Haosul creat pentru frații din străinătate este surprins de presari şi cer restabilirea drepturilor electorale pentru cetăţenii români care au fost împiedicaţi să voteze;Petiţionarii,inclusiv Liga Studenţilor Români din Străinătate – cer capetele patrate ale guvizilor…

hh

1. Haosul de la secțiile de vot din străinătate generează reacții internaționale-

2. Presa internaţională scrie ă alegerile s-au încheiat haotic şi că deficienţele organizatorice l-au avantajat în mod vădit pe Victor Ponta

3. Mii de petiţionari cer restabilrea drepturilor electorale pentru cetăţenii români care au fost împiedicaţi să voteze

1. Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, i-a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care afirmă că repetarea problemelor semnalate la votul din străinătate în primul tur al alegerilor prezidențiale din România ar constitui o “încălcare flagrantă a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene iar câștigătorul unor asemenea alegeri nu ar beneficia de legitimitate democratică”.

Gunther Krichbaum spune că orice observator al situaţiei politice din România poate vedea că nu a fost vorba “doar de dificultăţi aleatorii în organizarea alegerilor, ci de o împiedicare voită a exprimării voturilor întrucât în alegerile anterioare s-a confirmat faptul că românii ce locuiesc în străinătate au tendinţa de a vota majoritar cu partidele şi candidaţii cu o orientare de centru-dreapta”.

“Secţiile de vot aflate în subordinea Guvernului social-democrat din România au primit indicaţii clare de la Bucureşti în sensul împiedicării voturilor exprimate masiv în favoarea candidaţilor de centru-dreapta. Acest lucru este absolut inacceptabil pengtru un stat membru al UE şi trebuie condamnat de Comisie”, spune acesta.

“De aceea, vă rog în mod insistent să interveniți în zilele ce urmează pe lângă Guvernul României, astfel încât toți cetățenii stabiliți în străinătate să poate exercita dreptul de vot prevăzut de lege”, se arată în scrisoarea oficialului german.

Ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell a anunțat la rândul său că s-a întâlnit, luni, la cererea sa, cu ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, pentru a discuta în legătură cu “preocupările” legate de românii care au încercat să voteze la Londra.

“M-am întâlnit astăzi (luni – n.r.) cu Bogdan Stanoevici, ministrul pentru românii din străinătate, pentru a discuta despre preocupările legate de românii care au încercat să voteze, ieri, la Londra”, a anunțat, pe Twitter, ambasadorul britanic la Bucureşti.

Întrevederea a avut ca subiect evenimentele de duminică de la secţiile de vot din Marea Britanie, unde au protestat peste 1.000 români care nu au putut vota.

2. Presa internaţională scrie ă alegerile s-au încheiat haotic şi că deficienţele organizatorice l-au avantajat în mod vădit pe Victor Ponta

Presa internaţională scrie despre incidentele de la secţiile de votare din străinătate, care au marcat primul tur al scrutinului prezidenţial din România, subliniind că alegerile s-au încheiat haotic şi că deficienţele organizatorice l-au avantajat în mod vădit pe Victor Ponta.

Die Welt: Iohannis, privat de voturile din diaspora

Die Welt scrie că “Românii au luat cu asalt ambasadele pentru a vota” şi că în Paris alegătorii au intrat cu forţa în clădire, iar în Germania au existat proteste.

“Nu este un fapt lipsit de importanţă la nivel politic: cei care locuiesc în străinătate sunt mai puţin susceptibili să voteze cu Ponta şi social-democraţii, pe care îi numesc frecvent “foşti comunişti”. Iohannis a cerut prelungirea programului secţiilor din străinătate”.

Die Welt mai arată că “a fost una dintre cele mai murdare campanii electorale din scurta istorie democratică a României. Ponta a fost acuzat că a făcut parte din spionajul românesc şi au fost aduse şi acuzaţii de corupţie mai multor apropiaţi ai săi şi foşti miniştri”. Die Welt aminteşte şi de cazul locuinţelor cumpărate la preţuri modice de Klaus Iohannis, menţionând că acesta a argumentat că le-a achiziţionat la preţul pieţei de atunci.

Bună pentru economie însă nu şi pentru statul de drept, caracterizează Die Welt o posibilă alegere a lui Ponta în fruntea statului. Stabilitatea pe care ar putea-o aduce o putere monocoloră contrastează cu pericolul ca Victor Ponta sa deţină prea multă putere. Die Welt scrie că deseori Ponta este comparat cu premierul ungar Viktor Orban.

Si Deutsche Welle scrie că “românii din străinătate s-au plâns că li s-a refuzat dreptul la vot, din cauza cozilor uriaşe de la secţiile de vot”, o situaţie care a nemulţumit sute de români la Paris, Londra şi în alte oraşe. DW arată că nimeni de la nivel guvernamental nu s-a simţit culpabil pentru situaţia creată.

Frankfurter Allgemeine Zeitung: Alegerile au fost un haos

Frankfurter Allgemeine Zeitung este mult mai tranşant: “Alegerile prezidenţiale din Romania se încheie haotic” este titlul articolului dedicat Romaniei de Karl-Peter Schwarz. Acesta din urmă este jurnalistul asutriac de la FAZ care a atacat dur PSD şi pe Victor Ponta în 2012, publicând articole despre scandalul plagiatului premierului şi despre posibila sa implicare în moartea procurorului Cristian Panait. Schwarz este cel care, în 2012, spunea despre Monica Macovei: „faptul că România este acum în UE este, în cea mai mare masură, în cea mai mare masură, reuşita ei”.

Ce scrie FAZ despre haosul creat la secţiile din străinătate:

“Alegerile din Romania s-au încheiat haotic. În fata reprezentanţelor diplomatice ale României în oraşele europene au protestat mii de alegători care au încercat în zadar să voteze. În Munchen, aşteptarea a durat mai mult de cinci ore. În Torino, cu 70.000 de alegători, a fost doar o singură secţie de vot. În Londra şi la Paris, cozile s-au transformat în proteste împotriva guvernului condus de Victor Ponta şi a PSD. Sute de români au strigat “Jos Ponta! Jos comunismul!”

Organizarea dezastruoasă a alegerilor, o ştire ce face inconjurul lumii

Reuters, citată de MEDIAFAX, scrie că numeroşi români din străinătate nu au putut vota duminică din cauză că secţiile de votare au rămas fără buletine, ceea ce a generat proteste în faţa Ministerului de Externe de la Bucureşti. Mulţi au denunţat de asemenea faptul că au stat la cozi pentru a putea vota, iar spiritele s-au încins la ambasada României din Paris, care a cerut ajutorul poliţiei franceze. De altfel, fostul tenismen Ion Ţiriac a venit cu avionul în România, pentru că nu a putut vota la Paris din cauza cozilor, precizează Reuters.

Scrutinul a fost marcat de incidente la secţiile de votare din străinătate, în special la Paris, Londra şi Viena, unde s-au format cozi lungi şi numeroşi români nu au putut vota, scrie AFP, citată de MEDIAFAX, amintind că, în 2009, Traian Băsescu a câştigat cel de-al doilea mandat de preşedinte datorită sufragiilor românilor din străinătate.

Alegătorii din Paris au încercat să forţeze intrarea în sediul ambasadei române, pentru a putea vota după ce au aşteptat mai multe ore la rând, notează la rândul său Bloomberg, adăugând că erau cozi şi la Viena şi Londra după închiderea secţiilor de vot. “A fost o încălcare a dreptului nostru constituţional de a vota”, a declarat Andrada Voiniţchi, după ce a stat trei ore şi jumătate la coadă în capitala britanică. “Mi-am făcut timp să citesc despre fiecare candidat şi să votez pe baza unei decizii informate. Din păcate nu am putut”, a adăugat ea.

Publicaţia electronică Euobserver menţionează că, în comparaţie cu 2009, românilor din străinătate le-a fost mult mai greu să îşi exercite dreptul de vot, în condiţiile în care ministerul de Externe a trimis doar 600.000 de buletine de vot la ambasade, deşi aproximativ trei milioane de cetăţeni trăiesc şi muncesc în alte ţări. Astfel, cetăţenii din Londra, Paris, Madrid, Berlin şi Bruxelles au stat mai multe ore la cozi, iar câteva mii tot nu au reuşit să voteze până la închiderea urnelor. A fost nevoie de intervenţia poliţiei la Paris, Londra şi Viena, unde oamenii au refuzat să plece şi s-au declarat furioşi pentru organizarea deficitară a scrutinului.

petiţii şi proteste în diaspora

3. Mii de petiţionari cer restabilrea drepturilor electorale pentru cetăţenii români care au fost împiedicaţi să voteze

Încep să apară reacţiile la dezastrul din secţiile de vot din diaspora: plângere penală împotriva premierului Victor Ponta pentru împiedicarea votului, petiţii ale românilor din Germania pentru demisia ministrului de Externe şi apeluri ale studenţilor din străinătate pentru sancţionarea organizatorilor procesului de votare.

Plângere penală împotriva lui Victor Ponta

ACL Cluj va depune o plângere penală împotriva premierului Victor Ponta, pe care îl acuză de împiedicare a exercitării drepturilor electorale în diaspora, unde alegerile au fost marcate de cozi şi nu au existat ştampile suficiente, a anunţat, luni, copreşedintele ACL Cluj, Daniel Buda.

“Cer demisia de îndată a lui Victor Ponta din fruntea Guvernului. Nu are capacitatea de a gestiona eficient treburile ţării şi problemele care ţin de candidatura sa între turul întâi şi turul doi. Primul tur a fost o mostră de incompetenţă a organizării în diaspora, şi nu numai. ACL Cluj va depune plângere penală împotriva lui Victor Ponta pentru săvârşirea infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Prin modalitatea de organizare a votului în diaspora, a îngrădit dreptul persoanelor să-şi exercite dreptul constituţinal de a alege. Ponta trebuie să răspundă nu numai politic, ci şi penal”, a spus Buda.

Se cere demisia ministrului Titus Corlăţean

O petiţie postată pe site-ul petitieonline.ro cere demisia ministrului de Externe Titus Corlatean, pentru incompetenţă dovedidă în organizarea procesului de votare în diaspora. Petiţia a strâns până la această oră peste 11.000 de semnături.

Textul petiţiei

Cerem demisia lui Titus Corlatean datorita incompetentei sale in organizarea sectiilor din diaspora.
Cetatenii romani au stat la cozi interminabile in toata Europa, ajungand sa voteze dupa patru sau cinci ore.
Este inadmisibil! Incompetenta demonstrata de Titus Corlatean in indeplinirea functiei publice pe care o ocupa este de domeniul penalului – art. 385, alin. 1 Cod Penal, avand in vedere ca “erorile” care au aprut au avut ca rezultat imposibilitatea a mii de romani de a-si exercita dreptul constitutional la vot.”

Petiţie pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot în diaspora

O altă petiţie a fost postată pe site-ul www.avaaz.org/fr.

Semnatarii cer restabilrea drepturilor electorale pentru cetăţenii români care au fost împiedicaţi la data de 2 noiembrie 2014 să voteze. Solicită mai departe investigarea infracţiunii de împiedicare a votanţilor să îşi exercite dreptul electoral (art. 385 din Codul Penal) în general şi în particular organizarea de către Ministerul Afacerilor Externe a votului în străinăte. Mijloace ilegale semnalate: lipsa de materiale (declaraţii pe propria răspundere, stampile), în unele cazuri o organizare neadecvată, menită să încetinească votul. La ora închiderii secţiilor, în 2 noiembrie, mii de români ieşiţi la vot încă mai aşteptau în stradă. Incidente au fost semnalate la ambasadele din Londra, Paris, Bruxelles între altele. În vederea turului 2 al alegerilor, semnatarii cer marirea numărului de cabine şi de stampile în secţiile din diaspora, număr adecvat de formulare şi fluidizarea votului în toate sectiile de votare.

Petiţia a fost semnată de circa 1.000 de persoane

Românii din Stuttgart cer reluarea alegerilor

Românii din Germania care au aşteptat ore în şir la coadă în faţa secţiei de votare au transmis o petiţie catre Biroul Electoral Central (BEC), în care cer să fie reluate alegerile în Stuttgart. Petiţionarii ei fac demonstraţia matematică a faptului că “cele 5 persoane din comisia de votare au fost insuficiente pentru numărul de circa 5.000 de persoane prezente la secţia de vot”. Petiţia a fost semnată de aproape 90 de persoane.

Către Biroul Electoral Central,

În cadrul alegerilor electorale pentru alegerea Preşedintelui României din data de 2 noiembrie 2014 în Stuttgart, Germania, dorim să vă semnalăm faptul că cele 5 persoane din comisia de votare au fost insuficiente pentru numărul de circa 5.000 de persoane prezente la secţia de vot.

Demonstraţie matematică:

Orar de vot: 7.00-21.00 = 14 ore = 840 minute
1 persoana are nevoie de 1,5 minute să voteze
840 minute : 1,5 minute = 560 persoane care pot vota la un membru al comisiei de votare
=> 560 persoane x 5 persoane din comisia de votare = 2800 persoane care reuşesc fizic să voteze, ceea ce este mult sub numărul persoanelor prezente.

Astfel, solicităm reluarea alegerilor în Stuttgart şi pentru turul 2 să fie mai multe persoane (cel puţin 20) în comisia electorală.

Protestul Ligii Studenţilor Români din Străinătate

Şi Liga Studenţilor Români din Străinătate face apel la autorităţi să evalueze obiectiv şi în regim de urgenţă modul in care s-a desfăşurat primul tur al alegerilor prezidenţiale în afara graniţelor, precum sancţionarea vinovaţilor, după ce mii de români au reclamat că nu au putut vota.

LSRS şi Fundaţia Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români (CAESAR) îşi exprimă, într-un comunicat de luni, “profunda indignare şi îngrijorare faţă de modul în care s-a desfăşurat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie”.

Potrivit celor două organizaţii, dreptul la vot este garantat prin Constituţie tuturor cetăţenilor României, iar încălcarea lui “este un act deosebit de grav, care contravine statului de drept şi principiilor democratice pe care România le-a câştigat cu enorme sacrificii acum un sfert de secol”. “Facem pe această cale un apel către toate instituţiile abilitate să facă de urgenţă o evaluare obiectivă a cauzelor situaţiilor create în întreaga lume şi să prezinte publicului larg, în termen de 24 de ore, rezultatele complete ale acestei analize. Solicităm totodată ca cei responsabili să fie traşi la răspundere în cel mai scurt timp, conform legilor în vigoare”, se mai menţionează în comunicat.

Organizaţiile mai cer ca pentru al doilea tur al alegerilor fiecare secţie de votare să prezinte o evaluare realistă a prezenţei la vot din 2 noiembrie şi să suplimenteze personalul şi resursele aferente procesului electoral, astfel încât fiecare cetăţean român să îşi poată exercita dreptul la vot cât mai aproape de comunitatea unde se afla.

 

 

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*