Cine vrea sa scrie despre veşnicia comunei Izbiceni, judeţul Olt, trebuie neapărat ca din carul de biruinţă sa inmirsmeze parfumul  de pita românească – dinspre  Nistru pin” la Tisa. Cum altfel s-ar putea scrie, spre exemplu, despre un monument al cuvântului de aici – numit George Stanca, sau despre necuprinsul in cuvântul scris al genialului Tudor Gheorghe. Despre veşnicul lor primar de cursa lunga, sau legumicultorul anonim , agricultor care a transformat comuna in capitala legumiculturii româneşti”!?Nu este la îndemâna oricui, sa scrie despre vatra satului oltenesc numita Izbiceni, unde veşnicia este la ea acasă. Ea dăinuie prin măreţia fiecărui localnic al comunei. Izbânda acestor legende vii se datorează, printre multe altele, faptului ca oamenii şi-au ales in fruntea obstii un Om al faptei, un fel de locomotiva, care a scos de pe linia moarta toate vagoanele aproape împotmolite de tranziţie… Le-a unit si a accelerat proiecte si investiţii de invidiat. Cine vrea, se agata de rapidul prosperităţii, cine nu, n-are decât sa ruginească prin gări si pe liniile moarte. Deci, după modelul Izbiceni, agricultorii din tara ar trebui sa recolteze roşiii in loc de buruieni, transformând curţile pline cu gunoaie si bălării in paradisul legumelor!… Cu un primar format, şcolit, educat si învăţat din pruncie cu greul si responsabilitatea muncii, nu poţi decât sa speri la o destinaţie a succesului. După ce a parcurs toate treptele învăţării si desăvârşirii profesionale in domeniul agriculturii, oamenii l-au votat, ca sa ajungă profesionist de top si in administraţie.Si, din anul 2000, nu l-a mai detronat nimeni, desi multi sunt “îndrăgostiţi” de tronul primăriei, trăgând din diferite direcţii in pomul plin de roade… După modelul agricultorilor acestei tari, care au eliberat-o de datorii, tot aşa, acest specialist in administraţie si in agricultura, împreună cu aleşii locali si cu gospodarii comunei, au început sa facă din aceasta comunitate un reper al prosperităţii si al administraţiei din România.

Cine nu investeşte in cultura îşi pierde dreptul la viitor

Nu-mi permit, decât doar sa inventariez câteva frânturi ale reuşitelor acestor oameni. Aici este la mare preţ si grădiniţa, si şcoala, si biblioteca ori alte “tipare” ale devenirii noastre. Chiar pe vreme de criza, spre exemplu, Centrul Cultural „Tudor Gheorghe” din Izbiceni, condus de Gabriel Mihalcea, rămâne un magnet al valorilor. Biblioteca – un amfiteatru al muzelor si al cititorilor – are o zestre cu 9.800 de cărţi din literatura română, literatura străină, lingvistică şi filosofie, psihologie, geografie, istorie, matematică, medicină, ştiinţe naturale, religie, muzică, sport, etnografie şi folclor, literatură pentru copii, agricultură. Prin punerea în scenă a unor piese (obiceiuri) < pierdute> precum „Sădeanca” şi „Govia”, prin extinderea ansamblului „Hora”, prin participarea la concursuri de dans si teatru pe diferite scene din tara si din străinătate, prin invitarea la Izbiceni a unor personalităţi culturale, inclusiv de la Cernăuţi sau Chişinău, RACORDAM comuna la izvoarele si circuitul dăinuirii noastre. Cam aşa se rumeneşte in vatra acestui centru – veşnicia “plămădită” la Izbiceni. Membrii Consiliului Local, viceprimarul GOLGOJAN VASILE, edilul Velica, Preşedinte al Filialei Judeţene a ACoR Olt (Asociaţia Comunelor şi Oraşelor din România – Filiala Olt, se implica pentru bunul mers al tuturor domeniilor, inclusiv pentru înfiinţarea unui complex muzeistic la nivelul comunei.Cu toţii stiu, ca o comunitate fără cultură, fara Dumnezeu, îşi pierde identitatea; civilizaţia devine o trista amintire, iar omul incult devine o fiara stalinista, o fiinţă cruda, rea, oligarhica…Fără muncă responsabilă, nu avem sorţi de izbândă. Una dintre soluţiile scăpării de sărăcie, consta in munca responsabila „În privinţa tehnologiilor si randamentelor legumicole ne batem cu legumicultorii din comuna Matca. Din suprafaţa agricolă a comunei de 4500 de ha, pe 1000 se cultivă legume, din care 500 în cultură protejată “, menţionează specialistul Velica.In ultimii 10 ani, pentru ca 95% din populaţie se ocupă cu legumicultura şi în special cu legumele în cultură protejată (solarii), peste 500 de tineri au absolvit cursurile de fermier legumicultor. Acum ei înşişi aplică cele mai înalte tehnologii privind cultivarea legumelor, stimulând si pe alţii sa se orienteze spre activităţi responsabile, prin pregătirea profesionala asigurata de specialişti de la Camera Agricola si de la alte instituţii abilitate. După ce oamenii au fost convinşi de potenţial lor, împreună cu primarul, au trecut la valorificarea si explorarea altor oportunităţi. Una dintre acestea consta in viitoarea construcţie a unui complex socio-economic, cu un depozit de aproximativ 250.000 de tone de legume, cu 2 celule frigorifice de 50 de tone fiecare si alte utilităţi. Complexul va dispune de 2 laboratoare, unul pentru testarea calităţii legumelor produse aici, şi celalalt va fi un laborator de pedologie şi agrochimie, care să facă cartarea agrochimică a terenurilor pe care le deţin fermierii, în aşa fel încât ei să administreze îngrăşămintele chimice exact cât, când şi cum trebuie. Şi tot în cadrul acestui proiect este prevăzut şi înfiinţarea unui centru ZONAL de formare profesională a fermierilor. Complexul va avea o suprafaţă de 40.000 mp, din care jumătate va fi pentru loturi experimentale, în care se vor testa soiuri si hibrizi noi. Prin acest depozit se urmăreşte o valorificare superioară a ceea ce producem noi.In acest fel, cei care produc, care duc greul tarii, sa nu mai dea de pomana la samsari recoltele, ci să meargă direct la hipermarket şi nu să ajungă acolo prin intermediari, care sa câştige fara munca “, a spus edilul comunei.