Publicat la:
Septembrie 24, 2013
Daniel Botănoiu, a declarat că de-a lungul a trei ani de PNA (2014 – 2016), apicultorii români vor primi circa 90 de milioane de lei, adică aproximativ 30 de milioane de lei anual. Din păcate, a intepat pe merit ing. Ioan Fetea, președintele ACA România, suma este cu aproape 60 la sută mai mică decât în exercițiul 2011 – 2013.
„Pe 2014, 2015 și 2016 – că sunt trei ani în acest Program Național Apicol (PNA) – avem 3.341.145 de euro contribuție europeană, iar contribuția României este identică. Grosso modo sunt 30 de milioane de lei în fiecare an”, a spus Daniel Botănoiu Secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii,în conferință. În replică, șeful ACA România, Ioan Fetea, a declarat: „Mai puțin decât Programul Național trecut, să ne înțelegem, aproape cu 60 la sută. Aici, domnule ministru, ajutați-ne să nu dăm sprijin financiar pentru atâtea domenii că nu vom rezolva niciunul dintre ele”.Botănoiu a explicat în continuare că răspunderea pentru diminuarea sumelor alocate sectorului apicol o poartă Comisia Europeană (CE). Potrivit oficialului MADR, totalul de peste trei milioane de euro este alocat, în mod egal, tuturor statelor europene. Important este, spune el, ca asociațiile de profil din România să negocieze cu Ministerul de profil către ce sectoare din apicultură să fie direcționate fondurile.„Noi când ne-am dus cu propunerea către Comisie, aveam nouă milioane contribuție europeană. Din nouă am ajuns la trei. Și nu numai noi, ci toate statele europene. În funcție de asta, acum trebuie ca și noi să renegociem ce anume susținem cu acești bani. Mergem pe medicamente 100%, mergem pe elemente nutrivite cu 2,3 lei sau cu cât, mergem pe material biologic, varoză”, a mărturisit presei Botănoiu. „Dacă vă uitați, poate ajunge și 500 de lei un stup. Dacă poate fi finanțată din tot acest total doar suma de 117 lei, este clar că rezolvarea problemei nu este tocmai la îndemână. De aceea, acești bani trebuie foarte bine împărțiți. Să fie direcționați către producători, nu către forme asociative sau alte interese”.Angajatul APIA a menționat că fondurile disponibile pentru apicultori (care se decontează) sunt cinci la număr și vizează achizițiile de medicamente, suplimente nutrivite, biostimulatori (s-au decontat anul acesta la măsura de combatere a Varrozei). De asemenea, banii sunt disponibili și pentru achiziție la refacerea șeptelului de matcă, familie de albine, roi la pachet, respectiv roi pe fagure. „La măsura de stupărit s-a decontat achiziția stupilor, iar la analiză s-au decontat analizele mierii”, a adăugat Cristina Șurlea, consilier superior APIA pe sectoarele apicultură, laptele și fructele în școli. „Apicultorii își fac achiziția de familii, de stupi, de medicamente, prin forma asociativă. Acești 7.076 de apicultori, toți sunt organizați în 147 de forme asociative. Atâtea cereri au fost la nivel național. Am plecat cu 65 în 2008, primul an de derulare a programului, a crescut la 90, 110 și tot așa. Sunt județe care au și câte 12 asociații. Noi decontăm partea de stupi uzați în pastoral. (…) Pe 2013 au fost disponibili 3.446.343 de euro alocați de la Comisie, iar banii naționali 14.586.646 de lei”.Vizavi de nivelul de alocare a sumelor pentru apicultori, Daniel Botănoiu a declarat: „Suntem al treilea stat din Europa ca alocare, din punct de vedere al sumelor pe ceea ce înseamnă familii, fondurile de stup pentru Varroa destructor, achiziționarea de către apicultori a stimulenților nutritivi, deci a hranei și a medicamentelor pe care le utilizează”. Din datele prezentate în conferință de ing. Ioan Fetea, producția medie anuală de miere „într-un an bun” se situează undeva între 20.000 – 22.000 de tone. Anul acesta se estimează o producție de circa 17.000 – 18.000 de tone, fapt care nu va duce însă la creșterea prețului, pentru simplul fapt că a scăzut consumul de miere în România. „Noi consumăm cam jumătate din producție, undeva între 400 – 500 de grame pe an. Dacă acum 20 de ani, consumul era de 50 de grame, am ajuns acum la 450. Adică a crescut de 10 ori consumul. Dacă ar mai crește de 10 ori, probabil că România va trebui să importe miere pentru consum și bine ar fi. Ca să nu mai avem problema asta să exportăm jumătate din ceea ce producem”.
