Publicat la:
Aprilie 21, 2014
Intrucit apicultura se dovedeste o activitate de referinta, legislația în domeniul apicol va suferi o serie de modificări,inclusiv prevederile legale referitoare la stupinele de elită.Unor apicultori le este frica sa n u se trezeasca peste noapte cu importul de albine ,in schimbul unor comisioane mieroase . Programul Național de Ameliorare a rasei de albine românești, Apis mellifera carpatica, impune interzicerea importului sau introducerea pe orice alte căi a albinelor aparținând altor rase de albine, deoarece aceasta poate duce la degradarea ireversibilă a fondului genetic autohton.Dar ce conteaza pentru legiuitori .Daca au votat ei Legea Pamintului cu picioarele,ca sa cistige avocatii si judecatorii,oare o sa fie grijulii tocmai cu veninoasele albine?
„Stupine de elită are numai ACA, pentru că are monopol prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pe care îl controlează. Vorbim de regine pentru reproducție, în rasă curată. Stupinele pentru reproducție cumpără regine de la ACA. Acum se lucrează șa noi reguli astfel încât să fie mai bine urmărit procesul de selecție și multiplicare. ACA nu a făcut teste genetice pentru verificarea originii albinelor de pe teritoriul României. Numai prin teste genetice pot fi determinate o serie de caracteristici, nefiind suficiente doar măsurătorile fizice, întrucât există cinci biotopuri pe teritoriul României”, arată prof. univ. doc. ing. Petre Iordache.Rasa de albine deținută de stupina de elita în vederea ameliorării în rasă curată este Apis mellifera carpatica .Este de asteptat ca aceasta modificare sa bulverseze si albinele din Romania,prin fel si fel de importuri facute pe comisioane…Dintre rasele din grupul de albine irano-mediteranian, cea care trăiește în regiunea carpato-dunăreană, în România, este Apis mellifera carpatica, albina autohtonă care, adaptându-se la condițiile specifice climatului continental-temperat, a constituit o rasa aparte. În cadrul acestei rase, studiile efectuate arată că se disting 5 subpopulatii (“ecotipuri”), respectiv ecotipul din Câmpia de Vest, Transilvania, de munte, Moldova, stepă. Aceste biotopuri se diferențiază prin unele caractere morfologice, cum sunt lungimea trompei, lungimea corporală, lungimea tarsului și a tibiei, lungimea aripei anterioare, indicele cubital.
