Rezultate ale cercetărilor efectuate în cadrul Planului Sectorial ADER 2020, Proiectul 2.2.4. – S.C.D.A. BRĂILA – C.E. IMB – 23.05.2014
Simpozionul jubiliar „S.C.D.A. Brăila, 1954-2014 – 60 de ani de activitate în slujba cercetării agricole româneşti” cu tema: „PROBLEME ACTUALE ŞI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND EXPLOATAREA AMELIORATIVĂ ŞI AGRICOLĂ A TERENURILOR DIN LUNCILE ÎNDIGUITE – Rezultate ale cercetărilor efectuate în cadrul Planului Sectorial ADER 2020, Proiectul 2.2.4.” – S.C.D.A. BRĂILA – C.E. IMB – 23.05.2014, а fost organizat în scopul sărbătoririi а 60 de ani de existenţa ai staţiunii de la Brăila.

Cu acest prilej s-а urmărit evidenţierea activităţii desfăşurate de S.C.D.A. Brăila prin prezentarea rezultatelor şi experienţei acumulate în domeniul îmbunatăţirilor funciare, al agrotehnicii şi agriculturii ameliorative pe teritoriile de lunca.Programul simpozionului s-а derulat în 3 etape: o etapă la sală unde s-а prezentat în cuvântul de deschidere activitatea desfăşurată de S.C.D.A. Brăila în cei 60 de ani de existenţă, accentul punându-se pe activitatea derulată în ultimii 12 ani; s-au prezentat de asemenea unele rezultate ale activităţii de cercetare prin cinci referate cu tematica specifică activităţii de îmbunătăţiri funciare şi măsuri agrotehnice pentru terenurile situate în lunci; o etapă în teren în care au fost prezentate rezultate ale activităţii de dezvoltare prin vizitarea câmpurilor experimentale şi de producere de sămânţă de la Bază experimentală vegetală nr. 2 IMB; o etapă de discuţii şi dezbateri privind importanţa valorificării terenurilor din incintele îndiguite preponderent prin activităţi agricole.
Acţiunea a fost organizată prin efort material şi uman propriu şi sprijinită financiar şi de S.C. Gropeneanu Com S.R.L. Brăila şi S.C. Agridor S.R.L. Chiscani, a fost completă din toate punctele de vedere şi a avut atuurile unei manifestări de clasă. Au fost aduse în faţa auditoriului informaţii şi date ştiinţifice deosebite, care au conturat într-o manieră clară, prin demonstraţii teoretice şi practice, importanţa activităţii S.C.D.A. Brăila cu privire la păstrarea integrităţii şi exploatarea eficientă а incintelor îndiguite. Pentru evidenţierea rezultatelor obţinute de Staţiunea Brăila, A.S.A.S. „Gheorghe Ionescu Siseşti” prin domnul Vicepreşedinte Prof. Dr. ing. Mihai Nicolescu, a înmânat staţiunii diploma “Meritul Agricol – Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a apreciat că Staţiunea Brăila „a dat ora exactă în domeniul său de activitate”. De asemenea, domnul Vicepreşedinte al A.S.A.S. Prof. Dr. ing. Tabăra Valeriu a afirmat în cuvântul său, între altele, ca Staţiunea Brăila „este o perlă pentru agricultură din zona Brăilei”.
Pentru marcarea evenimentului aniversar, reprezentanţii I.C.D.A. Fundulea, d-l Dr. ing. Bude Alexantru, al S.C.D.A. Secuieni, d-na Dr. ing. Trotuş Elena, al S.C.D.A. Mărculeşti d-l Dr. ing. Tudoran Dumitru şi al Facultăţii de Inginerie Brăila, d-l Conf. Dr. ing. Simionescu Cristian au transmis mesaje de felicitare şi de apreciere a rezultatelor obţinute de S.C.D.A. Brăila în cei 60 de ani de activitate.
În deschiderea lucrărilor în plen ale sesiunii ştiinţifice, directorul staţiunii, Dr. ing. Bularda Marcel, a făcut o prezentare а activităţii de cercetare-dezvoltare a S.C.D.A. Brăila, în cadrul unui materialul intitulat „Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă, 1954-2014 – 60 de ani în slujba cercetării ştiinţifice agricole româneşti”.

 Specialistii Statiunii au gasit  solutiile profitului ,inclusiv prin introducerea  sistemului de lucru  in parteneriat public-privat
În expunere au fost prezentate activitatea de cercetare-dezvoltare a staţiunii Brăila, structura organizatorică şi patrimoniul unităţii, rezultatele financiare obţinute, alte aspecte privind situaţia actuală а activităţii c-d, perspectivele activităţii S.C.D.A. Brăila şi o serie de concluzii.În încheierea cuvântului de deschidere al manifestării, directorul staţiunii, Dr. ing. Bularda Marcel, accentuează că, cu perseverenţă, cu implicare, realism şi restricţii financiare chibzuite, staţiunea Brăila a apelat la măsuri de redresare economică, astfel că, dintre toate măsurile de reorganizare şi restructurare aplicate, soluţia introducerii sistemului de lucru în parteneriat public-privat, pe bază de contracte de asociere în participatiune, s-a dovedit cea mai eficientă. În condiţiile grele prin care a trecut şi trece economia ţării şi mai ales activitatea de cercetare, rezultatele prezentate pot fi considerate un succes al colectivului de salariaţi de la staţiune. Directorul staţiunii а subliniat faptul că salariaţii staţiunii Brăila şi-au făcut datoria în mod exemplar, având în vedere că au reuşit să depăşească problemele apărute în funcţionarea unităţii, au reuşit s-o aşeze în rândul unităţilor de cercetare-dezvoltare viabile, funcţionale şi solvabile din reţeaua agricolă naţională. În prima lucrare prezentată de Dr. ing. Visinescu Ioan, Secretarul ştiinţific al S.C.D.A. Brăila, intitulată „Incintele îndiguite la Dunăre – probleme actuale şi de perspectiva” аu fost evidenţiate caracteristicile hidrologice ale Dunării cu parametrii luncii inferioare ale fluviului Dunărea şi evoluţia îndiguirilor pe Dunărea de jos. Un accent deosebit a fost pus pe implicarea S.C.D.A. Brăila în proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor hidroameliorative din lunca îndiguită cu referire la Insulă Mare а Brailei. Au fost reliefate contribuţiile staţiunii Brăila respectiv: proiectarea de drenaje, proiectarea de amenajări de irigaţie, urmărirea calităţii execuţiei lucrărilor hidroameliorative din amenajările de irigaţii şi drenaje, stabilirea comportării în exploatare а lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, stabilirea indicilor hidrofizici specifici solurilor de luncă, eleborarea de către S.C.D.A. Brăila а unor indici pedohidrologici ai solurilor de lunca şi valorificarea acestora în activitatea de prognoză (gradul de utilizare а rezervorului freatic şi indicele aportului freatic util), stabilirea comportamentului digurilor la solicitările apelor de viituri, stabilirea bilanţului apei în luncă, stabilirea regimului de irigaţie diferenţiat în funcţie de aportul freatic şi folosirea reversibilă (şi pentru irigaţie) а amenajărilor de desecare-drenaj. Au mai fost prezentate aspecte privind comportarea sistemului de apărare al incintelor îndiguite la solicitări extreme, precum viiturile din 2006 şi 2010. A reieşit faptul că inundările prin spargeri naturale sau dirijate ale digurilor pe ramurile ascendente, de vârf şi descendente ale viiturii au avut un efect minor (scăderi de 15-20 cm), localizat în timp pe durata a 1-3 zile după eveniment şi cu valori reduse, ansamblul conformaţiei viiturii transmiţându-se din amonte spre aval cu modificări neesenţiale. Referatul a cuprins şi o serie de propuneri de măsuri concrete privind reabilitarea sistemului de apărare la Dunăre prin soluţii complexe de control al viiturilor catastrofale.S.C.D.A. Brăila consideră că soluţiile de a depresuriza nivelele catastrofale prin spargerea digurilor sunt nefundamentate şi s-au dovedit total neeficiente.

Statiunea nu renunta  la o problema  importanta  pentru arealele cu incinte  indiguite 
De asemenea, consideră că soluţia de a reecologiza Lunca Dunării prin trecerea unor incinte îndiguite în regim permanent de inundabilitate este hazardată datorită: complexităţii modificărilor hidrologice şi a situaţiilor imprevizibile ce pot apare, faptului că nu se asigură atenuarea viiturilor, va determina poluarea zonelor inundate şi astfel, degradarea mediului. S-au propus soluţii pentru reproiectarea şi ridicarea nivelului de calcul a cotei coronamentului digurilor şi modificări ale conformaţiei corpului digului corelat cu coloane de apă mult mai înalte în faţa digurilor şi pe durate mult mai mari.
În cea de a doua lucrare, intitulată „Puncte de vedere privind renaturarea teritoriilor din lunca îndiguită”, Dr. ing. Visinescu Ioan a prezentat o problemă importantă pentru arealele cu incinte îndiguite, respectiv o serie de puncte de vedere ale S.C.D.A. Brăila privind renaturarea teritoriilor din lunca îndiguită. În prima parte au fost prezentate concepţia inginerească a lui Anghel Saligny, care susţinea îndiguirea Luncii Dunării prin diguri insubmersibile, precum situaţia actuală din IMB, în opoziţie cu concepţia naturalistă a lui Grigore Antipa, care susţinea soluţia îndiguirilor submersibile, cu diguri care să permită depăşirea periodică a coronamentului în vederea unei folosinţe alternative agricole şi piscicole a terenurilor. A fost prezentată de asemenea, opinia omului de ştiinţă Marcu Botzan care este susţinătorul concepţiei inginereşti al lui Anghel Saligny, întrucât prin aceasta se previne inundarea luncilor, se valorifica superior terenurile îndiguite, creşte suprafaţa arabilă a ţării şi se evita transformarea incintelor în „gropi de gunoi” care pot constitui focare pentru boli (malarie) şi surse de invazie a dăunătorilor (lăcuste, omizi, ţânţari). S.C.D.A. Brăila considera că această concepţie este în măsură să evite o serie de aspecte negative de natură economico-socială privind distrugerea unor localităţi, a obiectivelor economice, a infrastructurii de exploatare a amenajărilor şi cele de producţie agricolă ce pot reprezenta pierderi însemnate pentru locuitorii acestor zone şi pentru economia naţională. S-a exemplificat cu situaţia din 15.04.2006, când S.C.D.A. Brăila a prevenit cu argumente luarea unei decizii greşite de inundare dirijată a IMB, care ar fi dus la inundarea localităţilor din incinta IMB cu strat de apă cuprins între 0,63 şi 2,63 m înălţime. În încheiere au fost reliefate o serie de rezultate privind necesitatea continuării exploatării agricole a incintelor îndiguite. Referatul intitulat “Exploatarea intensivă agricolă а terenurilor de lunca îndiguită” susţinut de ing. Rotea Ion, a scos în evidenţă cercetătorii de la S.C.D.A. Brăila, care şi-au adus contribuţia la eficientizarea exploatării agricole în incinta IMB. Au fost trecuţi în revista principalii factori de producţie şi caracteristicile acestora (relieful, climă, solurile, apa freatică şi vegetaţia) care sunt extrem de favorabili pentru activităţi agricole. Au fost evidenţiate lucrările cu caracter hidro şi pedoameliorativ precum şi lucrările agrofitotehnice care contribuie la realizarea unor producţii mari în incintele îndiguite. În acest context au fost prezentate tehnologiile de lucru generale utilizate de Staţiunea Brăila pentru culturile de toamnă şi cele de primăvară şi s-a exemplificat situaţia agricolă favorabilă din luncile îndiguite prin randamentele agricole bune obţinute în ultimii 5 ani. Următorul referat prezentat, intitulat.

SCDA Braila ofera solutiile profitului  pentru fermieri din zona Braila ,dar si din intreaga tara,mentioneaza Valeriu Tabara 

„Evoluţia sistemelor tehnologice de mecanizare a lucrărilor agricole în luncile îndiguite” a fost susţinut de Dr. ing. Bularda Marcel şi a evidenţiat evoluţia sistemelor de mecanizare prin prezentarea principalelor caracteristici de lucru a utilajelor convenţionale comparativ cu utilajele moderne, precum şi avantajele utilizării unei sisteme de maşini moderne, cu referire la influenţa lucrărilor mecanice pentru micşorarea pierderilor de apă din sol la înfiinţarea culturilor şi până la semănat. Au fost analizate o serie de date tehnologice pentru culturi de toamnă şi primăvara executate în sistem de lucru clasic şi minim-till. A reieşit faptul că, productivitatea de lucru, consumul specific de combustibil şi cheltuielile cu manopera mecanizatorilor sunt favorabile tehnologiilor de cultură executate cu utilaje moderne.
Referatul intitulat „Eficienţa exploatării complexe (agricole şi hidroameliorative) a luncii îndiguite în condiţiile modificărilor climatice globale” a fost prezentat de Dr. ing. Trifan Daniela. În prima parte a lucrării au fost evidenţiate implicaţiile modificărilor climatice globale cu efect şi asupra condiţiilor agricole din zona Brailei, inclusiv din incintele îndiguite. A fost evidenţiata cauza acestui fenomen negativ respectiv creşterea concentraţiei de CO2, gaz care determină un efect de seră puternic, gaz care provine din mai multe surse inclusiv din agricultură. Astfel, schimbările climatice ce se prefigurează, se manifestă prin întȃrzierea sosirii anotimpurilor, apariţia unor fenomene climatice deosebite (furtuni, tornade, uragane), precipitaţii abundente, vȃnturi puternice, creşterea temperaturilor normale, brume tȃrzii, grindine etc. În acest context efectele anticipate ale schimbărilor climatice pentru zona Brailei vizează: creşterea temperaturilor diurne, scăderea precipitaţiilor anuale şi a disponibilităţii apei din precipitaţii pentru culturile agricole, creşterea riscului de secetă şi stres termic, scăderea randamentelor agricole. În acest scenariu, domeniul agricol va avea de suferit, motiv pentru care sunt necesare măsuri tehnice, tehnologice, biologice, strategice şi organizatorice de adaptare la aceste schimbări. În partea a doua a lucrării a fost realizat un studiu economic privind eficienţa exploatării agricole prin culturi de toamnă şi primăvara a terenurilor din incintele îndiguite. S-a evidenţiat astfel efectul economic pozitiv al utilizării sistemelor de lucru cu minim de lucrări.
Manifestarea de la Brăila a continuat cu vizitarea Bazei experimentale nr. 2 IMB exploatată pe bază de contract de asociere în participatiune încheiat cu firma S.C. Gropeneanu Com S.R.L. Brăila. S-a încercat să se facă dovadă că, cele prezentate la sală se regăsesc în teren, în modul de gestionare a resurselor funciare şi de apă, în modul de lucrare a suprafeţelor, în starea culturilor agricole, în modul de gospodărire al incintei exploatate, în nivelul tehnic de dotare atins.
În discuţiile finale, purtate din nou la sală, domnul Prof. Dr. ing. Nicolescu Mihai şi domnul Prof. Dr. ing. Tabăra Valeriu au subliniat încă o dată rolul important pe care îl are Staţiunea de la Brăila pentru zona agricolă pe care o deserveşte, necesitatea ca această unitate să fie sprijinită şi susţinută pentru a putea răspunde cât mai bine la problemele arealului din zona Bărăganului de nord şi au accentuat ideea că această unitate trebuie să existe pe mai departe, în principal în folosul fermierilor şi agricultorilor din țară. De asemenea, a fost subliniată importanţa exploatării complexe, preponderent agricole a incintelor îndiguite şi necesitatea păstrării acestora în zestrea terenurilor care să constituie suportul siguranţei alimentare în ţara noastră. Concluzia ce se poate desprinde în urma acestei manifestări este că, salariaţii staţiunii Brăila şi-au făcut datoria în mod exemplar, având în vedere că au reuşit în condiţiile grele parcurse să depăşească problemele apărute şi să înscrie S.C.D.A. Brăila pe o linie ascendentă din punct de vedere stiințific, tehnic financiar, asigurându-şi începând din ultimii patru ani, un excedent financiar care a fost folosit în dezvoltarea activităţii proprii de cercetare-dezvoltare.
Dr. ing. Bularda Marcel
Ec. Bănica Camelia Mirela