Butucii atacaţi de cancerul bacterian sunt debili, frunzele sunt slab colorate, lemnul nu se matureazã suficient. Dacã atacul continuã mai mulţi ani consecutiv, planta piere în întregime. “Cancerul propiu-zis“, determinã debilitarea, moartea braţelor mai bãtrâne şi chiar uscarea butucilor. Simptomele specifice atacului sunt: tumori mai mari, bine conturate, sferice sau ovoidale ce se formează pe scaunul butucului în zona punctului de altoire şi calusare. Initial tumorile sunt mici albicioase apoi cresc până ajung de mărimea unui cartof (6-10 cm) sau chiar mai mari, se întăresc şi devin brune sau brun-închis cu o consistenţă spongioasă dar dură cu aspect buretos.
“Ariceală” tumori mai mici, sau tumorete, ce seformează pe braţele mai vechi de un an, această formă de atac se manifestă, de obicei, pe leziunile produse de ger şi se prezintă sub formă deproliferări continue pe lungimea butucului sau a tulpinii, care îmbracă organul atacat de jurîmprejur, ca un manşon, determinând uscarea sa rapidă. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfârşitul fiecãrui an şi cad, urmând ca în sezonul următor să se formeze noi tumori.
Tumori mai mari, bine conturate, sferice sau ovoidale, ce se formează pe materialul săditor, în zona punctului de altoire şi calusare. Frecvent semnalatã şi în pepinierele viticole, boala este carantinatã.
FACTORI FAVORIZANȚI
Bacteria este un parazit de sol, unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani; Optime pentru supravieţuirea bacteriei sunt solurile grele, cu Ph slab alcalin, având umiditatea de 25 până la 50% din capacitatea de reţinere a apei.
BIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE
În general, bacteria pãtrunde în plantã prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii, fie prin lucrări mecanice sau manuale. Boala se răspândeşte uşor prin apa de ploaie, prin particulele de sol purtate de vânt, de animale şi de oameni, prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor, dacã acestea nu sunt dezinfectate.
Obţinerea materialului săditor sănătos, certificat prin:
- Selecţia fitosanitarã, care interzice recoltarea materialului pentru altoit de la plantele bolnave;
- Dezinfecţia materialului folosit la altoire cu Chinosol W 0,15% prin îmbăiere, mocirlire materialului viticol pentru plantat cu un amestec de mocirlã + Kasumin, sau Sare potasicã 0,5 %, Rovral, Mikal, Saprol etc, în doze de 2-5 ori mai mari decãt în combaterea fungilor patogeni la stropirile foliare;
- Dezinfectarea solului pe care urmeazã sã se înfiinţeze şcoli de viţã sau noile plantaţii, cu formol 2% respectiv, 6 l soluţie la groapă;
În plantaţiile pe rod se recomandă:
- Eliminarea sursei de infecţie prin identificarea, scoaterea, arderea butucilor bolnavi şi dezinfectarea locului cu formalină 3-5 %;
- Evitarea rănilor care se formează pe rădăcini prin executarea unei arături superficiale şi folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor;
- Evitarea rănilor şi agresiunilor mecanice;
- Dezinfecţia uneltelor folosite la tãiere, prin îmbãiere într-o soluţie de formalinã 3-5 % sau
- hipoclorit de sodiu 1%;
- Aplicarea tratamentelor pe vegetaţie cu fungicide sistemice: Topas, Mikal, Verita etc. reduc intensitatea atacului;
- Badijonarea rănilor cu Sulfat de Fe;
Ing. Emil Tacu, primar ,com. Corbita, jud. Vrancea



Publicat la:
Aprilie 2, 2014









