Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro

 1. Din serialul “vinde-ti turma,pentru ca DNA-ul sa piarda urma frauduloasa a privatizarilor “boieresti”- S-a dat zvon  că afacerea lui Adrian Porumboiu este scoasa la mezat

 2.Praf in ochi este, spre exemplu,gargara cu miliardul adunat de Hrebenciuc,daca nu se arata cit a primit fie si numai de la “privatizarea “  SC Avicola Bacau SA,ajutata de el sa fie transferata din avutia TUTURORA,numai in pormoneul  unora

 3. Fratilor,vreti sa eliberam Tara de datorii?Sa luam macar 30% din banii mulsi din Avutia Obsteasca de catre Burghezia Fesenista 

4. La nivel public cetățenii români spun în proporție de 99% că și-ar dori confiscarea averilor corupților

 5. In zadar Instituțiile statului au descoperit în dosarele lui Dan Voiculescu o hotie   cu prejudicii de circa un miliard de euro, bani care ar trebui să reintre în Bugetul Statului

6 . Lupta pentru confiscarea averilor marilor corupți trebuie dusă la nivel legislativ, mediatic, dar și prin implementarea de programe anticorupție pentru educarea cetățenilor și încurajarea acestora să denunțe actele și infracțiunile de acest tip.

(Zero)   Buna dimineata ROMANI FURATI DE LA OCHI , NU DOAR DE BANCHERI, CI SI DE Burghezia Fesenista care a luat Toata Averea Obsteasta a TUTURORA; IATA CA Islanda își trimite bancherii la închisoare

Curtea Supremă a Islandei a decis condamnarea la închisoare a patru șefi ai celei mai mari bănci internaționale islandeze, Kaupthing Bank.

Instanța a decis ca bancherii să fie trimiși la închisoare pe o perioadă cuprinsă între patru și cinci ani și jumătate.

Bancherii- Sigurdur Einarsson, fostul președinte al consiliului, Hreidar Mar Sigurdsson, fostul director executiv, Magnus Gudmundsson, fostul director executiv al sucursalei Luxemburg și Olafur Olafsson, unul dintre proprietarii majoritari-si multi altii  au fost acuzați de ascunderea faptului că un investitor din Qatar, șeicul Mohammed Bin Khalifa Bin Hamad Al – Thani, a cumpărat o participație din capitalul băncii Kaupthing, însă acesta a împrumutat, de fapt, banii ilegal de la bancă pentru sine.

Al-Thani a cumpărat o participațiune de circa 5,1% din bancă, chiar cu câteva săptămâni înainte de prăbușirea acesteia. Cumpărare investitorului a fost văzută inițial ca un impuls de încredere pentru bancă, în timp ce zvonurile circulau despre problemele sale financiare și intrarea în faliment.

Curtea Supremă l-a condamnat la cinci și jumătate de închisoare pe Hreidar Mar Sigurdsson, fostul director executiv. Sigurdur Einarsson, fostul presedinte al consiliului, a fost condamnat la patru ani de închisoare.

Curtea Supremă a dat o sentință de patru ani și jumătate lui Olafur Olafsson, unul dintre proprietarii majoritari ai băncii Kaupthing. Magnus Gudmundsson, fostul director executiv al sucursalei Luxemburg, a primit la rândul său o pedeapsă de patru ani și jumătate. Olafur Olafsson și Magnus Gudmundsson au mai primit o pedeapsă de trei ani și jumătate, respectiv 3 ani din partea instanței districtuale.

Acestea sunt cele mai grele sentințele pentru fraudă financiară din istoria Islandei.  Cei patru vor trebui să plătească propriile cheltuieli  de judecată care se ridică la suma de 82 de milioane de Kronur, aproximativ 670 mii dolari.

Sigurdsson și Einarsson se confruntă cu un alt caz de fraudă financiară  tot în perioada când au condus banca Kaupthing, aceștia fiind acuzați de manipularea pieței.

  1. Din serialul “vinde-ti turma,pentru ca DNA-ul sa piarda urma frauduloasa a privatizarilor “boieresti”- S-a dat zvon  că afacerea lui Adrian Porumboiu este scoasa la mezat

Dupa  ce criminalii Tarii au omorit suflete nevinovate,punindu-ne sa tragem noi intre noi si inainte si dupa 22,au liberalizat haosul,debandada,lichidarea Avutiei Nationale.Incepind cu lichidarea fostelor CAP-uri,iaseuri,statiuni de cercetare si terminind cu minele sau aerul de deasupra noastra !Degeaba ne batem noi gura si ne punem pilea la saramura Ei se aleg cu munti de bani in schimbul unor  ani petrecuti in celule de lux si noi ne tirim viata de azi pe miine .Iata,spre exemplu,cum se spala cirpele in familie !Boierul  latifundiar din Vaslui va bate palma,fie si cu  un important om de  afaceri  din Republica Moldova.Unul dintre numele vehiculate în piaţa de agribusiness care s-ar fi arătat interesat de afacerea antreprenorului român este Trans-Oil, cea mai mare companie agricolă din Republica Moldova, controlată de omul de afaceri Vaja Jhashi, cu origini gruzine şi cetăţenie americană. Compania lui Turrisi este, de altfel, un gigant al agriculturii moldovenești, exploatând 28.500 de hectare   și având în portofoliu 14 din totalul de 19 silozuri de peste Prut. Mai mult, anul trecut, Trans-Oil a cumpărat și o fabrică de ulei în România și care a aparținut Ultex Ţăndărei.În plus, grupul are un terminal de export în Giurgiuleşti pe Dunăre, în apropierea portului românesc Galaţi. Trans-Oil are şi un birou în Geneva şi operaţiuni de export de materii prime agricole în zona Mediteranei, dar şi în spaţiul ex-sovietic sau în Statele Unite.Si uite asa  se pierde urma “legalitatilor”si nici macar  NU SE DA CU SUBSEMNATUL !

 2.Praf in ochi este, spre exemplu,gargara cu miliardul adunat de Hrebenciuc,daca nu se arata cit a primit fie si numai de la “privatizarea “  SC Avicola Bacau SA,ajutata de el sa fie transferata din avutia TUTURORA,numai in pormoneul  unora

Degeaba ,in ultimele șase luni divizia anticorupție a ‘aruncat în aer’ efectiv clasa politică  prin scoaterea din sertare a dosarelor Microsoft, ANRP- BICA, retrocedări ilegale – Hrebenciuc, Gala Bute – Elena Udrea și celebrul dosar de subminare a economiei naționale al gazelor ieftine pentru omul de afaceri, Ioan Niculae. Un alt caz celebru de corupție este dosarul baronului PSD Adrian Duicu, președintele CJ Mehedinți, care făcea trafic de influență chiar în biroul de la Palatul Victoria al premierului Ponta, conform procurorilor DNA. Deci nu există o excepție de la regulă, corupția merge până la cei mai înalți demnitari ai statului român. Degeaba,România a oferit un caz unic în Europa, șefa diviziei Antimafia Alina Bica, s-a îndeletnicit cu diverse acte de corupție atât înainte de dobândirea acestei funcții cât și în perioada cât a condus  DIICOT. Procurorii anticorupție o acuză de diverse fapte de corupție în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri de la ANRP și, intervenția în dosare pentru a bloca anchetarea și judecarea unor oameni de afaceri cum ar fi Ovidiu Tender(dosarul Rafo-Carom) și Ioan Niculae (dosarul gazelor ieftine).

 3. Fratilor,vreti sa eliberam Tara de datorii?Sa luam macar 30% din banii mulsi din Avutia Obsteasca de catre Burghezia Fesenista !

Tara a fost devalizata,furata,desfigurata pe principii clientelare .Seara se culcau boi  si dimineata se trezeau pricopsiti cu o fabrica,uzina,cooperative.Au jucat si la barbut fostele CEAP-uri/fabriciNimic nu s-a furat la intimplare.In zadar dosarul ‘gazelor ieftine’ a făcut o primă‘victimă’ în persoana fostului ministru al Economie, Adriean Videanu (PDL). Adrian Videanu a intervenit pe lângă șefa antimafia Alina Bica, care a dispus ridicarea ilegală a unui sechestru pe acțiunile unei firme deținute de acesta. În acest dosar vorbim de un prejudiciu de 11 milioane de euro.Confiscarea Averilor  este solutia solutiilor .Marea problemă a României este recuperarea banilor delapidați de la bugetul de stat și de la simplul cetățean plătitor de  taxe. România are o problemă legislativă privind confiscarea averilor marilor corupți condamnați de instanțe. Magistrații nu pot cere o confiscare extinsă a averilor, fapt ce îi protejează pe cei care au devalizat România în ultimii 25 de ani. Printr-o decizie a Curții Constituționale confiscarea extinsă a averii dată prin sentință nu se poate face decât asupra bunurilor dobândite după 17 aprilie 2012. 

  4. La nivel public cetățenii români spun în proporție de 99% că și-ar dori confiscarea averilor corupților

Protejați de o lege permisivă, corupții huzuresc pe plaiurile mioritice. Deși dosarele de corupție curg în valuri, averile acestora nu pot fi confiscate de instituțiile statului. Parlamentarii români au depus eforturi considerabile pentru promovarea unor legi care să îi scape de pușcărie cum ar fi legea amnistiei și grațieri, acțiune care a intrat în istorie ca ‘Marțea Neagră’, dar și prin tentative de modificare a codului penal care le-ar fi asigurat dreptul de a fura fără a mai fi trași la răspundere.Uniunea Europeană cere o confiscare extinsă a averii celor care au fost condamnați pentru corupție, însă țara noastră mai are puțin de așteptat.Recent am avut parte de o acțiune halucinantă a Guvernului României care a secretizat dosarul de recuperare a prejudiciului din dosarul ICA, unde Dan Voiculescu a păgubit statul român cu 60 de milioane de euro. 

 5. In zadar Instituțiile statului au descoperit în dosarele lui Dan Voiculescu o hotie   cu prejudicii de circa un miliard de euro, bani care ar trebui să reintre în Bugetul Statului

Din păcate recuperarea acetor bani întâmpină probleme din cauza legislației inadecvate.

România ar trebui să implementeze o strategie pentru confiscarea averilor, asumată de Guvernul României, Parlamentul şi sistemul judiciar, prin parchet, instanţa supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Practic legislația actuală permite infractorilor să scape de confiscarea averii produse din activități ilicite. Procurorii pot recupera paguba produsă într-un dosar de infractori, dar nu pot confisca averea produsă din activități infracționale chiar și în cazul în care infractorii nu pot dovedi proveniența bunurilor și a banilor.‘Rata de recuperare înregistrată de autoritatea competentă la executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15% din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce face ca  sancţiunile aplicate să aibă caracter mai descurajator, iar victima (care este adesea statul, în cazurile de corupţie) să nu îşi recupereze pierderea suferită’, spun procurorii DNA.

 6 . Lupta pentru confiscarea averilor marilor corupți trebuie dusă la nivel legislativ, mediatic, dar și prin implementarea de programe anticorupție pentru educarea cetățenilor și încurajarea acestora să denunțe actele și infracțiunile de acest tip.

Ei si-au propus ca sa fure Toata Avutia Nationala a Tuturora,intronind regula demonica:”Noi furam,noi ne judecam,noi ne reabilitam…Economicul dicteaza politicul!…”; De aceea nu se confisca averea natiunii furata de burghezia fesenista;  În România  cei mai mari hotomani sălășluiesc chiar în Casa lui Nicolae Ceaușescu, Palatul Parlamentului,Guvern,Vilele de protocol ,dar si in mintile celorcare fac sa fie la aceeasi masa minciuna si hotia,legea si faradelegea .Sunt atit de bine organizati,imbirligati,incit ce vedem si auzim este doar ecoul piesei de teatru transmisa direct la tembelizor  . Politicenii,legiuitorii,mafiotii  români și-au găsit o ascunzătoare în legislatia facuta de ei.Nu doar in Casa Poporului, fiind protejați de imunitate parlamentară. Aleșii au căutat în ultimii 25 de ani să își creeze legi care îi pot proteja de pușcărie și brațul lung al legii.Incepind cu  Adrian Năstase (fost premier PSD, dosarele Zambaccian și Trofeul calității), Dan Voiculescu (senator PC, mogul media, dosarul ICA), Gigi Becali (deputat PNL, dosarul Transferurilor, dosar retrocedări MAPN), George Copos (fost vicepremier al României PC, dosarul Transferurilor, dosarul Loteria – Ana Electronic), Relu Fenechiu (deputat PNL, dosarul Transformatorul), Zsolt Nagy ministru al Telecomunicațiilor și Codruț Sereș ministru al Economiei (dosarul  “Hidroelectrica”, spionaj pentru cetățeni străini) și lista poate continua.

Călin Popescu Tăriceanu A NIVELAT CALEA subjugarii financiară a țării prin Afacerea Erste-BCR

Afacerea Erste-BCR a fost punctul de cotitură în care România și-a pierdut independența. Călin Popescu Tăriceanu, cel care s-a așezat în fotoliul de premier după Adrian Năstase, a condus o politică de îndatorare a populației, care a îngenuncheat România  .

În sine, afacerea Erste-BCR a fost una dintre cele mai complicate și ascunde mașinațiuni financiare din istoria democratică a României. Totul a început cu Banca Fortuna, apoi cu multe alte mici bănci private. Apoi a apărut Bancorex-ul. Care s-a stins și a fost înghițit de BCR. Iar BCR a fost înghițit de BERD și Erste. Apoi a urmat – pentru multele miliarde pe care noi trebuia să le plătim către Erste, și nu Erste către noi pentru achiziționarea BCR – creditul cu buletinul, concomitent cu acordarea de miliarde către Erste-BCR, prin ordonanțele lui Tăriceanu și, încet, încet am consolidat o bancă străină, cu interese străine, ca principal mijloc financiar bancar în România.

În 2006, Călin Popescu Tăriceanu a dat o Ordonanță și o Hotărâre de Guvern prin care punea la dispoziția Erste orice sumă de bani pe care aceasta ar fi invocat-o ca fiind o afacere necurată în BCR din cauza Bancorex. Asta după ce, în contractul de privatizare, se mai făcea o concesie de peste un miliard de dolari, în favoarea Erste pentru posibilele găuri din afacerea Bancorex. Una peste alta, actele normative și suma din contractul de privatizare depășesc suma de privatizare. Această modalitate este incompatibilă cu o afacere a secolului XXI, când există instituții de audit internaționale, care pot analiza fiecare cent care a existat vreodată în vreo bancă. Nu mai vorbim de obscuritatea în care s-au afundat datele cu privire la celelalte oferte depuse pentru cumpărarea BCR.

Acele miliarde, însă, pe care unii le-au furat din Bancorex, iar alții le-au plătit către Erste-BCR, au fost achitate integral de poporul român, prin dobânzile la creditul cu buletinul, prin așa-zisele facilități fiscale din timpul Guvernului Tăriceanu, prin bula imobiliară și prin extravaganța consumului.

ZIUAnews relansează acest subiect pe fondul tentativei lui Călin Popescu Tăriceanu de a accede la fotoliul de președinte al țării și reamintește cititorilor că modalitatea prin care Călin Popescu Tăriceanu a privatizat Banca Comercială Română – Erste ascunde afaceri neelucidate, netransparente și total inadecvate economiei de piață și democrației.

Nu vom comenta despre modul în care s-au folosit banii pe acest traseu, pentru că nu există probe, dar vom prezenta relația Bancorex – BCR-Erste – Călin Popescu Tăriceanu.

BCR, gaura neagră a banilor întreprinderilor românești

Banca Comercială Română a fost înfiinţată în anul 1990, prin „preluarea activităţilor comerciale ale Băncii Naţionale a României”. Corect spus, prin confiscarea banilor fostelor combinate şi întreprinderi socialiste de stat: siderurgice, miniere, chimice, de transport, construcții de maşini, textile etc. Adică, tot ce „mişca” în economia românească înainte de 1990, în afară de agricultură şi cooperaţie meşteşugărească, domenii care aveau propriile bănci (Banca pentru Agricultură și Industria Alimentară aflată deja în funcţiune, dar transformată şi ea în Banca Agricolă, respectiv Bankcoop, înfiinţată tot în 1990).

În mod normal, toate aceste întreprinderi ar fi trebuit să devină acţionare ale noii bănci comerciale, cu diferite procente, în funcţie de sumele disponibile pe care le aveau la data respectivă în conturile BNR. Probabil, cei mai mari acţionari, care ar fi constituit şi Consiliul de Administraţie al noii bănci, ar fi devenit Combinatul Siderurgic de la Galaţi, Petrom, Electrica, Romgaz, IMGB, Republica şi celelalte mari întreprinderi din Bucureşti, Tractorul şi Autocamioane – Braşov, precum şi marile întreprinderi din cele mai industrializate judeţe ale ale ţării: Hunedoara, Prahova, Sibiu, Braşov etc. Dar, dimpotrivă, după 1990, toate aceste întreprinderi au ajuns în situaţia de a fi obligate să-şi „cerşească” propriii bani de la mai marii BCR, pentru salarii, pentru investiţii, pentru plata materiilor prime etc. Ce a urmat era lesne de prevăzut: lipsite de finanţare, rând pe rând aproape toate aceste entităţi industriale, multe dintre ele de vârf pe plan internaţional în domeniile lor de activitate, au intrat în incapacitate de plată. Apoi au fost supuse la varii forme de restructurare şi, în final, au intrat în faliment. Dacă ar fi avut controlul propriilor fonduri, cu siguranţă, altfel ar fi evoluat nu doar aceste întreprinderi, ci întreaga economie românească.

Legile lui Tăriceanu pentru Erste-BCR

După ce BCR a preluat Bancorex, considerată de specialiștii economici ca fiind cea mai mare gaură din domeniul bancar românesc, Călin Popescu Tăriceanu a privatizat Banca Comercială Română. Conștient fiind de găurile provenite din devalizarea fostei Bancorex și înglobate în BCR, Tăriceanu a spus, într-o Ordonanță și într-o Hotărâre de Guvern, că statul român despăgubește Erste pentru „orice daune suportate de aceasta”.

OUG 33/26.07.2006, „privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării Băncii Comerciale Române SA”, stipulează, la articolul 12, că „(…) AVAS este autorizată să despăgubească cumpărătorul pentru orice daune suportate de acesta, rezultând din obligaţiile băncii în legătură cu activitatea Băncii Române de Comerţ Exterior – Bancorex – S.A., denumită în continuare Bancorex – S.A., în conformitate cu prevederile contractului de vânzare-cumpărare”.

Ulterior, în octombrie, Tăriceanu a dat o altă Hotărâre de Guvern, HG nr. 1316/2006 „pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.585/2005 privind aprobarea proiectului final al contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni deţinut de stat la Banca Comercială Română – S.A. şi a anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.719/2005 pentru aprobarea preţului de vânzare al acţiunilor deţinute de stat la Banca Comercială Română – S.A. şi a unor documente contractuale necesare încheierii procesului de privatizare a acestei bănci”. În acest act normativ se arată, la articolul 11, că „vânzătorul se obligă să-l compenseze pe Cumpărător pentru daunele rezultând din sau în legătură cu obligațiile Bancorex (n. red. – după ce, în același contract de privatizare, se arăta că România trebuie să plătească Erste 1,8 miliarde de euro ca potențiale datorii)”.

Ilie Șerbănescu: Tăriceanu e mai rău decât Erste!

Contactat de ZIUAnews, fostul ministru Ilie Șerbănescu, a comentat: „Tăriceanu e mai rău decât Erste. România era kaput cu dezvoltarea din momentul în care a dat BCR. Tăriceanu a flituit toți banii ăia (n.red. – din privatizarea BCR). Banii ăia, potrivit legilor de atunci, s-au dus într-un Fond de Dezvoltare. Fondul ăla a fost flituit de Tăriceanu și a fost, cum să spun, contribuția dezastruoasă a lui Tăriceanu la situația economică din acea perioadă, pentru că a fost singura perioadă din istoria postdecembristă în care a existat un aport extern de bani. Altfel, toate guvernările anterioare lui Tăriceanu și posterioare lui Tăriceanu n-au avut decât de a gestiona penurii, adică lipsă de bani. Ori, atunci, când era ideea de a acapara România, au intrat bani și acei bani au intrat prin bănci și au fost îndreptați înspre cheltuirile astea pe credite de consum.

Și Tăriceanu ce s-a găsit el să facă? A mărit salariile, a mărit pensiile, cu banii de la BCR. Or, banul ăla odată intrat, atunci, potrivit normelor FMI, un ban din privatizări nu are voie să fie bugetat, pentru că este ban accidental. Anul ăsta intra și la anul nu-l mai am. Ori, când măresc salariul am nevoie de ei și la anul. El a dat banul și pe urmă l-am plătit noi cu reducerile din 2009, 2010, 2011. Povestea asta că puteam să facem altfel fără să reducem, nu se putea. Băsescu și-a asumat nefericirile făcute de Tăriceanu, care este un Dandy de prost gust, prost, îngâmfat și vânzător de țară.

Omul ăsta a vândut perimetrele din Marea Neagră înainte de a fi alocate de Curtea Internațională de la Haga”.

O sulă financiară

În ceea ce privește prevederile celor două acte normative date de Tăriceanu în legătură cu privatizarea Băncii Comerciale Române, prin care se preciza că Erste va fi despăgubită pentru toate pagubele provenite din Bancorex, analistul economic Ilie Șerbănescu a precizat: „Banca Română de Comerț Exterior – prin ea s-au făcut toate șmecheriile, pentru că, până la ajungerea înstrăinării întregului sistem bancar, băieții noștri au dat iama în băncile de stat. Trei piese au fost atacate în primul rând: una a fost Banca Agricolă care a fost luată pe nimic de către Raiffeisen, a doua a fost BCR, care era Banca Comericală Română care luase toată partea de relații cu mediul de afaceri, așa cum era el la vremea respectivă doar de stat, dar cu afaceri ale Băncii Naționale. Înainte nu era decât Banca Națională și în momentul în care Banca Națională a fost reformată, în mod firesc, a fost despărțită în două: partea de bancă centrală a preluat-o Banca Națională a României, actuala, și partea de relații cu mediul de afaceri a preluat-o BCR.

Pe urmă, în această piesă, în acest concept mai era Bancorex, care de fapt era tot Comerț Exterior și care a jucat ani de zile rolul actualei bănci centrale, pentru că la ea s-a ținut valuta, ea făcea rezervele, tot. Acolo s-a dat iama cel mai tare. Bineînțeles că a dat faliment. Când a dat faliment a plătit statul român, s-au emis titluri guvernamentale în acoperirea acestui faliment, iar operațiunile care au mai rămas le-a preluat BCR, care, desprinsă fiind mai recent din Banca Națională, adică odată cu împărțirea fostei Bănci Naționale în actuala Bancă Națională și BCR, a scăpat, a fost mai puțin lovită de prăduiri. Atunci a fost preluată pentru tot restul, că nu se știa tot ansamblul dezastrului și furăciunilor, le-a luat BCR. Apoi ni s-a pus sula în coaste să se privatizeze BCR, a fost pe lista de condiționalități și la FMI și la Banca Mondială și pe lista lui Băsescu cu PSAL-ul. Și a figurat și pe lista de așa-zisele negocieri de aderare la Uniunea Europeană. Alea nu se puteau să nu se facă”.

Salariile bugetarilor, pe carduri

În timpul Guvernului Tăriceanu s-a dat un proiect de lege prin care angajații din sistemul bugetar, dar și pensionarii care au activat în domeniul Apărării, Ordinii Publice și Securitate și-au primit banii pe carduri. Inițial, oficialii au susținut că astfel se vor reduce costurile bugetare, care totalizau în 2007 circa 43 milioane de lei, bani plătiți sub forma comisioanelor percepute de BNR pentru asigurarea numerarului, dar și pentru costurile cu paza, transportul și distribuția sumelor către beneficiari.
În realitate, însă, au avut de câștigat băncile, iar românii au pierdut din mai multe puncte de vedere: o dată prin comisioanele aplicate de instituțiile bancare la retragerea numerarului, iar a doua oară prin limitele pe care le puneau băncile, din cauza cărora românii nu puteau să retragă câți bani le trebuiau într-o zi.

Curtea Constituțională a declarat, însă, neconstituțional acest proiect de lege, astfel că angajații și pensionarii cărora li se adresa actul normativ au putut să aleagă modalitatea prin care vor să își primească banii.

Creditele cu buletinul au îndatorat românii

Tot în timpul mandatului său de premier, Tăriceanu a dat o Ordonanță de Guvern prin care românii au putut să își ia credite de consum cu buletinul. La început a fost privită ca o măsură bună, dar populistă, însă pe parcurs s-a dovedit a fi o povară pentru cei care au luat împrumuturi de la bănci.

Majoritatea instituțiilor bancare mari din țara noastră au avut de câștigat, întrucât la ele au apelat românii pentru necesitățile lor. Retailerii nu au mai putut să facă față creditelor cu buletinul, în schimb băncile și-au recuperat banii.

Cifra persoanelor care au ajuns să fie datoare la bănci ca urmare a creditelor luate cu buletniul a crescut considerabil, ajungând la peste 715.000, în 2012.

Tăriceanu a luat măsuri economice anapoda

Călin Popescu Tăriceanu a susținut deseori în timpul mandatului său de premier că „economia românească de astăzi, din acest an, pot să vă spun că funcţionează nu bine, ci foarte bine (…) Economia românească – ştiţi cum se spune româneşte – duduie”.

Însă multe dintre măsurile pe care le-a luat în domeniul economiei au fost contrare oricăror sfaturi date de organismele internaționale tuturor țărilor. Atfel, în plină perioadă de inflație, guvernul Tăriceanu a micșorat contribuțiile sociale, când, de fapt, trebuia să le mențină mărite pentru a economisi pentru zilele negre ale crizei.

Efectul acestor măsuri anapoda s-au simțit atât în tăierile de pensii și salarii, cât și în actualul MTO, de care Traian Băsescu s-a folosit recent în disputa pe tema reducerii CAS.

Averea Gojdu, cedată gratis Ungariei de Tăriceanu

Printr-o ordonanţă de urgenţă promovată în 2005 de ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu şi adoptată de Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, privind înfiinţarea Fundaţiei Româno-Ungare „Gojdu” cu sediul la Budapesta, s-a consfinţit renunţarea de către statul român a drepturilor asupra bunurilor Gojdu de la Budapesta, estimate la un milliard de euro. Acordul, semnat la Bucureşti, la 20 octombrie 2005, între Guvernul României şi Guvernul Ungariei, prevedea înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare „Gojdu”, cu sediul la Budapesta, a cărei înfiinţare şi funcționare ar fi trebuit să se facă potrivit legislaţiei maghiare. Potrivit textului acordului, fundaţia ar fi avut ca scop cinstirea memoriei lui Emanuil Gojdu şi sprijinirea cooperării între cele două ţări, urmând să acorde burse, să se ocupe de organizarea de expoziţii, de programe ştiinţifice şi conferinţe şi să sprijine funcţionarea muzeului şi a bibliotecii „Emanuil Gojdu”.

Conform înţelegerii între statul român şi cel ungar, patrimoniul fundaţiei urma să fie alcătuit din moştenirea Gojdu, la care să se adauge, anual, o contribuţie de câte 200.000 de euro din partea României şi Ungariei. Tăriceanu a susținut că, astfel, erau „armonizate prevederile testamentare ale marelui mecena Emanuil Gojdu cu realităţile contemporane şi cu dorinţa împărtăşită a celor două guverne ca demersul să fie unul comun româno-ungar, similar reconcilierii franco-germane”.

După apariţia acestei ordonanţe emise de Tăriceanu, membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Clujului împreună cu ierarhii din Mitropoliile Ardealului şi Banatului au protestat vehement faţă de decizia de renunţare la patrimoniul Gojdu. Ei au cerut Guvernului să fie reluate public demersurile legale pentru obţinerea şi administrarea moştenirii Gojdu, destinată exclusiv educaţiei şi formării tinerilor distinşi la învăţătură şi lipsiţi de mijloace materiale suficiente.

În 1917 patrimoniul Fundaţiei Gojdu a fost estimat la 8 milioane de coroane, fiind cea mai mare fundaţie constituită din fonduri private din Imperiul Austro-Ungar. Emanuil Gojdu a lăsat un important număr de acţiuni la băncile „Pesti Hazai Elso Takarekpenztar” şi „Hazai Bank” din Budapesta, precum şi un complex imobiliar în centrul Budapestei format din opt imobile mari cunoscute sub numele de „Curţile Gojdu”. Cu patrimoniul şi conturile blocate după 1920, Fundaţia şi-a încetat activitatea din lipsa resurselor financiare. A urmat acordul din 1937, neaplicat niciodată de partea maghiară, pentru că în 1952 Curţile Gojdu să fie naţionalizate de către Statul maghiar, fiind subtilizate din nou proprietarului de drept, Fundaţia Gojdu, prea slabă pentru a-şi recupera singură patrimoniul.

Sursa:http://www.ziuanews.ro