PROTEST

față de măsurile luate de Guvernul României împotriva colectivitățilorlocale, cu precădere împotriva comunelor

Asociația Comunelor din România, auto-declarată ca parteneră a Guvernului Românieiîn actele și faptele ce privesc dezvoltarea colectivităților locale, se consideră în egală măsurăresponsabilă pentru o serie întreagă de nerealizări, în permanență semnalate de primariicomunelor din România, după Revoluția din 1989.

Am considerat că numai printr-un dialog continuu, bazat pe deplin respect reciproc întredecidenții din administrația publică centrală și cei ai Asociației Comunelor din România, putemrepara sau ameliora unele dintre marile erori ale oricărui Guvern al României de după 1989,de ignorare a normelor elementare din Carta europeană a autonomiei locale, în sensul că„Exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie, de manieră generală, să revină, de preferinţă,acelor autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. La atribuirea unei responsabilităţi

către o altă autoritate trebuie să se ţină seama de amploarea şi de natura sarcinii, precum şide cerinţele de eficienţă şi economie.”

 Din acest punct de vedere, chiar putem constata că primarii comunelor anului 2013 sunt

sub demnitatea celor de dinaintea anului 1989.

Aceasta este rasplata DEMOCRAȚIEI bazată peprincipiul DESCENTRALIZĂRII promovată de către cei care au fost duși la guvernare custrădania primarilor care au căutat să mobilizeze cetățenii în acordarea votului celor în care

chiar credeau că vor binele comunelor noastre.

Suntem la aproape 15 luni de la schimbarea guvernării din 7 mai 2012 și la peste o

jumătate de an de la acordarea încrederii ultimului Guvern, la data de 21 decembrie 2012,

condus de Excelența Sa, Domnul Victor-Viorel PONTA, și, DEZILUZIA ESTE GENERALĂ!

Sub umbrela DEMOCRAȚIEI și a DESCENTRALIZĂRII, prost înțelese și chiar și mai

prost aplicate, printr-o abordare sistematică şi metodică, din partea Guvernului României,

asistăm la subminarea capacității administrative a comunelor, a tuturor resurselor

materiale, instituționale și umane, precum și a acțiunilor pe care acestea le desfășoară

pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege.

În cele ce urmează vom prezenta o parte din acestea, astfel:

1. prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, a fost instituit

„Impozitul pe veniturile din activităţi agricole”, iar la art. 74 alin. (6) din Legea nr.

571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, se spune:

„(6) Impozitul se virează la bugetul de stat şi din acesta nu se distribuie cote

defalcate către bugetele locale.”.

Aceste venituri se realizează cu precădere pe raza comunelor României, ținând

seama că suprafața acestora este de peste 87%, fără ca vreo sumă să se facă venit la

bugetele locale ale comunelor. 

Este foarte ușor de determinat care ar fi impactul dacă impozitul calculat asupra

activităților economice nu s-ar face venit, cu titlu de exemplu, la bugetul local al municipiului

București!!!

Se preconizează, luând act din presă de unele propuneri ale Domnului Victor-Viorel

PONTA, prim-ministrul României, ca aceste venituri să fie încasate la nivelul primăriilor, în

baza unor protocoale cu Ministerul Finanțelor Publice.

RESPINGEM CATEGORIC O ASTFEL DE MĂSURĂ care ar face caprimarii să fie priviți

de cetățeni că percep noi „biruri”, fără ca aceste venituri să facă obiectul utilizării pentru

realizarea unor proiecte locale.

Drept urmare venim cu propunerea pertinentă, logică și pe deplin obiectivă, ca

impozitul pe veniturile din activităţi agricole să fie încasat de către compartimentele de

specialitate ale autorităților administrației publice locale, dar acestea să constituie

integral venituri proprii ale bugetelor locale și să fie utilizate, potrivit hotărârilor

consiliilor locale, în următoarea ordine, pentru:

a) efectuarea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea

funciară;

b) realizarea de investiţii pentru reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

existente şi execuţia de noi amenajări;

c) cofinanțarea locală în cazul proiectelor/programelor finanţate din fonduri

externe nerambursabile;

d) alte investiții publice de interes local.

2. la sesiunea ordinară a Adunării generale a Asociației Comunelor din România din 17-

20 februarie 2013 a fost întocmită NOTA CU PROBLEMELE A CĂROR REZOLVARE, ÎN

REGIM DE URGENȚĂ, TREBUIE SĂ STEA ÎN ATENȚIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU

ANUL 2013, fără ca aceasta să constituie o preocupare a factorilor de decizie îndrituiți;

3. prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi

exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar

nr. 18/1991, autorităților administrației publice locale ale comunelor, căci aici sunt cele

mai multe suprafețe de pajiști:

a) li se iau prerogative de administrare a patrimoniului în raport cu nevoile de dezvoltare

locală, acestea devenind doar niște administratori care „să joace” numai după cum dictează

statul prin această reglementare ABERANTĂ ȘI ILOGICĂ;

b) li se impune care să fie nivelul chiriei în funcție de voința politică a consiliul județean,

situație care este în vădită contradicție cu calitatea prevăzută de Constituția României

consiliului local și primarului, ca autorități administrative autonome, constituind o INGERINȚĂ

fără precedent în legislația românească.

Totodată, este de domeniul evidenței că această lege vizează numai pajiștile

proprietatea comunelor, orașelor și municipiilor, cele ale județelor fiind PROTEJATE!

4. prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în

natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist

în România, în egală măsură ABERANTĂ și ILOGICĂ:

a) primarul este desconsiderat în forma cea mai brutală și înaltă cu putință, la nivel de

lege, în sensul că acesta în Comisia locală pentru inventarierea terenurilor, adică la nivelul

unității administrativ-teritoriale unde i s-a acordat încrederea de către cetățeni prin vot direct,

este un membru, subordonat unui reprezentant al prefectului județului; această formă de

umilință legală era practicată la nivelul anilor 1948-1950!!!

O astfel de măsură, irațională, poate conduce chiar la demisia primarului din Comisia

locală pentru inventarierea terenurilor, considerând că nu aceasta și-a dorit legiuitorul! 3

Așa a făcut din omul de încredere ales de cetățenii cu drept de vot, unul în care

legiuitorul nu are încredere că poate să îndeplinească această ÎNALTĂ POZIȚIE de

președinte al acestei comisii!!!

b) izlazurile comunale au devenit prima opțiune în atribuirea de terenuri către persoanele

care intră sub incidența art. 12 alin. (1), deși acestea la art. 6 se aflau pe poziția a treia; mai

mult la art. 6 avem „terenuri ocupate de izlazuri”, pentru ca la art. 12 alin. (1) acestea să

devină la modul explicit „izlazul comunal”! AȘA ESTE ATACAT PATRIMONIUL

COMUNELOR, PATRIMONIU DOBÂNDIT PRIN VOINȚA CETĂȚENILOR DE SUTE DE ANI,

UNEI FORME DE EXPROPRIERI FĂRĂ PRECEDENT ÎN ROMÂNIA DE LA 1864 ÎNCOACE!

c) atunci când factorii implicați direct în soluționarea unei probleme deosebit de

importante pentru întreaga societate, cei de la local NU POT FI PLĂTIȚI, CI DOAR CEI DE LA

CENTRU! ACEASTĂ MĂSURĂ FACE PARTE DIN DESCENTRALIZAREA FLUTURATĂ ȘI

TRÂMBIȚATĂ?!

Este imperativ necesar adoptarea unei măsuri cât mai urgent cu putință, astfel

încât primarului să i se recunoască autoritatea constituțională, și pe cale de consecință

să fie președintele Comisiei locale pentru inventarierea terenurilor!

5. prin Ordonanța de urgenţă nr. 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor

administrativ-teritoriale s-a instituit o procedură inexistentă la nivelul celorlalte state ale Uniunii

Europene, numai pentru a lovi în autoritățile administrației publice locale, cu precădere în cele

ale comunelor, asupra cărora s-au luat cele mai ABUZIVE MĂSURI DE SUBMINARE A

CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE.

De ce criza și insolvența se aplică numai instituțiilor publice locale, iar cele centrale sunt

exonerate de această procedură?! ESTE MULT PREA EVIDENTĂ ȚINTA GUVERNANȚILOR!

Să arate opiniei publice că tot răul în România pleacă de la primari, acoperind în acest

fel pe cei incapabili de a administra treburile publice în interesul cetățenilor și care sunt

plătiți, unii chiar regește, din aceeași bani publici!

6. prin Ordonanța de urgență nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea

funcționalității administrației publice locale, precum și pentru stabilirea numărului de posturi şi

reducerea cheltuielilor la ministere și la instituţiile şi autorităţile publice, din subordinea, sub

autoritatea sau coordonarea Guvernului se accentuează decalajul dintre comune și orașe,

într-un dispreț total față de locuitorii și autoritățile administrației publice locale ale comunelor,

deși s-a promis, la fiecare întâlnire cu decidenții din administrația publică centrală, că această

formă de discriminare va fi eliminată:

Iată o formă la fel de ABERANTĂ și ILOGICĂ în ceea ce privește viziunea asupra

capacității administrative a comunelor României, CONDAMNATE LA SUBDEZVOLTARE

PRIN LEGE!

7. prin proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri de

reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol și prin proiectul Hotărârii Guvernului

pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a filierei de comercializare a legumelor, fructelor

proaspete şi a cartofului se urmărește desconsiderarea demnității primarului comunei, căci la

nivelul comunelor sunt producătorii reali, pe de o parte, iar măsurile preconizate sunt în

Grupe în funcție de

numărul locuitorilor

la 01.01.2012

Nr. posturi

COMUNE ORAȘE MUNICIPII

cel mult 1.500 9 – –

1501 – 3000 11 22 –

3001 – 5000 15 24 –

5001 – 10000 17 30 –

10.001 – 20.000 22 35 50 4

detrimentul acestor producători și vor conduce la creșterea evaziunii fiscale și la descurajarea

micilor producători agricoli, pe de altă parte! Este de neînțeles de ce se dorește crearea unei

rupturi între autoritățile administrației publice locale și micii producători agricoli?

8. prin Legea nr. 243/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind

asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor,

față de prevederea anterioară, care determina ca integral amenzile aplicate de primari să

constituie venituri ale bugetelor locale, începând cu 27 iulie 2013, din amenzile pe care

primarul le aplică, doar 60% constituie venituri ale bugetelor locale și 40% venituri ale

bugetului de stat!!! ESTE ÎNCĂ O ANOMALIE!

9. eliminarea din legislație ale unor situații de incompatibilitate pentru aleșii locali, cu

precădere pentru primari, în sensul că aceștia sunt în imposibilitatea de a-și exercita

prerogativele de reprezentați legali ai unităților administrativ-teritoriale în cadrul unor

entități care deservesc efectiv interesele persoanelor fizice și a celor juridice din

colectivitățile locale respective, actualele reglementări, depășite din punctul de vedere al

evoluției societății, determinând o situație fără precedent în România și chiar în Uniunea

Europeană în ceea ce privește numărul primarilor constatați a fi în stare de incompatibilitate;

10. reconsiderarea perioadei de activitate a primarului unității administrativ-teritoriale în

sistemul public de pensii, în condiții similare unor persoane care îşi desfăşoară activitatea în

domenii a căror importanță și responsabilitate socială este în egală măsură cu cea a

primarilor;

11. în finalul acestui protest facem un nou apel asupra necesității asigurării unei

remunerații corespunzătoare pentru primarul, viceprimarul și secretarul comunei,

precum și pentru ceilalți angajați, potrivit atribuțiilor ce le revin, actualele reglementări

determinând ca primarul comunei, cel mai înalt în ierarhia funcțiilor, să aibă un venit

lunar sub al altor angajați de la nivelul comunei; această situație reflectă starea de

suficiență nejustificată a celor din administrația publică centrală și de dispreț față de

acele persoane care au cea mai mare responsabilitate față de cetățeni.

În lipsa unor reacții urgente și în sensul celor solicitate de către noi, pe deplin

obiective și justificate, ne rezervăm, următoarele forme de protest:

A. sesizarea Congresului Puterilor Locale și Regionale pentru încălcarea

autonomiei locale în România, solicitând să ni se alăture demersului nostru și celelalte

structuri asociative ale autorităților administrației publice locale;

B. sesizarea Comitetului Regiunilor;

C. sesizarea Rețelei Asociațiilor de Autorități Locale din Sud-Est-ul Europei –

NALAS, Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa – CCRE/CEMR, precum și a

Organizației Mondiale a Orașelor și Administrațiilor Locale Unite – UCLG;

D. sesizarea Comisiei Europene, a Fondului Monetar Internațional, a Băncii

Mondiale, precum și a oricăror altor organisme internaționale, atât la reprezentanțele

din București, cât și la sediile acestora;

E. neimplicarea pentru mobilizarea cetățenilor cu drept de vot la referendumul

național privind revizuirea Constituției României;

F. neimplicarea pentru mobilizarea cetățenilor cu drept de vot la alegerile

europarlamentare și la cele prezidențiale;

G. alte forme de protest, potrivit prevederilor legale și ale Statutului Asociației

Comunelor din România, chiar și acțiuni colective pentru apărarea și întărirea

autonomiei locale, inclusiv exercitarea dreptului constituțional la grevă.

Orice om normal își pune întrebarea firească: dar de ce oare aceste situații se

perpetuează de la o perioadă la altă perioadă, de la un guvern la alt guvern? Răspunsul este 5

pe cât de simplu, pe atât de îngrijorător: numai așa autoritățile administrației publice locale pot

fi marionete în mâna și în folosul celor care ajung pe „culmile administrației”! Astfel, cu

precădere primarii comunelor, în loc să-și îndrepte întreaga lor capacitate pentru punerea în

aplicare a unor strategii de dezvoltare economico-socială, pe termen mediu și lung, stau

slugarnic, cu mâna întinsă la cei care, prin intervențiile lor, pot „picura” ceva resurse pentru

îndeplinirea unor proiecte la nivel local, iar atunci când se „picură”, criteriul este strict legat de

numărul celor care ar putea să voteze în favoarea celui de pe „culme”. Este limpede că într-o

astfel de situație nu se poate vorbi de dezvoltare durabilă a colectivităților locale, de menținere

în administrație a unor oameni valoroși, ci de o dezvoltare arbitrară în folosul și în interesul

unor micimi!

În permanență se invocă lipsa capacității administrative la nivelul comunelor, fără să se

vadă că, de fapt și de drept, fructul amar al acestei deficiențe este din „pomul” ce își are

rădăcinile adânc înfipte în „grădina” Guvernului României, fiind alimentat doar cu promisiuni și

indiferență. Sunt cam 200 de primari la nivelul comunelor cu mandate din anul 1990, acestora

li se adaugă mai bine de 2.600, oameni care și-au făcut un ideal din munca lor și se văd,

mandat de mandat, tratați cu aceeași indiferență, făcând din aceștia nu primii oameni, ci ultimii

oameni. Cine poate crede că primarii pot să stea, la infinit, în fața celor pe care-i reprezintă,

fără acele atribuții legate strict de o deservire operativă a acestora?!

Față de cele de mai sus, rugăm pe Excelența Sa, Domnul Victor-Viorel PONTA,

prim-ministrul Guvernului României, să asigure primirea unei delegații reprezentative a

Asociației Comunelor din România, cât mai urgent cu putință, în vederea adoptării unui

protocol prin care să se identifice soluții și măsuri la problemele sesizate, precum și la

altele care privesc în mod direct activitatea specifică autorităților administrației publice

locale ale comunelor, apreciind că stă în demnitatea noastră, ca înainte de orice alt

demers public, să aducem personal la cunoștința Domniei Sale nemulțumirile

acumulate la nivelul comunelor României, la aproape 15 luni de guvernare.

Prezentul protest se supune dezbaterii la nivelul fiecărei filiale județene a Asociației

Comunelor din România, până cel mai târziu marți, 20 august 2013.

Adoptat, în unanimitate, în sesiunea extraordinară a Adunării generale a Asociației

Comunelor din România, pe data de 29 iulie 2013.

	Puteți citi aici conținutul protestului
	Adrese către Guvernul României