Ei vor subvenţii similare cu sumele din sectorul vegetal şi cel zootehnic.Investitorii din domeniul piscicol din Romania doresc ca acest segment de activitate să beneficieze de condiţii similare de sprijin acordate de Uniunea Europeană în agricultură şi zootehnie.
Reprezentanţii unor ONG-uri şi ai unor societăţi private care îşi desfăşoară activitatea inclusive în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării s-au întâlnit duminică, la Sfântu Gheorghe, cu oficiali europeni şi autorităţi române. Cu acest prilej, investitorii au solicitat subvenţii pentru piscicultură ca şi cele din domeniul agricol şi zootehnic. „Orice utilizator de teren arabil primeşte o subvenţie anuală, lucru valabil pentru crescătorii de vite şi ovine. Peştele se creşte mai greu, iar pierderile pe care le avem sunt foarte mari şi datorită faptului că suntem în Delta Dunării, zonă atractivă inclusiv pentru păsările ihtiofage. Un kilogram de peşte comercializabil înseamnă un efort susţinut timp de cinci ani, iar pierderile depăşesc 50% din producţia de peşte”, a declarat Cornel Ivanov, administratorul unei ferme piscicole din zona oraşului tulcean Babadag.De aceeaşi părere este şi administratorul unei firme private din zona Maliuc, Ion Şerban Dobronăuţeanu, potrivit căruia circuitul terenurilor în piscicultură este lent, iar pentru suprafeţele scoase din folosinţă nu se acordă despăgubiri. „Pentru ferma piscicolă din Maliuc am înfiinţat peste 400 de hectare de culturi ecologice pentru piscicultură care sunt distruse de porcii mistreţi. Constatăm un deficit de reglementări şi cred că numai printr-o bună guvernare se pot găsi soluţii viabile. Credem că toţi factorii interesaţi, inclusiv noi (firmele private – n.r.), trebuie să fim mai activi. Problemele de aici trebuie atacate frontal, aşa cum face premierul cu Roşia Montană”, a afirmat Ion Şerban Dobronăuţeanu.Cioloş: Nu le putem cere oamenilor să rămână aici doar pentru a-i ţine într-un fel de muzeu al biodiversităţiiComisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a subliniat necesitatea unei abordări integrate a Deltei Dunării şi a menţionat că şi pentru această zonă defavorizată trebuie puse în practică măsuri de sprijinire a populaţiei. „Sunt convins că nu putem vorbi despre menţinerea biodiversităţii fără o activitate umană care să asigure această menţinere a biodiversităţii, dar care trebuie integrată cu obiective economice şi ecologice. Aceste comunităţi au nevoie de infrastructură, de servicii, pentru că nu le putem cere oamenilor să rămână aici doar pentru a-i ţine într-un fel de muzeu al biodiversităţii fără ca ei să aibă acces la elemente de bunăstare similare cu cei din zona de terasă a judeţului”, a declarat la sfârşitul întâlnirii comisarul european Dacian Cioloş.