1.  Beneficiile amenajarii teritoriului, inclusiv pentru pradatorii biologici

Managementul amenajarii teritoriului reprezinta o forma de favorizare a protectiei biologice a culturilor, fiind o abordare pe baze ecologice cu scopul de a stimula activitatea dusmanilor naturali ai insectelor. Modalitatea optima de a rapsunde cerintelor ecologice si economice este cea a sistemelor de agricultura ecologica.

Scopul principal al activitatii de amenajare a teritoriului pentru cresterea rolului pradatorilor / parazitoizilor este de a crea o infrastructura ecologica conforma cu peisajul agricol care sa furnizeze resurse suplimentare pentru adultii de entomofagi, respectiv hrana (prada alternativa sau gazde) si adaposturi fata de conditiile neprielnice.
Aceste resurse trebuie sa fie integrate intr-un teritoriu astfel incat sa fie favorabile in spatiu si timp pentru dusmanii naturali si practice în acelasi timp pentru a fi implementate de producatorii agricoli. Cresterea heterogenitatii vegetatiei in jurul zonelor cultivate favorizeaza o crestere in ansamblu a abundentei si diversitatii organismelor pradatoare si parazite. Tehnici disponibile pentru cresterea rolului artropodelor parazite si pradatoare prin aceasta crestere a biodiversitatii / heterogenitatii vegetatiei sunt prezentate mai jos.
Culturi intercalate sau culturi in benzi

Doua sau mai multe specii de plante sunt cultivate impreuna pe acelasi teren in benzi paralele sau in parcele alaturate. Datele din literatura de specialitate sunt relevante. Din 209 studii asupra sistemelor de culturi intercalate recenzate, s-a gasit ca 65% din cele 130 de specii de dusmani naturali studiate au crescut in densitate, in culturi mixte. In alt studiu, s-a gasit ca parazitoizii au fost mai abundenti in 72% din cazurile de culturi intercalate studiate. In 64% din alte studii recenzate s-a constatat ca rata parazitismului a fost mai ridicata in culturile intercalate. Culturile intercalate sunt fi o cale de reducere a daunatorilor, prin aceea ca amestecul de specii din punct de vedere fiziologic, interfereaza cu abilitatea daunatorilor de a-si gasi sau de a reactiona asupra plantei gazda si prin aceea ca amestecul de plante constituie un refugiu pentru mai multi dusmani naturali care pradeaza daunatorii.
Sistemul intercalat de cultura practicat la varza cu benzi de trifoi alb s-a demonstrat a fi un mijloc eficient de menagement al mustei radacinilor (Delia radicum), din cauza cresterii activitatii carabidelor pradatoare. Sistemul culturilor intercalate a favorizat activitatea de pradare a carabidelor noctune fata de ouale mustei D. redicum.
Un alt studiu privind impactul amenajarii teritoriului asupra activitatii carabidelor a fost realizat in cadrul culturii de porumb (Pioneer 3573), in care au fost intercalate benzi de trifoi alb, golomat si un amestec de plante perene cu flori pentru suplimentarea hranei pradatorilor si parazitilor. Folosirea acestor habitate pentru refugiu a determinat cresterea numarului de carabide pradatoare in cultura de porumb în timpul verii. De aceste refugii au beneficiat si alti pradatori cum sunt stafilinidele si arahnidele. De asemenea, benzile inerbate au redus efectele negative ale insecticidelor asupra carabidelor, prin asigurarea refugiului in timpul aplicarii tratamentelor insecticide.
Subinsamantatul (Undersowing)
O a doua cultura este insamantata in prima cultura, in acelasi timp sau mai tarziu, rezultand doua recolte in acelasi timp. De obicei benzile in care se cultiva cea de-a doua cultura cultura initala se transforma in mulci vegetal (prin cosire, erbicidare cu erbicide total, mulcire cu materiale plastice sufocante etc). In cazul in care culturile sunt subinsamantate / mulcite vegetal cu plante leguminoase se îmbunatateste si fertilitatea naturala a solului. In 80% din astfel de studii s-a aratat o abundenta crescuta a acarienilor pradatori.
Insule de conservare (Conservation headlands)
O fasie de 6 m in afara parcelelor primeste doar stropiri selective cu pesticide cu spectru scurt de actiune, prin care se reduce driftul si depunerea in granitele parcelelor.
Benzi imburuienate in cultura. (Weed strips within the crops)
Insamantarea catorva benzi apropiate cu buruieni cu flori sau ierburi la anumite intervale transversal zonei cultivate. Acest sistem creste abundenta insectelor pradatoare pentru afide.
Margini de cultura si zone de carabide
(Field margins and beetle banks)
Acest sistem capata importanta pe suprafete mari de cultura. Un astfel de sistem sporeste numarul de habitate disponibile pentru pradatori si parazitoizi in vederea iernarii, reproducerii in timpul primaverii si hranirii in timpul verii, intensificandu-se astfel potentialul protectiei biologice a culturilor agricole. Invazia buruienilor din astfel de sisteme este foarte redusa, iar uneori se creaza situatii de crestere a densitatii daunatorilor. Marginile formate din raigras sunt importante locuri de cuibarit pentru pasari, viespile solitare, albine si bondari. Cele care contin flori salbatice furnizeaza pollen si nectar pentru un numar de nevertebrate, incluzand speciile de bondari.
Interesul botanic pe care il prezinta acest sistem este ca actioneaza ca niste importante benzi tampon intre practicile culturale si habitatele sensibile cum sunt gardurile vii si cursurile de apa.
Carabidele sunt insecte coleoptere destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie care se hranesc cu limax, melci, omizi si larve de gandaci de Colorado.
Marginile cu plante salbatice atrag, de asemenea, mamiferele mici care constituie hrana petru bufnite. Zonele pentru carabide sunt create in mijlocul culturii si sunt zone asemanatoare cu cele de pe margini.
Zonele pentru carabide sunt zone înierbate (situate de obicei trasversal in centrul culturii) unde pradatorii pot ierna, actionand astfel ca niste cuiburi de insectele pradatoare care primavara migreaza usor in cultura. Zonele pentru carabide sunt eficace in campurile de peste 20 hectare prevazut cu o buna retea de margini de iarba.
Zonele pentru carabide sunt insule de pamant de aproximativ 0,4 m inaltime si 2 m latime create printr-o aratura in directiii opuse. Ele nu comunica, creand efectul de insula, ceea ce insemna ca vor fi preferate de pradatori. Zonele pentru carabide sunt semanate cu specii de graminee perene in amestec uneori cu leguminoase perene (generand practic borceaguri). E mentionat ca astfel de culturi de graminee perene in amestec cu leguminoasele perene sunt incurajate prin Politica Agricola Comunitara.

Plantele insectar
Plantele insectar pot fi adaugate in cultura ca benzi intercalate sau ca plante individuale în pepiniera. Plantele insectar pot de asemenea implica introducerea unei culturi acoperitoare intre sau printre randurile de plante. Un spectru mai larg de resurse vegetale (nectar, polen) pentru dusmanii naturali poate fi asigurat prin cultivarea terirotiului în benzi de plante insectar din speciile din fam. Apiaceae (patrunjel), Cruciferae (mustar), Lamiaceae (menta), Compositae (coada soricelului).
Atragerea si conservarea dusmanilor naturali presupune intelegerea nevoilor de baza a acestora privind hrana, comportamentul si gazduirea lor. Pentru sustinerea si cresterea populatiilor, multi dintre agentii de protectie biologica au nevoie de nectar, polen si prada suplimentara. Prin asigurarea unui teren amenajat cu resurse vegetative diverse, agricultorii pot spori numarul si diversitatea pradatorilor si parazitilor, ameliorandu-si concomitent fertilitatea terenului si reducand costurile tratamentelor cu pesticide

2 .Combaterea buruienilor prin rotatia culturilor

Rotatia culturilor este o metoda de baza in lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor ca urmare a eficientei combaterii si a costurilor neinsemnate.Rotatia culturilor judicios alcatuita, impiedica proliferarea unor grupe de buruieni specifice pentru anumite culturi.Monocultura si cultura repetata, mai ales in cazul culturilor semanate in randuri dese, favorizeaza inmultirea buruienilor.De exemplu, in cerealele paioase se inmultesc: musetelul nemirositor (Matricaria inodora), romanita (Anthemis austriaca), odosul (Avena fatua), iarba vantului (Apera spica-venti), albastrita (Centaurea cyanus), palamida (Cirsium arvense), mazarichea (Vicia sp.), macul rosu de camp (Papaver rhöeas), pungulita (Thlaspi arvense), cocoseii de camp (Adonis aestivalis), mustarul salbatic (Sinapis arvensis) etc.,In culturile prasitoare se inmultesc: zarna (Solanum nigrum), mohorul (Setaria sp.), iarba barboasa (Echinochloa crus-galli), cornacii (Xanthium italicum), pirul gros (Cynodon dactylon), costreiul (Sorghum halepense), teisorul (Abutilon theophrasti), meisorul (Digitaria sanguinalis), volbura (Convolvulus arvensis), marul lupului (Aristolochia clematitis), susaiul (Sonchus arvensis) etc. Unele plante de cultura, sfecla, inul, mazarea, sorgul, porumbul, cerealele paioase de primavara etc. sunt sensibile la imburuienare, mai ales in primele saptamani dupa rasarire. Altele sunt mai competitive, inabusa buruienile, de exemplu rapita, secara, iarba de Sudan, canepa, lucerna si trifoiul din anul II etc. Ca urmare, capacitatea de a concura cu buruienile este diferită, periodicitatea de aplicare a metodelor de combatere si eficienta (spectrul) acestora este diferita favorizand sau dimpotriva reusind sa combata bine anumite grupe de buruieni.
Prin rotatia culturilor se potenteaza efectul de combatere al metodelor integrate, printr-o rezultanta comuna si eficienta. Rotatia isi exprima efectul asupra reducerii imburuienarii terenurilor, atat direct, cat si indirect prin corelarea cu lucrarile solului, fertilizarea, amendarea, semanatul si lucrarile de ingrijire specifice fiecarei culturi

 3  Cum putem obtine bani si sanatate din “gunoaie-mulci

Un mulci, prin definitie, este un amestec de scoarta, muschi de turba, namol de turba, compost, ace de pin, paie, pietris, plastic, frunze sau orice materiale similare si care sunt raspandite in mod uniform pe suprafata solului, in functie de nevoile plantelor.

Prin aplicare mulciului se urmaraesc urmatoarele obiective:
• Prevenirea cresterii buruienilor;
• Conservarea apei in sol;
• Stabilizarea temperaturii solului;
• Reducerea compactarii solului, pentru a permite dezvoltarea normala a radacinilor plantelor;
• Reducerea eroziunii solului pe pante;
• Tinerea fructelor, legumelor si florilor curate, atinci cand ajung pe sol;
• Imbunatatirea estetice unui peisaj agricol, etc.
Cercetarile efectuate de catre Weyerhaeuser Co (1969, au indicat faptul ca un mulci de doi centimetri de scoarta, reduce vara cu 21% pierderea de umiditate si intarzie iarna cu doua zilei inghetarea solului.
Mulciul organic, provenit din materialul vegetal, se descompune in timp si imbunatateste structura solului. Acest lucru duce la cresterea spatiilor de aer din sol si la o mai buna retinere a apei de catre particolele coloidale.
Mulciul imbunatateste si stabilizeaza structura solului, prin reducerea impactului de ploaie, si a compactarii solului.
PH-ul (aciditatea sau de alcalinitate) solului poate fi schimb in functie de mulciul selectat. De exemplu, cele mai multe composturi sunt usor alcaline (pH mai mare de 7) si sunt excelente pentru utilizarea in solurile din regiunile acide. In schimb, utilizarea acelor de molid, scoartei de molid si muschilor de turba va duce la cresterea aciditati si se aplica pe terenurile alcaline.
Mulciul organic contine atat macroelemete cat si microelemte chimice esentiale pentru cresterea plantelor, dar nu trebui sa fie considerat inlocuitor de ingrasamant chimic.
In fapt, materiale, cum ar fi paiele, aschiile de lemn si rumegus au un continut ridicat de carbon si prin urmare trebuie adaugat in sol azot, in momentul mulcirii. De exemplu se adauga 2 kg de azot la 1000 de mertri patrati.
Se recomanda ca la fiecare tona de paie sau alte resturi vegetale utilizate ca mulci sa se aplice in jur de 6-12 kg azotat de amoniu pentru a grabi fermentarea si transformarea mulciul in ingrasamant organic pentru plante. Paiele si resturile vegetale afaneaza solul si imbunatateste structura lui.