Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro

(zero) -cele mai apreciate  FLORI

 Strelitzia

Această floare neobişnuită este adesea numită “Pasărea paradisului”, pentru forma sa neobișnuită și culoarea vie. La o examinare mai atentă, floarea frapează prin unicitatea şi frumuseţea sa. Planta în sine este destul de mare și poate ajunge la o înălţime de 1,5 metri, floarea, de asemenea, este mare. Strelitzia creşte în Africa de Sud şi este înalt apreciată de floriști.

2. Trandafirul

Trandafirii sînt, probabil, cele mai populare flori din lume, cei multicolori fiind apreciați de secole. Trandafirii nu sînt plante exotice şi cresc aproape oriunde. Ei sînt iubiţi și apreciați în toată lumea pentru frumusețea și aromă lor plăcută.

3. Orhideea

Orhideea este o plantă de interior foarte populară, apreciată pentru frumusețea ei. Varietatea de culori și forme este incredibilă şi se pare că acestea mai degrabă sînt create de mîna omului decît de natură. În urmă cu cîteva secole aceste flori erau considerate rare și foarte valoroase.

4. Cala

Calele sînt flori simple, dar foarte frumoase și elegante. Splendoarea lor era recunoscută de grecii antici, care le au dat numele – „Kallos” (frumusețe). Calele sînt crescute ca plante de interior, însă în preajma lor este nevoie de atenție sporită, întrucît sînt otrăvitoare.

5. Zambila

Aceste flori de primăvară împodobesc multe grădini din lume. Astăzi le putem găsi anul împrejur datorită eforturilor floriștilor, care cultivă aceste plante. Dacă sînt tăiate, îşi pierd repede aroma şi frumuseţea, așa că cel mai bine este să fie cumpărate în ghivece.

6. Bujorul

Floarea frumoasă și bogată de bujor arată minunat în orice grădină, așa că poate fi des întîlnită. Frumusețea acestor flori a fost cîntată de mulţi poeţi şi artişti. Unul dintre împăraţii chinezi a fost fermecat de bujori şi aroma lor minunată, încît a numit această floare „simbol al Chinei”.

7. Nufărul

Nuferii sînt foarte populari în lume, deşi aceștia pot fi admirați doar în apropiere de lacuri. Numeroasele soiuri de nuferi pot fi găsite în întreaga lume. În poezie, nuferii sînt simboluri ale iubirii, care au atras mulţi artişti. Aceste flori pot fi considerate pe bună dreptate capodopere ale naturii.

8. Plumeria

Plumeria, un mic arbust tropical, are flori uimitoare. De obicei ea reprezintă o floare cu cinci petale albe cu centrul galben, însă uneori se pot întîlni și flori de altă culoare. Planta nu este capricioasă. Tot de ce are nevoie este mult soare şi puţină apă. Ea are un miros puternic, mai ales pe timp de noapte. Acesta este motivul pentru care este considerată unică.

9. Florile de cireș

Florile de cireş sînt înalt apreciate mai ales în Japonia, fiind considerate simbol al primăverii. Cireşul în floare constituie adesea o sursă de inspirație pentru poeți. Nu este surprinzător că japonezii, cu înclinația lor pentru frumusețe, preferă anume aceste flori.

10. Gazania

Gazania este o floare foarte frumoasă, cu multe petale, care uimește imaginația. În Africa de Sud aceasta floare se numește “floarea-comoară”, probabil din cauza combinaţiei neobişnuite de culori şi desenului de pe petale.

1 . AGENŢI PATOGENI „DE SEZON” LA CULTURILE DE TOMATE DIN SOLARII –Dr. Marcel Costache, dr. Victor Lăcătuş-I.C.D.L.F. Vidra, Ilfov

Culturile de tomate din spaţii protejate sunt frecvent atacate de agenţii patogeni Alternaria porri (Ell.) Neerg. f. sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg. – pătarea brună a frunzelor sau alternarioza, Botrytis cinerea (Pers. et Fries.) – putregaiul cenuşiu,  Fulvia fulva (Cooke) – pătarea cafenie a frunzelor şi Phytophthora infestans (Mont.) de Bary – mana. Factorii care condiţionează aceste boli sunt: existenţa sursei de infecţie, prezenţa picăturilor de apă pe frunze sau pe fructe, umiditatea atmosferică ridicată, temperaturile scăzute de noapte, sistemul de irigare, aerisirea deficitară, desimea de plantare, habitusul plantelor şi nu în ultimul rând, nutriţia plantelor.

 Pătarea brună a frunzelor sau alternarioza:

Plantele pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. Cea mai frecventă formă de atac se constată pe frunzele bazale sub forma unor pete izolate, circulare, brune, zonate concentric (fig. 1). Când numărul petelor se măreşte, acestea confluează, iar frunzele se usucă.

Pe tulpini, peţioluri şi pedunculi apar pete ovoidale concentrice, brun-negricioase. Infecţiile pe fructe se manifestă prin pete mici, de formă circulară, adâncite, mai frecvente în jurul pedunculului. În evoluţia ulterioară acestea devin negricioase, lucioase şi prezintă zonarea concentrică specifică atacului acestui agent patogen. La suprafaţa ţesuturilor atacate apar fructificaţiile ciupercii reprezentate de conidiofori şi conidii.

Pentru combaterea acestui agent patogen se pot folosi următoarele fungicide: Rovral 500 – 0,1%, Folio Gold 0,2%, Amistar X TRA 0,05%, Score 250 – 0,05%, Ortiva 250 – 0,075%, Flint Multi 0,12 – 0,15%, Dithane M 45 (Novozir MN 80, Winner M 80, Vondozeb) 0,2%, Folpan 80 – 0,15%; Merpan 50 – 0,2%, Bravo 500 (Mycoguard, Rover, Balear) 0,2%, Orius 250 – 0,05%, Shavit F 0,2%, Kocide 2000 – 0,25%; Bouillie Bordelaise 0,75%.

Putregaiul cenuşiu:

Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor. Primele simptome apar, de regulă, pe frunzele bătrâne de la baza plantelor, sub forma unor pete verzui sau gălbui-verzui, care se necrozează şi uneori prezintă o zonare concentrică. La suprafaţa ţesuturilor atacate apare un puf abundent, de culoare cenuşie, format din conidioforii şi conidiile ciupercii, care reprezintă o sursă de infecţie pentru celelalte organe ale plantelor (peţiolurile frunzelor, tulpini, fructe). Pe tulpini atacul se manifestă, de regulă, la baza plantelor, prin apariţia unor zone depresionare, eliptice, zonate concentric, care pot să cuprindă tulpina de jur-împrejur şi să determine moartea prematură a plantelor. Pete asemănătoare pot să apară la diferite niveluri ale tulpinii şi plantele se ofilesc deasupra zonei de atac.

Atacul cel mai păgubitor şi caracteristic apare pe fructe, sub forma unui putregai umed şi moale la locul de inserţie al pedunculului (fig. 2), la suprafaţa căruia se dezvoltă din abundenţă sporii ciupercii, de culoare cenuşie. Fructele bolnave se desprind cu uşurinţă şi cad la suprafaţa solului. Când sursa de infecţie există, dar condiţiile de manifestare a atacului nu sunt optime, pe fructele verzi pot să apară pete „fantomă” reprezentate de un punct necrotic central, mărginit de un halou de culoare albicioasă.

În condiţii favorabile atacului se vor aplica tratamente cu Rovral 500 – 0,1%, Teldor 0,08%, Switch 0,08 – 0,1%, Folio Gold 0,2%, Flint Multi 0,12 – 0,15%, Folpan 80 – 0,15%, Merpan 50 – 0,2%.

Pătarea cafenie a frunzelor:

Primele simptome apar pe frunzele bătrâne de la baza plantelor, sub formă de pete mici, de culoare gălbuie, care se măresc în diametru şi devin galbene. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul petelor, apare un puf de culoare cafenie (fig. 3), format din conidioforii şi conidiile ciupercii. În condiţii favorabile petele confluează, ţesuturile atacate se brunifică şi se necrozează iar plantele se defoliază treptat datorită uscării frunzelor.

În timpul perioadei de vegetaţie, în condiţii favorabile atacului, se pot face tratamente cu următoarele fungicide Ortiva 250 – 0,075%, Score 250 – 0,05%, Topsin 500 – 0,14%, Flint Multi 0,12 – 0,15%, Dithane M 45 (Novozir MN 80, Vondozeb) 0,2%, Bravo 500 (Mycoguard) 0,2%.

Mana:

Boala se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (frunze, tulpini, fructe). La vârful frunzelor sau pe marginea acestora apar pete mari, de formă neregulată, de culoare verzuie, cu aspect opărit. La zona de contact dintre ţesuturile atacate şi cele sănătoase apare un puf alb-cenuşiu care reprezintă conidioforii şi conidiile ciupercii. Ulterior, ţesuturile din dreptul petelor se brunifică şi se necrozează, iar frunzele se usucă. Petele care apar pe tulpini şi pe peţiolul frunzelor sunt de culoare brună, alungite, superficiale. Pagubele cele mai mari se înregistrează când boala se manifestă pe fructe, care pot fi atacate în toate fazele de dezvoltare. Atacul se iniţiază de regulă la locul de inserţie al pedunculului sub forma unor pete mari, de culoare brun-olivacee, care se măresc cu rapiditate, devin brune şi cuprind în scurt timp fructele în întregime. Fructele imature atacate (fig. 4) sunt rugoase şi tari la pipăit. Pe fructele coapte petele sunt, de regulă, netede, de culoare brun deschis şi zonate concentric. Pe fructele care cad la suprafaţa solului ciuperca sporulează din abundenţă.

Pentru combaterea manei se pot folosi următoarele produse: Amistar X TRA 0,05%, Moltovin 0,35%, Previcur Energy 0,15%, Melody Compact 49 – 0,2%, Acrobat MZ 0,2%, Folio Gold 0,25%, Shavit F 0,2%, Ridomil Gold MZ 68 – 0,25%, Curzate Manox 0,25%, Cuproxate Flow 0,3 – 0,4%, Bouillie Bordelaise 0,75%, Super Champ 250 – 0,25%, Kocide 2000 – 0,25%, Dithane M 45 (Novozir MN 80, Winner M 80, Manfil, Scut, Vondozeb) 0,2%, Merpan 80 – 0,15%, Folpan 80 – 0,15%, Bravo 500 (Mycoguard, Balear, Rover) 0,2%, Fantic M 0,25%, Java M 0,225%,Verita 0,25%, Ranman 0,02%.

La culturile de tomate din solarii primul tratament se face de regulă după ,,legarea” fructelor din prima inflorescenţă. Următoarele tratamente se aplică la intervale de 6 – 10 zile în funcţie de remanenţa produselor şi de evoluţia factorilor climatici externi (în condiţii de precipitaţii, umiditate atmosferică ridicată şi implicit prezenţa picăturilor de apă pe foliajul plantelor, intervalul este mai mic).

Pentru combaterea simultană a agenţilor patogeni prezenţi la un moment dat în culturi se pot utiliza combinaţii de fungicide, cum ar fi:

• Dithane M 45 – 0,2% + Rovral 500 – 0,1% sau Teldor 500 – 0,08% pentru alternarioză şi putregai cenuşiu;
• Dithane M 45 – 0,2% + Topsin 500 – 0,14% pentru alternarioză şi pătarea cafenie;
• Acrobat MZ 0,2% sau Ridomil Gold MZ 68 – 0,25% + Rovral 500 – 0,1% sau Teldor 500 – 0,08% pentru mană, putregai cenuşiu şi alternarioză.

 2.  Beneficiile amenajarii teritoriului, inclusiv pentru pradatorii biologici

Managementul amenajarii teritoriului reprezinta o forma de favorizare a protectiei biologice a culturilor, fiind o abordare pe baze ecologice cu scopul de a stimula activitatea dusmanilor naturali ai insectelor. Modalitatea optima de a rapsunde cerintelor ecologice si economice este cea a sistemelor de agricultura ecologica.

Scopul principal al activitatii de amenajare a teritoriului pentru cresterea rolului pradatorilor / parazitoizilor este de a crea o infrastructura ecologica conforma cu peisajul agricol care sa furnizeze resurse suplimentare pentru adultii de entomofagi, respectiv hrana (prada alternativa sau gazde) si adaposturi fata de conditiile neprielnice.
Aceste resurse trebuie sa fie integrate intr-un teritoriu astfel incat sa fie favorabile in spatiu si timp pentru dusmanii naturali si practice în acelasi timp pentru a fi implementate de producatorii agricoli. Cresterea heterogenitatii vegetatiei in jurul zonelor cultivate favorizeaza o crestere in ansamblu a abundentei si diversitatii organismelor pradatoare si parazite. Tehnici disponibile pentru cresterea rolului artropodelor parazite si pradatoare prin aceasta crestere a biodiversitatii / heterogenitatii vegetatiei sunt prezentate mai jos.
Culturi intercalate sau culturi in benzi

Doua sau mai multe specii de plante sunt cultivate impreuna pe acelasi teren in benzi paralele sau in parcele alaturate. Datele din literatura de specialitate sunt relevante. Din 209 studii asupra sistemelor de culturi intercalate recenzate, s-a gasit ca 65% din cele 130 de specii de dusmani naturali studiate au crescut in densitate, in culturi mixte. In alt studiu, s-a gasit ca parazitoizii au fost mai abundenti in 72% din cazurile de culturi intercalate studiate. In 64% din alte studii recenzate s-a constatat ca rata parazitismului a fost mai ridicata in culturile intercalate. Culturile intercalate sunt fi o cale de reducere a daunatorilor, prin aceea ca amestecul de specii din punct de vedere fiziologic, interfereaza cu abilitatea daunatorilor de a-si gasi sau de a reactiona asupra plantei gazda si prin aceea ca amestecul de plante constituie un refugiu pentru mai multi dusmani naturali care pradeaza daunatorii.
Sistemul intercalat de cultura practicat la varza cu benzi de trifoi alb s-a demonstrat a fi un mijloc eficient de menagement al mustei radacinilor (Delia radicum), din cauza cresterii activitatii carabidelor pradatoare. Sistemul culturilor intercalate a favorizat activitatea de pradare a carabidelor noctune fata de ouale mustei D. redicum.
Un alt studiu privind impactul amenajarii teritoriului asupra activitatii carabidelor a fost realizat in cadrul culturii de porumb (Pioneer 3573), in care au fost intercalate benzi de trifoi alb, golomat si un amestec de plante perene cu flori pentru suplimentarea hranei pradatorilor si parazitilor. Folosirea acestor habitate pentru refugiu a determinat cresterea numarului de carabide pradatoare in cultura de porumb în timpul verii. De aceste refugii au beneficiat si alti pradatori cum sunt stafilinidele si arahnidele. De asemenea, benzile inerbate au redus efectele negative ale insecticidelor asupra carabidelor, prin asigurarea refugiului in timpul aplicarii tratamentelor insecticide.
Subinsamantatul (Undersowing)
O a doua cultura este insamantata in prima cultura, in acelasi timp sau mai tarziu, rezultand doua recolte in acelasi timp. De obicei benzile in care se cultiva cea de-a doua cultura cultura initala se transforma in mulci vegetal (prin cosire, erbicidare cu erbicide total, mulcire cu materiale plastice sufocante etc). In cazul in care culturile sunt subinsamantate / mulcite vegetal cu plante leguminoase se îmbunatateste si fertilitatea naturala a solului. In 80% din astfel de studii s-a aratat o abundenta crescuta a acarienilor pradatori.
Insule de conservare (Conservation headlands)
O fasie de 6 m in afara parcelelor primeste doar stropiri selective cu pesticide cu spectru scurt de actiune, prin care se reduce driftul si depunerea in granitele parcelelor.
Benzi imburuienate in cultura. (Weed strips within the crops)
Insamantarea catorva benzi apropiate cu buruieni cu flori sau ierburi la anumite intervale transversal zonei cultivate. Acest sistem creste abundenta insectelor pradatoare pentru afide.
Margini de cultura si zone de carabide
(Field margins and beetle banks)
Acest sistem capata importanta pe suprafete mari de cultura. Un astfel de sistem sporeste numarul de habitate disponibile pentru pradatori si parazitoizi in vederea iernarii, reproducerii in timpul primaverii si hranirii in timpul verii, intensificandu-se astfel potentialul protectiei biologice a culturilor agricole. Invazia buruienilor din astfel de sisteme este foarte redusa, iar uneori se creaza situatii de crestere a densitatii daunatorilor. Marginile formate din raigras sunt importante locuri de cuibarit pentru pasari, viespile solitare, albine si bondari. Cele care contin flori salbatice furnizeaza pollen si nectar pentru un numar de nevertebrate, incluzand speciile de bondari.
Interesul botanic pe care il prezinta acest sistem este ca actioneaza ca niste importante benzi tampon intre practicile culturale si habitatele sensibile cum sunt gardurile vii si cursurile de apa.
Carabidele sunt insecte coleoptere destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie care se hranesc cu limax, melci, omizi si larve de gandaci de Colorado.
Marginile cu plante salbatice atrag, de asemenea, mamiferele mici care constituie hrana petru bufnite. Zonele pentru carabide sunt create in mijlocul culturii si sunt zone asemanatoare cu cele de pe margini.
Zonele pentru carabide sunt zone înierbate (situate de obicei trasversal in centrul culturii) unde pradatorii pot ierna, actionand astfel ca niste cuiburi de insectele pradatoare care primavara migreaza usor in cultura. Zonele pentru carabide sunt eficace in campurile de peste 20 hectare prevazut cu o buna retea de margini de iarba.
Zonele pentru carabide sunt insule de pamant de aproximativ 0,4 m inaltime si 2 m latime create printr-o aratura in directiii opuse. Ele nu comunica, creand efectul de insula, ceea ce insemna ca vor fi preferate de pradatori. Zonele pentru carabide sunt semanate cu specii de graminee perene in amestec uneori cu leguminoase perene (generand practic borceaguri). E mentionat ca astfel de culturi de graminee perene in amestec cu leguminoasele perene sunt incurajate prin Politica Agricola Comunitara.

3 .Plantele insectar
Plantele insectar pot fi adaugate in cultura ca benzi intercalate sau ca plante individuale în pepiniera. Plantele insectar pot de asemenea implica introducerea unei culturi acoperitoare intre sau printre randurile de plante. Un spectru mai larg de resurse vegetale (nectar, polen) pentru dusmanii naturali poate fi asigurat prin cultivarea terirotiului în benzi de plante insectar din speciile din fam. Apiaceae (patrunjel), Cruciferae (mustar), Lamiaceae (menta), Compositae (coada soricelului).
Atragerea si conservarea dusmanilor naturali presupune intelegerea nevoilor de baza a acestora privind hrana, comportamentul si gazduirea lor. Pentru sustinerea si cresterea populatiilor, multi dintre agentii de protectie biologica au nevoie de nectar, polen si prada suplimentara. Prin asigurarea unui teren amenajat cu resurse vegetative diverse, agricultorii pot spori numarul si diversitatea pradatorilor si parazitilor, ameliorandu-si concomitent fertilitatea terenului si reducand costurile tratamentelor cu pesticide

4 .Combaterea buruienilor prin rotatia culturilor

Rotatia culturilor este o metoda de baza in lupta impotriva buruienilor, bolilor si daunatorilor ca urmare a eficientei combaterii si a costurilor neinsemnate.Rotatia culturilor judicios alcatuita, impiedica proliferarea unor grupe de buruieni specifice pentru anumite culturi.Monocultura si cultura repetata, mai ales in cazul culturilor semanate in randuri dese, favorizeaza inmultirea buruienilor.De exemplu, in cerealele paioase se inmultesc: musetelul nemirositor (Matricaria inodora), romanita (Anthemis austriaca), odosul (Avena fatua), iarba vantului (Apera spica-venti), albastrita (Centaurea cyanus), palamida (Cirsium arvense), mazarichea (Vicia sp.), macul rosu de camp (Papaver rhöeas), pungulita (Thlaspi arvense), cocoseii de camp (Adonis aestivalis), mustarul salbatic (Sinapis arvensis) etc.,In culturile prasitoare se inmultesc: zarna (Solanum nigrum), mohorul (Setaria sp.), iarba barboasa (Echinochloa crus-galli), cornacii (Xanthium italicum), pirul gros (Cynodon dactylon), costreiul (Sorghum halepense), teisorul (Abutilon theophrasti), meisorul (Digitaria sanguinalis), volbura (Convolvulus arvensis), marul lupului (Aristolochia clematitis), susaiul (Sonchus arvensis) etc. Unele plante de cultura, sfecla, inul, mazarea, sorgul, porumbul, cerealele paioase de primavara etc. sunt sensibile la imburuienare, mai ales in primele saptamani dupa rasarire. Altele sunt mai competitive, inabusa buruienile, de exemplu rapita, secara, iarba de Sudan, canepa, lucerna si trifoiul din anul II etc. Ca urmare, capacitatea de a concura cu buruienile este diferită, periodicitatea de aplicare a metodelor de combatere si eficienta (spectrul) acestora este diferita favorizand sau dimpotriva reusind sa combata bine anumite grupe de buruieni.
Prin rotatia culturilor se potenteaza efectul de combatere al metodelor integrate, printr-o rezultanta comuna si eficienta. Rotatia isi exprima efectul asupra reducerii imburuienarii terenurilor, atat direct, cat si indirect prin corelarea cu lucrarile solului, fertilizarea, amendarea, semanatul si lucrarile de ingrijire specifice fiecarei culturi

 5  Cum putem obtine bani si sanatate din “gunoaie-mulci

Un mulci, prin definitie, este un amestec de scoarta, muschi de turba, namol de turba, compost, ace de pin, paie, pietris, plastic, frunze sau orice materiale similare si care sunt raspandite in mod uniform pe suprafata solului, in functie de nevoile plantelor.

Prin aplicare mulciului se urmaraesc urmatoarele obiective:
• Prevenirea cresterii buruienilor;
• Conservarea apei in sol;
• Stabilizarea temperaturii solului;
• Reducerea compactarii solului, pentru a permite dezvoltarea normala a radacinilor plantelor;
• Reducerea eroziunii solului pe pante;
• Tinerea fructelor, legumelor si florilor curate, atinci cand ajung pe sol;
• Imbunatatirea estetice unui peisaj agricol, etc.
Cercetarile efectuate de catre Weyerhaeuser Co (1969, au indicat faptul ca un mulci de doi centimetri de scoarta, reduce vara cu 21% pierderea de umiditate si intarzie iarna cu doua zilei inghetarea solului.
Mulciul organic, provenit din materialul vegetal, se descompune in timp si imbunatateste structura solului. Acest lucru duce la cresterea spatiilor de aer din sol si la o mai buna retinere a apei de catre particolele coloidale.
Mulciul imbunatateste si stabilizeaza structura solului, prin reducerea impactului de ploaie, si a compactarii solului.
PH-ul (aciditatea sau de alcalinitate) solului poate fi schimb in functie de mulciul selectat. De exemplu, cele mai multe composturi sunt usor alcaline (pH mai mare de 7) si sunt excelente pentru utilizarea in solurile din regiunile acide. In schimb, utilizarea acelor de molid, scoartei de molid si muschilor de turba va duce la cresterea aciditati si se aplica pe terenurile alcaline.
Mulciul organic contine atat macroelemete cat si microelemte chimice esentiale pentru cresterea plantelor, dar nu trebui sa fie considerat inlocuitor de ingrasamant chimic.
In fapt, materiale, cum ar fi paiele, aschiile de lemn si rumegus au un continut ridicat de carbon si prin urmare trebuie adaugat in sol azot, in momentul mulcirii. De exemplu se adauga 2 kg de azot la 1000 de mertri patrati.
Se recomanda ca la fiecare tona de paie sau alte resturi vegetale utilizate ca mulci sa se aplice in jur de 6-12 kg azotat de amoniu pentru a grabi fermentarea si transformarea mulciul in ingrasamant organic pentru plante. Paiele si resturile vegetale afaneaza solul si imbunatateste structura lui.

6. Folia biodegradabilă este folosită pe scară largă în țările civilizate,dar nu este folosita in tari sarace
   .  “Culoarea trebuie să fie neagră, nu albă. Nu se folosește folie albă la mulcit. Sau albă la interior și neagră la exterior. Folia ușor transparentă permite buruienilor să crescă câțiva centimetri. Este eficientă în culturi precum pepeni, mai ales cei altoiți și căpșunul. Mulcirea cu folie a devenit un standard pentru multe legume, datorită controlului foarte bun al buruienilor, al păstrării umezelii (ceea ce reduce costul cu irigarea). Dar cel mai mare impact este asupra utilizării luminii și căldurii de la început de sezon, în funcție și de culoare.
   O companie americană care produce o astfel de folie folosește material pe bază de tulpini de porumb și alte surse regenerabile. Avantaje:
   – nu lasă reziduuri în sol, se biodegradează total;
   – are aceeași rezistență, elasticitate ca și mulciul tradițional;
   – nu este necesar să fie mutată de pe sol, la finalul sezonului;
   – poate fi întinsă cu aceleași mașini care se folosesc și la mulciul clasic nebiodegradabil;
   – poate fi folosită la aceleași culturi la care se utilizează și mulciul normal;
   – are aceleași efecte ca și folia de mulci tradițională, iar rezultatele privind producția sunt la fel sau mai bune.Cât durează folia de mulci biodegradabilă? În general, rezistența ei pe sol depinde de mediu și condițile de climă: temperatură, umiditate, activitatea bicrobiană din sol. Poate rezista pe sol de la minim 3-4 luni până la maxim 7-8 luni.
   
   Culoarea influențează producția
   Un cercetător a descoperit că pepenii mulciți cu folie albastră au dat o producție mai mare. El studiază și efectul foliei argintiu-metalizate. Reflecția luminii pare să stânjenească atacul de afide. Un element important în decizia de a folosi folie colorată este costul. Cea neagră rămâne de departe cea mai ieftină. Una colorată poate fi și dublă la preț.S-a constatat că tomatele au avut o creștere mai compactă când s-a folosit folie roșie, au înflorit mai devreme și au avut o producție mai timpurie. Folia de mulci albastră a stimulat productivitatea la pepenii galbeni. Folia galbenă atrage insectele, un truc ce poate fi folosit pentru a le îndepărta de cultură și a le putea combate eficient, fără a stropi plantele. În studiu mai sunt și alte culori de folie pentur mulci: maro, verde sau tratate IRT (infrared termal). În urma crcetărilor preliminare s-au desprins câteva concluzii: argintiul este repelent pentru afide; albastru atrage tripșii, dar a fost foarte eficient în producția de tomate de seră; galben  atrage insectele.
   
   Cercetătorii americani fac și unele recomandări privind culorile:
   – tomatele răspund mai bine la mulciul roșu decât la cel negru, cu o creștere de 12% a producției vandabile. Se pare că reduce și aparița timpurie a manei.
   – ardeii răspund mai bine la mulciul argintiu comparativ cu cel negru, cu o creștere de 20 % a fructelor vandabile.
   – vinetele se pare că dau rezultate mai bune pe folia de culoare roșie decât pe cea neagră, mai ales în condiții de stres termic și hidric;
   – castraveții se pare că răspund mai bine la folia albastru închis decât la cea neagră, cu o creștre de 30 % a producției vandabile. Dar folia argintie poate fi dificil de întins. În plus în anii răcoroși poate reduce vigoare plantelor.

 7 .Avortarea este fatala si pentru cultura  legumelor

Cauza majoră a unui proces incomplet de legare a fructelor, ca și a fructelor rămase mici („meiate”), o constituie slaba polenizare. Introducerea hibrizilor partenocarpici de tomate sau a celor total ginoici de castraveți, a îmbunătățit în mare măsura rezistența plantelor la factorii adverși de mediu, cum ar fi intensitatea luminoasă slabă și temperatura scazută.

Efectele avortării florilor și a pierderii fructelor, pot fi uneori extrem de dure din punct de vedere economic, pentru că se “ratează” timpurietatea. Fenomenul poate avea loc nu numai la debutul culturilor extratimpurii și timpurii , ci și mai târziu.

Factori care afectează legarea fructelor
– temperaturi scăzute, sub 10°C noaptea și sub 15°C ziua.
– intensitatea luminoasă puternică și temperatura foarte ridicată cresc procentul de avortare a florilor.
– ventilarea – cu cât o construcție este mai înaltă (4,5-6,5 m), cu atât are un volum de aer mai mare și se poate realiza o ventilație mai bună.
– Azotul influențează diferit procesul de dezvoltare: în general excesul determină o mai bună înflorire, dar o legare slabă a fructelor, iar deficitul reduce procentul de legare.
– asigurarea foarte bună cu fosfor a plantelor favorizează formarea unor flori viguroase și implicit o creștere a numărului de flori legate. Același efect îl are și buna asigurare cu microelemente (B, Fe, Mo, Mn, Zn, Cu), cu rol important în metabolismul acizilor nucleici și în sinteza proteinelor.
– concentrația ridicată de săruri solubile în soluția solului poate indirect să influențeze negativ procentul de legare a florilor, printr-o absorbție deficitară a apei.
– necorelarea dintre potențialul productiv al plantei la un anumit moment, pe de o parte, și potențialul plantei de a susține încărcătura de fructe și condițiile de mediu pe de altă parte.
– amânarea recoltării, când are loc o supracoacere a tomatelor, sau când lăsăm fructele de castraveciori să crească mai mari, sau când recoltăm „la roșu” ardeiul gras, o parte din flori pot avorta din cauza scăderii intensității activității radiculare.
– avortarea florilor are loc  și când este afectată suprafața foliară de anumiți agenți patogeni și dăunători.

Cum putem limita pierderile
Dintre metodele chimice amintim produsele TomatoSTIM pentru tomate, Faverex pentru fasolea verde, Solex pentru plantele de ardei gras, Vifarex pentru  vinete s.a.

Folosirea produsului 2,4 D pentru stimularea legării florilor nu este avizată în România. De fapt acest compus este un erbicid. În concentrații foarte mici are efecte stimulatoare, dar are și foarte multe dezavantaje. Unul dintre acestea este deformarea fructelor, fructe cu goluri sau cu mucron exagerat.

8. Solutii  pentru a scoate bani din cultura de  vinete

 Într-un studiu realizat de dr. Victor Lăcătuș, suprafața probabilă ocupată cu vinete la noi în țară este de circa 4.000 ha în câmp și 1.000 ha în sistem protejat. Producțiile estimate sunt de 120.000 t/ha în câmp (4.000 x 30 t/ha) și 60.000 t în sistem protejat (1.000 x 60 t/ha). 

Particularități ale culturii de vinete
– pH: se adaptează destul de bine în domeniul 5,5 – 8,0;
– Salinitate: optimul variază între 0,5 și 0,6 mS;
– Sensibilități de nutriție: vinetele sunt sensibile la carența de magneziu, zinc fier, bor și molibden ;
– Consumuri specifice pentru o producție medie de 40 t/ha (în kg/tonă): 3,34 azot (N); 0,9 fosfor P2O5; 6,6 K2O; 0,9 MgO;
– Temperatura: datorită originii tropicale-subtropicale vinetele au cerințe mari față de acest factor;
– Irigarea: este exigentă față de apă; raspunde bine la o irigare relativ continua; de 5 ori pe săptămână la irigarea prin aspersie sau zilnic la cea prin picurare. După plantare, cca 50 % din ETP. Începând cu înflorirea și până la îngroșarea primelor fructe, 60 %; în continuare 100 % din ETP.

Fertilizarea
– azotul este important la început pentru creșterea plantelor, dar trebuie evitat excesul, mai ales în cazul plantelor altoite; buna asigurare cu azot favorizează formarea fructelor; fertilizarea fazială ameliorează fructificarea;
– fosforul: favorizează înflorirea;
– potasiul favorizeaza legarea florilor;
– magneziul : sensibila la carența acestui element
– materia organică: răspunde bine la fertilizarea organică, dar pentru a evita excesul de azot, aceasta se face cu minim 3 luni înainte de plantare.
Principalii factori restrictivi ai producței de vinete sunt: bolile și dăunătorii de sol, starea de fertilitate a solului, apa, factorii climatici.

Program orientativ de fertilizare 
1. Irigare prin aspersie sau pe brazde
Din punct de vedere al fertilității momentane, pe un sol mediu cu textura luto-nisipoasă, concentrațiile optime de macroelemente pentru cultura de vinete sunt următoarele (mg•kg-1 în EA 1:2,5 g/g): N-NO3 – 30; P H2O – 6; KH2O – 35;
Un program orientativ de fertilizare, pe un sol cu fertilitate medie, pentru o producție de cca 35 t/ha, ar arăta astfel:
– toamna: gunoi de grajd semifermentat, 40 t/ha;
– superfosfat simplu, 220 kg/ha;
– sulfat de potasiu granulat, 85 kg/ha;
Primavara, la pregătirea terenului: complex 20:20:0. – 125 kg/ha;
În vegetație:
– la formarea primelor fructe: complex 15:15:15. – 220 kg/ha;
– la recoltarea primelor fructe: î.c. 15:15:15 – 220 kg/ha;
– în plină recoltare a fructelor: azotat de amoniu, 125 kg/ha; azotat de potasiu, 150 kg/ha.
2. Irigare prin picurare
Pentru o producție de minim 45 t/ha:
– 00 – 30 zile după plantare (zdp): MAP (monoamoniu fosfat) 0,25 kg/zi/2.500 mp;
– 31 – 60 zdp: azotat de amoniu 0,2 + MAP 0,2 kg/zi/2500 m2;
– 61 – 90 zdp: azotat de amoniu 0,2 + azotat de potasiu 0,25 kg/zi/2500 m2;
– 91 – 120 zdp: Polyfeed 19:19:19 0,5 kg/2.500 mp;
– 121 – 150 zdp : azotat de amoniu 0,2 + azotat de potasiu 0,25 kg/zi/2500 m2;
151 – 180 zdp : azotat de amoniu 0,35 + azotat de potasiu 0,25 kg/zi/2500 m2;
181 – zdp : azotat de potasiu 0,5 kg/zi/2500 m2;

Dozele de îngrășăminte sunt zilnice, deoarece trebuie irigat zilnic. Dacă într-o zi nu se udă (pentru că s-a dat prea multă apă în ziua precedentă sau a plouat), atunci, în ziua udării, doza de îngrășământ se va dubla. Dacă numărul de zile fără irigare este mai mare de 2, atunci dozele de îngrășăminte nedate se vor eșalona echilibrat pe următoarele 2 zile. De asemenea, este de dorit ca norma de udare dintr-o zi să se împartă în cât mai multe reprize.

6325 afisari	5537 afisari	13555 afisari
8119 afisari	8622 afisari	4611 afisari
6565 afisari	12096 afisari	4359 afisari
6939 afisari	6894 afisari	4272 afisari
4257 afisari	7145 afisari	5764 afisari
4243 afisari	3782 afisari	4344 afisari
5238 afisari	2863 afisari	2347 afisari
3496 afisari	3032 afisari	4385 afisari
3841 afisari	3465 afisari	6041 afisari
3163 afisari	3033 afisari	2450 afisari
2953 afisari	2397 afisari	2237 afisari
3570 afisari	3961 afisari	3683 afisari
4372 afisari	4107 afisari	3804 afisari
2101 afisari	3790 afisari	3115 afisari
4207 afisari	2581 afisari	4024 afisari
2509 afisari	7546 afisari	4700 afisari
3155 afisari	6476 afisari	2871 afisari
2533 afisari	3446 afisari	3805 afisari
5220 afisari	3749 afisari	2829 afisari
6108 afisari	4297 afisari	5266 afisari
3332 afisari	3148 afisari	4883 afisari
2983 afisari	4824 afisari	2719 afisari
2438 afisari	5348 afisari	2944 afisari
3770 afisari	4042 afisari	3108 afisari
3001 afisari	5753 afisari	8960 afisari
3980 afisari	3254 afisari	2210 afisari
1747 afisari	3324 afisari	2768 afisari