Salariatii care lucreaza cu timp partial au, in mare parte, aceleasi drepturi si obligatii ca si cei incadrati cu norma intreaga, dupa cum reglementeaza Codul muncii. Totusi, sunt si unele diferente intre cele doua tipuri de angajati, pe care le-am detaliat in ceea ce urmeaza.

Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.

Notiunea de “fractiune de norma” este cunoscuta mai bine sub numele de “timp partial” si se intalneste in contracte de munca specifice, denumite “contracte de munca cu timp partial.

Cu alte cuvinte, adauga specialistul, orice numar inferior de ore lucrate raportate la durata normala de lucru, sa spunem de 8 ore/zi, inseamna fractiune de norma. Tot fractiune de norma se considera si contractul de munca care insumeaza, intr-o medie lunara, mai putine ore de lucru decat orele prestate de un salariat cu norma intreaga.

Astfel, dupa cum a exemplificat avocatul, va fi fractiune de norma si in ipoteza in care un salariat X presteaza un numar de 8 ore de munca/zi, dar 160 ore/luna, fata de salariatul Y care lucreaza 8 ore/zi, dar 40 ore/luna.

Fractiunea de norma se stabileste in functie de programul de lucru stabilit de fiecare companie in parte. Concret, potrivit art. 112 din Codul Muncii, durata normala (n.a. legal recomandata) este de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana. Spre exemplu, pot fi unitati angajatoare care lucreaza la “foc continuu” si atunci durata muncii va fi de 12 ore/zi, cu 24 ore repaos, sau pot stabili ca durata normala a muncii sa fie mai mica sau mai mare de 8 ore/zi, precum este si cazul tinerilor angajati cu varsta de pana in 18 ani, pentru care “norma legal recomandata” este de 6 ore/zi, 30 ore/saptamana.

Prin urmare, orice tip de munca care insumeaza o durata mai mica decat norma de munca valabila in acea unitate, pentru acelasi tip de activitate, este considerata fractiune de norma, indiferent daca ne raportam la 8 ore/zi, la 6 ore/zi (cazul tinerilor pana in 18 ani), fie la 12 sau 24 ore/zi.

Astfel, nu exista o limita minima in stabilirea fractiei, orice scadere de timp de lucru putand fi asimilata timpului partial de munca. In alta idee, chiar si un salariat care munceste cu 1 ora mai putin decat salariatul comparabil dintr-o unitate, poate fi asimilat contractului pe timp partial. “Evident ca, sub aspectul limitei maxime, aceasta trebuie sa nu egaleze in timpi de munca activitatea lucratoare a salariatului comparabil.

“Insa, in toate circumstantele, oricum ar fi distribuit timpul de munca pe zile sau pe ore, totusi, durata normala a muncii/luna nu poate depasi 40 ore/saptamana”, Elementele specifice ale contractului cu timp partial de munca

Contractul individual de munca se incheie, conform Codului Muncii, in baza consimtamantului partilor, in limba romana, forma scrisa fiind obligatorie pentru incheierea valabila a contractului. Tot Codul muncii prevede ca obligatia de incheiere a contractului individual de munca revine angajatorului.

Inainte de inceperea activitatii, potentialul salariat are dreptul de a primi un exemplar al CIM, pentru a fi informat asupra urmatoarele elemente, care se vor regasi obligatoriu si in continutul contractului ce va fi semnat:

• identitatea partilor;
• locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
• sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
• functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
• criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
• riscurile specifice postului;
• data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
• in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
• durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
• conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
• salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
• durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
• indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
• durata perioadei de proba.

Potrivit dispozitiilor in vigoare, contractul individual de munca cu timp partial contine aceleasi elemente ca si CIM.

Totusi, in plus fata de informatiile prezentate mai sus, contractul cu timp partial de munca va cuprinde, in mod obligatoriu, durata muncii si repartizarea sa pe zile/ore, precum si conditiile in care se poate modifica programul de munca (repartizarea orelor).

De asemenea, mentioneaza avocatul Caracas si Asociatii, o precizare foarte importanta este si interdictia efectuarii orelor suplimentare, sub conditia, evidenta, a cauzelor de urgenta, privite exclusiv dupa natura prevenirii accidentelor si/sau de diminuare a riscurilor acestora sau forta majora.

Care sunt drepturile si obligatiile salariatilor cu timp partial de munca?

Cu privire la drepturi si obligatii, toti salariatii sunt egali si beneficiaza de aceleasi drepturi si obligatii ca in cazul unui contract cu norma intreaga. “Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile”, se mentioneaza in legislatia muncii.

Pe de alta parte, dupa cum arata avocatul, drepturile salariale vor fi calculate in concordanta cu timpul de munca efectiv lucrat.

Aceste reglementari se aplica inclusiv in cazul concediului de odihna. Daca, pana in anul 2005, se prevedea expres ca durata concediului cu timp partial se acorda proportional cu timpul de munca efectuat, prin OUG nr. 65/2005, care a completat Codul muncii, aceasta dispozitie a fost abrogata.

Prin urmare, explica mai departe specialistul, la acest moment, toti salariatii, indiferent de timpul lucrat (integral/partial), beneficiaza de un minim de 20 de zile lucratoare de concediu de odihna/an.

Singura diferenta care ramane evidenta este cea privind cuantumul indemnizatiei de concediu, care se stabileste in raport de salariul de baza, indemnizatiile si/sau sporurile avute de angajat.