile pentru protectia plantei sunt mai reduse si implicit, profitul este mai mareDe regula, altoirea tomatelor se face in lunile februariemartie. Pentru serele incalzite, se poate face si acum. Totul depinde de cum isi programeaza fermierul productia.
Altoirea ajuta si la eliminarea unor daunatori si boli deosebit de periculoase si costisitoare cum ar fi ,spre exemplu, nematodul ,care aduce pagube importante culturilor de tomate.
Tomatele altoite au o vigoare mai ridicata, o productie mai mare cu peste 20% si o calitate mai buna a fructelor. Datorita rezistentei ridicate fata de boli si daunatori,este protejat mediul si costurile pentru protectia plantelor sunt mai mici