Voi- care vă credeţi mironositi- inainte de Venirea Lui, întrebaţi-l şi pe Duhul Sfânt, ce părere are despre credinţa, pocăinţa şi faptele voastre Dudovniceşti (Luca 9/20)?! Nu vă înşelaţi, crezând că prin moartea trupului scăpaţi de cele cca 66.666 de gânduri zilnice (fiindcă nimic bun nu locuieşte în omul nenăscut din nou (Ioan. cap.3); Toată veşnicia ajunge fiecăruia să dea socoteală (2 Cor.5/10 şi Ap.22/12) şi pentru orice gând nerostit (Mat.12/36,37), dacă nu-i dăm Lui, prin pocăinţă, toate dejecţiile gunoierului puse în inima ( Marcu.7/18-22) şi mintea omului adamic… Dacă nu credeţi şi nu dovediţi că Acela care este în voi este mai mare, mai tare şi mai sfânt decât cel ce este în această lume falită, degeaba aşteptaţi răpirea, dacă nu rămâneţi în El- UNA…” Şi acum, copilaşilor, rămâneţi în El, pentru ca, atunci când Se va arăta El, să avem îndrăzneală şi, la venirea Lui, să nu rămânem de ruşine şi depărtaţi de El.” (1 Ioan 2/28)

oi

 

 777

 

„SĂ ÎNTÂMPINĂM PE DOMNUL ÎN VĂZDUH”
(1TESALONICENI 4:17)

Aceasta este dorinţa multor creştini, de a fi răpiţi în nori şi de a întâmpina pe Domnul Isus Hristos în văzduh şi de a fi astfel totdeauna cu Domnul. Da, ei doresc un lucru bun, de aceea venim şi noi cu acelaşi îndemn: „să întâmpinăm pe Domnul în văzduh.”
Iubiţi creştini! Înţelegem noi ce spune apostolul Pavel prin Cuvântul Domnului tesalonicenilor? Iată ce le spune apostolul Pavel celor din Corint: „Nu că noi prin noi înşine suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viaţă.” 2Corinteni 3:5, 6. Fraţilor! Vreţi să fim slujitorii unui legământ nou al Duhului sau al slovei? Punem această întrebare deoarece cei mai mulţi creştini doresc să fie slujitorii unui legământ al slovei, aşteptând şi dorind ca ei să fie răpiţi literal de pe pământ, să fie înălţaţi la cer, să întâmpine pe Domnul în văzduh. Analizând mai atent verbul „a întâmpina”, credem că suntem cu toţii de acord, că în acest verset este folosit sensul de a-i ieşi cuiva înainte pentru a-l primi. Dacă vrem să întâmpinăm pe cineva drag, oricine ar fi el, care se întoarce de undeva, trebuie să ştim exact timpul şi locul sosirii, la fel şi direcţia de unde vine, altfel nu-l putem întâmpina. La fel este şi cu venirea a doua a lui Isus. Apostolul Ioan o arată a fi pe nori: „Iată că El vine pe nori.” Apocalipsa 1:7a. Şi apostolul Pavel arată în prima parte a versetului 17 de răpirea în nori: „Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori…” Nu putem înţelege aceste versete a se întâmpla literal căci deja ne lovim de mai multe probleme: puncte cardinale diferite, poli opuşi, mai multe meridiane, mare, uscat, munţi mai înalţi decât norii şi atâtea ţări. Pentru a-L putea întâmpina pe Isus, ar trebui să se ştie locul venirii Sale, ceea ce Biblia nu arată. Nu vrem să luăm în batjocură părerile unora, dar este greu de crezut ca Isus va face înconjurul Pământului pentru a-i colecta pe cei răpiţi pe nori. Sfatul nostru este să studiem atent Scripturile şi să înţelegem spiritual ceea ce trebuie înţeles spiritual, astfel suntem slujitori ai unui legământ nou al Duhului. Nu aceasta doriţi şi voi fraţilor?
Înainte de această întâmpinare iată ce arată a se întâmpla: „Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos.” 1Tesaloniceni 4:16. „Domnul” arătat în acest verset este Isus Hristos. Se va pogorî din cer Isus, deci va veni înainte ca „cei rămaşi” şi cei „înviaţi” să fie răpiţi toţi împreună, după cum spune versetul 17? Nicidecum! Aşa cum s-a arătat şi în temele anterioare, legat de venirea a doua a lui Isus, Biblia arată o singură etapă a apariţiei sau venirii Sale. Aceasta va fi după ce este „întâmpinat” în văzduh. Ce putem înţelege din expresia: „Căci însuşi Domnul”? Printre ultimele cuvinte pe care Isus le-a spus ucenicilor înainte de înălţarea Sa la cer au fost: „Şi iată că voi trimite peste voi făgăduinţa Tatălui Meu…” Luca 24:49a. Isus mai spune: „Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor(apărător, ajutor), care să rămână cu voi în veac…” Ioan 14:16. Da, aşa s-a întâmplat, Dumnezeu şi Isus au trimes acel „Mângâietor”, care a fost şi un înlocuitor al lui Isus, dar de data aceasta Biblia spune: „Căci însuşi Domnul…Se va pogorî din cer”, fără a se folosi de acel „Mângâietor”. Iată cum redă o traducere mai veche a Scripturilor (1873) acest verset: „Căci însu-şi Domnulu se va pogorî din ceriu întru strigare, în vocea archangelului, şi în trîmbiţa lui Dumnedeu; şi cei morţi în Christosu vor învia ânteiu…” Aşadar, cu această ocazie „vocea” lui Isus însuşi se aude, El are acest rang de arhanghel, şi nu are loc venirea propriu-zisă odată cu această strigare, ci aceasta urmează. Strigătul Său prin „trâmbiţa lui Dumnezeu” este clar auzit şi descris în broşura „Secerătorul” numărul 60, cu titlul „Sunteţi în învăţătura lui Cristos?”. Astăzi trăim aceste clipe când strigătul Său răsună pe pământ! În aceste timpuri „morţii în Hristos” „învie”! Ei au parte de o înviere spirituală deoarece ei nu numai că aud cuvintele lui Isus ci şi ascultă de El (Ioan 5:25).
Este timpul mai mult ca oricând, ca cei morţi în cunoştinţă să revină la viaţă, să priceapă adevărul curat despre starea poporului lui Dumnezeu, despre crunta robie prin care a trecut poporul timp de 70 de ani şi despre eliberarea care tocmai a început! Aceşti „readuşi la viaţă” de însuşi cuvintele lui Isus, se unesc cu cei vii, aşa cum spune apostolul Pavel, şi „întâmpină pe Domnul în văzduh”, altfel spus ei aud cuvintele de strângere laolaltă ale lui Isus (Matei 24:31), ascultă de El, şi ajută la înfăptuirea lucrurilor pe care Isus le va face de îndată ce va veni (2Tes. 2:8). Aşa cum este arătat în tema numărul trei al acestei ediţii, cu titlul: „Şaptezeci de săptămâni”, credincioşii cunosc timpul venirii Regelui Isus, cunosc şi traseul (pe nori), deci „se răpesc” pentru a întâmpina pe Domnul în văzduh. Traducerea amintită anterior redă versetul 17 astfel: „Apoi noi cei vii, cari vomu fi remaşi, împreună cu d’înşii ne vom răpi în nuori, spre întimpinarea Domnului în aeru; şi aşa vomu fi cu Domnulu totu-de-una.” Expresia „ne vom răpi” cu expresia „vom fi răpiţi” nu înseamnă acelaşi lucru. Prin „ne vom răpi”, înţelegem că cei ce ascultă acum cuvintele lui Isus şi-I duc planul la îndeplinire, făcând bine neînsemnaţilor Lui fraţi (Matei 25:45), fac aceasta de bunăvoie şi astfel vor fi cu Domnul totdeauna, dar nu în cerul literal, nici pe norii literali, ci aici pe planeta Pământ, într-o închinare curată şi o supunere totală faţă de IEHOVA şi Isus Hristos. La fel, este o diferenţă în „a întâmpina pe Domnul” şi a-L „străpunge”, este chiar opusul. Este de neînţeles, de ce cu atâta uşurinţă, alegem mai degrabă varianta a doua, de a-L „străpunge” pe Isus sau pe neînsemnaţii lui fraţi, decât de a-L întâmpina?
O stare asemănătoare cu cea de a „întâmpina pe Domnul în văzduh”, Isus o arată „ a sta în picioare”. Iată ce spune Isus: „Vegheaţi dar în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” Luca 21:36. Să înţelegem sensul figurat al acestor expresii. Dacă prin „a sta în picioare” înţelegem a fi atent, a veghea, a urmări semnele venirii lui Isus , a le pricepe şi a fi în acţiune, la fel şi prin „ a întâmpina pe Domnul în văzduh”, înţelegem aceleaşi lucruri.
Celor ascultători Isus le spune: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.” Ioan 14:23. Isus nu va mai veni să locuiască pe pământ, ca om, niciodată. Nu este nevoie să facă aceasta. Cu atât mai mult nici IEHOVA nu va face acest lucru literal. Trebuie să înţelegem partea spirituală a acestui verset, anume: a locui cu IEHOVA şi Isus înseamnă a cunoaşte cuvântul Lor, a-l păzi, asculta şi îndeplini. Să fim atenţi că Isus nu spune acestor ascultători că-i va lua de pe pământ şi-i va duce într-un loc anume, în cer, ci spune: „vom veni la el”. Să observăm că apostolul Pavel, în epistolele sale foloseşte multe cuvinte şi expresii cu sens figurat precum: „rămâne o măhramă pentru inimile lor”, „Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut”, „o jertfă de laudă” (2Corinteni 3:15, 4:7,10, 5:4, Evrei 4:12, 13:10, 15. etc.). Este clar că şi în versetele în discuţie apostolul Pavel a vorbit în sens figurat referindu-se la răpire.
Iubiţi fraţi! Trebuie să ne trezim la viaţă! A sosit timpul! Omul a fost creat să locuiască pe pământ pentru totdeauna. O răpire literală a omului de către Dumnezeu sau Isus nu se va întâmpla niciodată. Pe lângă tema numărul doi, „Viaţa veşnică pe pământ sau în cer?”, care tratează acest subiect apar noi dovezi care atestă acest adevăr. Odată cu venirea lui Isus, El va înlătura din Templu pe acel pretins „uns”, iar în locul lui rămâne însuşi Unsul Hristos, Mesia (Daniel 9:25, 26). Biblia nu arată un alt „uns” după înlăturarea celui pretins afară de Hristos.
O altă dovadă în acest sens o găsim în Apocalipsa 15:2, 3 şi 14:1-3. Ştim cine sunt „biruitorii fiarei, ai icoanei ei, şi ai numărului numelui ei”? Dacă „fiara” este Organizaţia Naţiunilor Unite, o va birui poporul Domnului vreodată? De ce să facă acest lucru? După ce „fiara” este prinsă şi nimicită de Isus Hristos, nu se mai poate vorbi de biruitorii ei. Atunci toţi sunt biruitorii ei, dar cei ce-i cunosc identitatea corect bazaţi pe Biblie, îi anunţă distrugerea şi NU i se închină, în timp ce „fiara” este încă în plină putere, aceştia sunt biruitorii fiarei. Ei, biruitorii fiarei, „cu alăutele lui Dumnezeu în mână”, „cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului.” Ei, biruitorii fiarei, „Cântau o cântare nouă înaintea scaunului de domnie, înaintea celor patru făpturi vii şi înaintea bătrânilor. Şi nimeni nu putea să înveţe cântarea, afară de cei o sută patruzeci şi patru de mii, cari fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.” Oricine ar fi „fiara”, O.N.U. cum cred mulţi sau cei ce-l ţin în robie pe poporul Domnului, cum spunem noi, „fiara” apare pe scenă doar în secolul 20. Înainte ca ea să existe nu se poate vorbi nici de biruitorii ei şi nici de cei 144000 care învaţă cântarea de la ei.
IEHOVA să fie lăudat şi preamărit întotdeauna!!

RĂMĂŞIŢA
CINE ESTE EA?

Este adevărat că cei 144000 sunt o rămăşiţă a poporului lui Israel spiritual, ea este compusă din părţi ale celor 12 seminţii, şi vin din necazul cel mare (Apocalipsa 7:4, 14), adică din robia Babilonului modern, omul fărădelegii. Proorocii Domnului pomenesc des în proorociile lor de această rămăşiţă care iese din robie. Iată câteva versete: „O rămăşiţă, rămăşiţa lui Iacov, se va întoarce la Dumnezeul cel puternic. Chiar dacă poporul tău, Israele, ar fi ca nisipul mării, totuşi numai o rămăşiţă se va întoarce, căci nimicirea este hotărâtă, făcând să se reverse dreptatea.” Isaia 10:21, 22, (Isaia 1:7-9 Ezechiel 6:8, Ioel 2:32, Ţefania 3:12,13, Mica 2:12, 5:7, 8, etc.) Se înţelege din aceste versete că „rămăşiţa” este o parte din cei 144000 şi că vor merge în cer? Nicidecum! Aceste versete clarifică cine este această rămăşiţă, aşa cum s-a amintit mai sus, ea este o mică parte a poporului Domnului care a trecut prin „necazul cel mare”, 70 de ani de robie şi foamete spirituală, iar acum este timpul eliberării, al restabilirii eterne (Daniel 9:24). Fraţilor! Fiţi parte a acestei rămăşiţe ieşind din „Babilon”!!
Despre această „rămăşiţă”, proorocul Zaharia spune: „În toată Ţara, zice Domnul, două treimi vor fi nimicite, vor pieri, iar cealaltă treime va rămânea. Dar treimea aceasta din urmă o voi pune în foc, şi o voi curăţi cum se curăţeşte argintul, o voi lămuri cum se lămureşte aurul. Ei vor chema Numele Meu, şi îi voi asculta; Eu voi zice: „Acesta este poporul Meu!” Şi ei vor zice: „Domnul este Dumnezeul meu!” Zaharia 13: 8, 9. Putem înţelege din aceste versete că proporţia este de 33 la sută, adică o treime care va rămânea iar 66 la sută nimiciţi? Nu! Altceva vrea să arate aici proorocul Zaharia! Iată ce spune proorocul Isaia legat de procente: „Şi chiar a zecea parte de va mai rămânea din locuitori, vor fi nimiciţi şi ei la rândul lor.” Isaia 6:13a. O zecime dintr-un întreg este mult mai mică decât o treime, dar nici măcar o zecime din poporul actual nu va forma această rămăşiţă care trebuie să iasă din robie. O spunem cu tristeţe că numărul celor ce văd starea poporului lui IEHOVA astăzi şi ascultă chemarea (strigarea) lui Isus (întâmpină pe Domnul), este cu mult mai mic de o zecime, ei sunt de aproximativ 2 la sută, pentru că inima acestui popor este împietrită, sunt tari de urechi, au ochii închişi şi nu văd, nu aud cu urechile şi nu înţeleg cu inima şi nu se întorc la Dumnezeu să fie tămăduiţi (Isaia 6:10).
Treimile arătate de proorocul Zaharia sunt cele trei părţi care formează încă poporul Domnului, de la intrarea lor în robie până astăzi. Acestea sunt: fiara, proorocul mincinos şi poporul robit de aceştia. Aşadar, cele două treimi care vor fi nimicite sunt fiara şi proorocul mincinos, iar treimea care va rămâne sunt poporul robit. Şi aceştia din urmă vor fi albiţi şi lămuriţi, pentru că mulţi din popor s-au închinat fiarei şi icoanei ei. Este o deosebire între a fi închinător al fiarei sau a fi biruitorul ei! Fraţilor! Nu vă puneţi încrederea în fiară şi nici în proorocul mincinos, nici măcar de dragul unităţii! Dacă aţi reuşit să vă păstraţi până acum departe de ea, ţineţi-o şi de acum la distanţă, căci zilele îi sunt numărate! Iar când se va prăpădi să nu o plângeţi şi să nu o jeliţi ca cei mai mulţi, căci acolo este mâna Domnului!
Despre aceste trei elemente, fiara, proorocul mincinos şi poporul robit, Biblia vorbeşte de multe ori, arătându-le şi împreună şi separat, în diferite momente, împrejurări şi sub diferite nume. Iată câteva exemple: „Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară cu zece coarne şi şapte capete…” Apocalipsa 13:1; iar proorocul mincinos este asemănat cu: „o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel, şi vorbea ca un balaur.” Apocalipsa 13:11. Acestea două sunt arătate şi în capitolul 17, anume fiara de culoare stacojie şi femeia care călărea pe ea, adică proorocul mincinos sau fiara cu coarne ca de miel. Aceasta din urmă mai este arătată şi ca „cetatea cea mare” (v. 18). Fiarele sunt arătate şi în proorocia lui Daniel astfel: fiara care a „fost ucisă” „şi celelalte fiare” (Daniel 7:11, 12). Poporul asuprit este arătat astfel: „…sărmani nevinovaţi, pe care nu i-ai prins făcând nici o spargere …” Ieremia 2:34b, şi cei ce „suspină şi gem din pricina tuturor urâciunilor, care se săvârşesc” în „Ierusalim”. Ezechiel 9:4.
Despre cele două treimi care vor fi nimicite arată şi Apocalipsa astfel: „Şi fiara a fost prinsă. Şi împreună cu ea, a fost prins proorocul mincinos…Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc…” Apocalipsa 19:20. Înainte ca aceştia să fie nimiciţi iată ce arată a se întâmpla: „Cele zece coarne, pe care le-ai văzut, şi fiara, vor urî pe curvă, o vor pustii, şi o vor lăsa goală.” Apocalipsa 17:16a. Această neînţelegere şi ură, se iveşte aşadar, între fiara cu şapte capete şi zece coarne şi fiara cu două coarne ca de miel. Aceste două fiare se autointitulează „sclavul fidel şi prevăzător”, dar Biblia, după caracterul care îl au, le numeşte „omul fărădelegii”. Iată ce învăţătură dă Isus: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă dezbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta.” Luca 11:17. Chiar dacă „fiara cu şapte capete şi zece coarne”, nu concepe această cădere care o aşteaptă, ea va veni negreşit. Iată ce-i vorbeşte proorocul Isaia: „Tu ziceai: „În veci voi fi împărăteasă!” şi nu te-ai gândit, nici n’ai visat că lucrul acesta are să se sfârşească. Ascultă însă acum, tu cea dedată plăcerilor, care stai fără grijă şi zici în inima ta: „Eu, şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă, şi nu voi fi niciodată lipsită de copii!” Şi totuşi aceste două lucruri ţi se vor întâmpla deodată, în aceeaşi zi…” Isaia 47:7, 8, 9a.
Iubiţi fraţi! Dorim să fim bine înţeleşi! Tot ce avem de spus împotriva religiei Martorilor şi împotriva acelui pretins „sclav fidel şi prevăzător”, exclud pe acei „sărmani nevinovaţi” care sunt robi în acea organizaţie. Chiar dacă acum ne consideraţi duşmanii voştri, peste puţin timp veţi pricepe ce păstori aveţi, că sunteţi vânduţi pe nimic, înşelaţi şi jefuiţi. (Zaharia 11:5, 17). Atunci veţi pricepe că mesajul des amintit, „ieşiţi din Babilon, poporul Meu”, a fost unul prietenesc, din iubire şi venit de la IEHOVA.
Dorinţa noastră este ca tot poporul să revină la starea de om liber dar în acelaşi timp înţelegem ce spun proorocii că doar o mică rămăşiţă se va întoarce la Domnul, dar iată ce vorbeşte Domnul Dumnezeu, care strânge pe cei risipiţi ai lui Israel: „Voi mai strânge şi alte popoare la cei strânşi acum din el.” Isaia 56:8. (vezi şi versetele 5-7). În felul acesta Domnul oştirilor zice: „Slava acestei case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi…” Hagai 2:9a.
IEHOVA, Dumnezeul cel viu şi adevărat să fie lăudat şi mărit pentru totdeauna!

 

http://www.ce-spun-proorocii.com/domnul.html

Curva îmbătată de sângele sfinților

https://proscrit.wordpress.com/2015/03/16/curva-imbatata-de-sangele-sfintilor/

Un teren mlăștinos.
Potrivit Catholic Encyclopedia online:
” Teritoriul de pe malul drept al Tibrului dintre Monte Mario și Gianicolo (Janiculum) a fost cunoscut din antichitate ca Ager Vaticanus, și, datorită aspectului său mlăștinos, partea cea mai joasă a acestui cartier s-a bucurat de o reputație bolnavă. Originea numelui Vaticanus este incertă, unii susțin că numele vine de la un oraș etrusc dispărut, numit Vaticum “. [Ager în latină înseamnă teren]
Însă, potrivit unui curator al Vaticanului:
“Dealul Vaticanului și-a luat numele de la cuvântul latin Vaticanus, pornind de la vaticiniis ferendis, aluzie la oracolele de aici, sau Vaticinia, care au fost descoperite încă din vechime.”
[Sursele: ”Compendious Description of the Museums of Ancient Sculpture, Greek and Roman, in the Vatican Palace: de Cav. H.J. Massi”, primul curator al Muzeelor și Galeriilor Vaticanului, paleograf și profesor de italiană și franceză, Roma, ediția a treia, 1889, pagina 7 și la pagina 5 a ediției din 1901]
Aulus Gellius, într-o scriere din secolul al doilea, a spus că cuvântul Vatican a fost derivat din cuvântul Vaticinia, sau Profeții; vezi lucrarea sa, Nopțille Atticii, cartea 16, capitolul 17. [Tradusă în limba engleză, ”The Attic Nights of Aulus Gellius”, de Rev. William Beloe, Volumul III, Londra, 1795, pag. 247,  pag. 248.]
La o cercetare a cuvântului Vatican în mai multe dicționare Latin – Englez / Englez – Latin, sau enciclopedii, veți putea găsi că Vaticanul și Bazilica Sf. Petru a Bisericii Romano-Catolice au fost construite pe ceea ce a fost numit ”Vaticanus Mons” sau ”Vaticanus Collis”. Cuvintele Mons si Collis înseamnă deal sau munte. Veți găsi, de asemenea, în aceste dicționare că, cuvintele VATIC / vates / vatis toate se referă la profeție așa cum se arată aici:
vat-es sau vat-isI subst. masculin – clar-văzător, profet, bard, poet; II feminin – profetesă, poetesă
Vatican-us-a-um: adj Vatican; munte (sau colină) dealul Vaticanului în Roma pe malul drept al râului Tibru;
vaticinati-o -onis: feminin – proorocie, citit în cenușă, profeție;
vaticinat-or -oris: masculin – profet, clar-văzător;
vaticin-or -ari -atus sum:  I verb tranzitiv, a prezice o profeție; a cânta mereu același lucru; II verb intranzitiv, a profeți, a face mare gălăgie, a vorbi nebunește;
vaticin-us -a -um: adj., profetic
vatilI-um -i: subst. neutru, mangal, coș pentru jar;
vatis vezi vates
[”The New College Latin and English Dictionary”, de John C. Traupman, Ph.D., publicat și copyright, de Bantam Books, 1995, ISBN 0-553-57301-2, pagina 437.]
Rețineți că există cinci cuvinte enumerate mai sus care conțin particula ”VATIC”, și toate se referă la profeție. Cuvântul VATIC și asocierea sa cu profeția, poate fi găsit chiar și într-un dicționar standard de limbă engleză:
vatic: adj., profetic, oracular
Vatican: subst neutru. 1. Rezidența oficială papală. 2. Guvernul papal.
Cetatea Vaticanului: Statul Independent Papal din Roma, Italia.
[Webster’s II New Riverside Dictionary, Home and Office Edition, publicat în 1995 de Longmeadow Press, Copyright 1988, Houghton Mifflin Company, ISBN 0-681-20227-0, page 458.]
Și iată ce am putut găsi despre cuvântul ”anus” într-un dicționar Latin Englez online:
anus: substantiv feminin, femeie bătrână
[The New College Latin and English Dictionary, de John C. Traupman, Ph.D., publicat și copyright de Bantam Books, 1995,   ISBN 0-553-57301-2,  pagina 60; vezi și aici]
Prin urmare, Vaticanus este o combinație între  VATIC + ANUS, la fel cum și Romanus este o combinație între Roma + ”Anus„. Cuvântul Vatican este doar o formă prescurtată a cuvântului Vaticanus, la fel cum Claudian este o formă prescurtată de la Claudianus.  Această asociere a Vaticanului cu profeția este chiar confirmată de o carte catolică recentă, scrisă de Nino Lo Bello:
 
De unde provine cuvântul Vatican și ce înseamnă el?

Cuvântul provine din latinescul ”vates”, care înseamnă “scrutători în viitor.” Acest nume a fost numele dat unui deal de pe malul de vest al râului Tibru din Roma, din cauza grupurilor de ghicitori care le vindeau pe stradă trecătorilor,  prezicerile lor. În secolul al XIV-lea, când papalitatea s-a întors la Roma, de la Avignon (Franța), Vaticanul a devenit reședința papilor, și cuvântul a ajuns să se refere la enclava aflată în mijlocul Romei, care a devenit sediul Bisericii Romano-Catolice.” [”Incredible Book of Vatican, Facts and Papal Curiosities” , de Nino Lo Bello, Liguori Publications, Copyright 1998, ISBN 0-7648-0171-6, pagina 135]
Iată un verset din Biblia latină Vulgata și din Biblia Cornilescu, ca un exemplu de utilizare a cuvântului VATIC (vezi sublinierea):
”12 et intellexi quod Deus non misisset eum sed quasi vaticinans locutus esset ad me et Tobia et Sanaballat conduxissent eum”
”Şi am cunoscut că nu Dumnezeu îl trimitea. Ci a prorocit aşa pentru mine, fiindcă Sanbalat şi Tobia îi dăduseră argint.” (Neemia 6:12)
Iată reversul unei monede bătute în Vatican în 1963. Pe acesta se citește în limba italiană “Cetatea Vaticanului”, care, după cum putem vedea acum, înseamnă Cetatea Profeției.
La picioarele femeii este titlul, FIDES, ceea ce înseamnă credință. Această femeie este un simbol al credinței romano-catolice, sau Biserica Romano-Catolică.
Interesant este că, cuvântul ”anus” în limba latină înseamnă, “femeie bătrână“, așa că Vaticanus este o combinație de două cuvinte care se traduc prin ”Bătrâna profeției”, această femeie fiind simbolică pentru Biserica Catolică.
Este important să rețineți că în mâna femeii simbolice, este o cupă, un potir, așa cum este ilustrat pe monede. Reprezentarea credinței catolice (FIDES), ca o femeie care ține o cupă este una destul de comună, și totuși ea apare doar la Biserica Catolică.
Există o corelație remarcabilă și directă a acestei reprezentări a credinței catolice, printr-o femeie, și femeia descrisă în Apocalipsa 17.
În Profeție, o femeie simbolizează o Biserică.
În Scriptură femeia este folosită simbolic pentru a descrie biserica, iar biserica credincioasă a sfinților este descrisă ca mireasa lui Hristos:
”Căci sunt gelos de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată.” (2 Corinteni 11:2)
”Să ne bucurăm, să ne înveselim şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit” (Apocalipsa 19:7)
”şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat.” (Inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor.)” (Apocalipsa 19:8)
 
Biserica Apostată

Dar femeia descrisă în Apocalipsa 17 reprezintă biserica apostată, opusul direct al bisericii adevărat și credincioase. În timp ce Biserica Romano-Catolică se auto-identifică ea însăși ca fiind femeia din Apocalipsa 12 – mireasa lui Hristos -, ea este descrisă de fapt precis, și grafic, în Apocalipsa 17, după cum vom vedea.
”Apoi, unul din cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari.” (Apocalipsa 17:1)
” Cu ea au curvit împăraţii pământului; şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!” (Apocalipsa 17:2)
Biserică și Stat
”Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne.” (Apocalipsa 17:3)
Femeia din Apocalipsa 17 călărește o fiară simbolică. O fiară, în Scriptură, este simbolul pentru un imperiu sau stat. Exemple de acest tip sunt explicate în Daniel 7, în care un leu a reprezentat Babilonul, un urs a reprezentat Medo-Persia, și un leopard reprezentat Grecia. Prin urmare, femeia din Apocalipsa 17, călărește un animal simbolic al combinării puterii ecleziastice a bisericii (femeia) și puterea politică a statului (fiara), adică o biserică care controlează puterea unui stat.
” Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împăraţii pământului.” (Apocalipsa 17:18)
Cetatea Vaticanului este sediul Bisericii Romano-Catolice, iar de la Concordatul de la Lateran din 1929, este, de asemenea, o țară independentă, simbol al Bisericii combinate cu Statul. Titlul diplomatic oficial complet în limba italiană este STATO DELLA CITTÁ DEL VATICANO, așa cum se arată pe moneda de mai jos, bătută sub pontificatul Papei Pius al 12-lea,
O femeie (biserică) îmbrăcată în purpură și stacojiu
 
”Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mână un potir de aur plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei.” (Apocalipsa 17:4)  Mai jos îl puteți vedea pe papă care poartă stacojiu și pe rhiepiscop care poartă roșu-purpuriu.
Curva din Apocalipsa:
 ”Ţinea în mână un potir de aur plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei.”
 
O femeie îmbătată de sângele sfinților și mucenicilor lui Isus

(arderea pe rug a ereticului Jan Hus)

Apocalipsa capitolul 18

http://articolecrestine.com/apocalipsa-capitolul-18

 
1. După aceea. Aici se face referire la secvenţa în care cap. 17 şi 18 au fost descoperite lui Ioan, nu neapărat secvenţa evenimentelor raportate în aceste capitole. Ioan nu spune că evenimentele din cap. 18
se desfăşoară succesiv celor la care s-a făcut referire în cap. 17. Vezi cap. 4:1.
Din cer un alt înger. Adică un alt înger decât cel din cap. 17. În momentul în care Ioan îl vede îngerul este reprezentat ca venind din prezenţa lui Dumnezeu cu o misiune specială şi în desfăşurarea acestui act de coborâre pe pământ. Acest înger se uneşte cu cel de-al treilea înger din cap. 14:9–11 în proclamarea soliei finale a lui Dumnezeu pentru această lume (EW 277), iar solia sa este o repetare a celei spuse de cel de-al doilea înger din cap. 14:8 (GC 603).
Putere. Gr. exousia, “autoritate” (vezi cap. 17:13). Acest înger vine din sala tronului universului, însărcinat să proclame ultima solie de milă a lui Dumnezeu şi avertizare a locuitorilor pământului cu privire la iminenta tragedie ce va cădea asupra cetăţii “Babilonul cel mare”.
Luminat. Sau, “iluminat”. În ciuda eforturilor satanice de a învălui pământul în întuneric, Dumnezeu îl luminează cu strălucitoarea lumină a adevărului mântuitor (vezi Ioan 1:4,5,9).
Slava. Gr. doxa (vezi Ioan 1:14; Rom. 3:23). “Slava” poate fi văzută ca reprezentând caracterul lui Dumnezeu (cf. Exod. 33:18,19; 34:6,7), aici într-un caz particular aşa cum se descoperă în planul de mântuire.
2. A strigat cu glas tare. Pentru ca toţi să îl poată auzi. Solia din cap. 18 trebuie să fie proclamată în timpul strigătului cu glas tare al celui de-al treilea înger (GC 603-604,614-615,653), şi astfel merită cel mai atent studiu.
A căzut. Vezi cap. 14:8. Prăbuşirea spirituală a Babilonului este acum la ultimul pas înainte de fi demonstrată şi confirmată, cetatea este acum pregătită să-şi primească pedeapsa. Compară cu Isa. 13:21,22; 21:9; Ier. 51:8.
Babilonul cel mare. Vezi cap. 14:8; 17:5.
Dracilor. Literal, “demoni” (vezi Mar. 1:23). “Babilonul cel mare” este acum cu totul sub posesiune demonică (vezi Apoc. 17:5,6,14. cf. cu Mat. 12:43–45). Probabil, într-un sens special, aici se face referire la spiritismul modern (vezi Apoc. 13:13,14; cf. EW 273,274; GC 558,588,624).
Duh necurat. Vezi Mar. 1:23.
Păsări necurate şi urâte. Figura de stil este adăugată ca un amănunt grafic metaforic pentru a intensifica descrierea completei perversiuni şi apostazii a Babilonului. În forma sa literară cap. 18 reflectă structura poeziei ebraice antice (vezi Vol. III, p. 23).
3. Toate neamurile. Vezi cap. 17:2.
Vinul mâniei. Vezi cap. 14:8.
Împăraţii pământului. Vezi cap. 16:14;
17:2,10,12.
Au curvit. Vezi cap. 17:2.
Negustorii. Gr. emporoi, literal, “cei în călătorie” şi astfel “călători” sau “negustori”. Înaltul limbaj simbolic al cap. 18 lasă nesigur faptul dacă aceşti “negustori” sunt literali sau simbolici. Ambele ipostaze sunt posibile. Dacă este un simbol, aceşti “negustori” ar reprezenta pe cei care promovează învăţăturile şi politicile “Babilonului celui mare” (cf. Isa. 47:11–15) şi anume bunurile pe care le are de arătat şi vândut locuitorilor pământului pentru a-i înşela (vezi Apoc. 18:11).
Risipa. Gr. dunamis, “putere”, aici, probabil în sensul de “influenţă”. Compară cu cap. 5:12.
Desfătării. Gr. streµnos, “desfrâu”, “destrăbălare”, “irosire de lux” (cf. v. 7).
4. Un alt glas. Adică, aşa cum implică expresia greacă, încă o voce de înger.
Ieşiţi din mijlocul ei. Aproape până la sfârşitul timpului vor fi unii evident – probabil mulţi – din poporul lui Dumnezeu care nu au auzit încă chemarea de părăsire a Babilonului tainic. Compară cu solia lui Dumnezeu de chemare a poporului său în vremurile antice de a părăsi Babilonul literal (vezi Isa. 48:20; Ier. 50:8; 51:6,45). Aşa cum poporul lui Dumnezeu de mai înainte a părăsit Babilonul literal pentru a se întoarce în Ierusalim, tot la fel poporul Său de astăzi este chemat să iasă din Babilonul tainic pentru a fi consideraţi demni de a intra în Noul Ierusalim. După cât se pare toţi cei ce sunt adevăratul Său popor vor auzi glasul Său şi vor da ascultare chemării Sale (vezi Mat. 7:21–27; cf. Ioan 10:4,5). Acest “glas” repetă chemarea celui de-al doilea înger din Apoc. 14:8 (vezi GC 390,603; EW 277). Motivul iminenţei pentru această imperativă chemare este afirmat în ultima parte a versetului.
Părtaşi. Acesta este primul din cele două motive date pentru ieşirea grăbită din Babilonul tainic. Aceia care vor fi părtaşi ai păcatelor Babilonului vor avea evident o parte a responsabilităţii pentru ele (cf. Ier. 51:6).
Păcatele ei. Într-un sens general, toate păcatele pe care Babilonul i-a făcut pe oameni să le comită, dar cu deosebire cele descrise în cap. 17:2–6 (vezi v. 6). În cap. 18 Babilonul este adus la bara judecăţii divine pe baza a cinci acuzaţii: (1) mândrie şi aroganţă, (2) materialism şi lux, (3) adulter, (4) înşelăciune şi (5) persecuţie (vezi vs. 2,3,5,7,23,24).
Urgiile ei. Adică pedeapsa ce este gata a cădea asupra sa în conformitate cu “judecata” sau “sentinţa” din cap. 17:1 (vezi cap. 16:19; 17:1,17). Natura acestor “urgii”, “plăgi”, este descrisă pe scurt în cap. 16:19; 17:16; 18:8,21. Mare parte a cap. 18 constă într-o descriere grafică şi indirectă, dar deosebit de figurativă a acestor “urgii”. În timp ce primele cinci plăgi cad în primul rând asupra celor care colaborează cu Babilonul – conducătorii şi locuitorii pământului (cap. 17:1,2,8,12) – pedeapsa Babilonului, uniunea organizaţiilor religioase apostaziate ale
pământului, are loc sub cea de-a şaptea plagă (vezi cap. 16:19; 17:1,5,16). Cea de-a şasea plagă pregăteşte calea acestei pedepsiri.
5. Păcatele ei. Vezi Apoc. 18:4; cf. Ier. 50:14.
S-au îngrămădit şi au ajuns. Păcatele Babilonului sunt descrise asemeni unei mase muntoase care se înalţă, un
conglomerat de elemente compacte şi unite laolaltă.
Până la cer. Aşa cum muntele simbolic străpunge cerul, tot la fel cariera nelegiuită a “Babilonului celui mare” (vezi cap. 17:6) se ridică înaintea lui Dumnezeu cerând o răsplată (Apoc. 16:19; cf. Gen. 11:4,5; 18:20,21; Ezra 9:6; Ier. 51:9; Dan. 5:26,27; Iona 1:2). Probabil aici este şi o aluzie la turnul Babel (Gen. 11:4).
Şi-a adus aminte. Prea multa îndurare a lui Dumnezeu este aproape de sfârşit, iar judecata Sa asupra Babilonului tainic este gata să fie executată (vezi cap. 16:19). Aşa cum se aplică la Dumnezeu, expresia “Şi-a
adus aminte” în mod normal denotă faptul că El este pe punctul de a răsplăti oamenii pentru faptele lor, fie că au fost bune sau rele (vezi Gen. 8:1; Exod. 2:24; Ps. 105:42; etc.).
Nelegiuirile ei. Adică faptele ei ticăloase şi consecinţele lor naturale, cu deosebire, crimele de care se face acuzată în cap. 17 şi 18 (vezi cap. 17:6; 18:6,7).
6. Răsplătiţi-i. Literal, “daţi-i până la refuz”. Desfrânata, care este organizaţia apostaziată “Babilonul cel mare” (vezi cap. 14:8; 17:5), va fi răsplătită pe deplin pentru toate faptele ei nelegiuite. Cu o dreptate absolută, Cerul nu reţine nimic din ceea ce este partea de răsplată ce i se cuvine. Răsplata care este gata de a fi acordată Babilonului este descrisă pe scurt în cap. 17:16,17, şi mai pe larg în cap. 18. Compară cu Ier. 51:6.
Cum v-a răsplătit ea. Literal, “după faptele ei”. I se va plăti în natură. Pedeapsa va fi pe măsura nelegiuirii, adică potrivită. Compară cu Isa. 47:3; Ier. 50:15,29; 51:24.
Întoarceţi-i de două ori. Literal,  “dublaţi-i dubla”. Răsplătiţi-i o măsură dublă (cf. Isa. 40:2; Ier. 16:18; 17:18).
Faptele ei. Felul în care ea s-a purtat cu alţii va fi etalonul, norma cu care se va măsura şi purtarea lui Dumnezeu cu ea.
Potirul. Vezi cap. 14:10; 17:4.
Amestecat. În acelaşi potir în care ea a amestecat băutura nelegiuită pentru ca alţii să o bea, Dumnezeu îi va amesteca acum un teribil amalgam şi o va sili să îl bea (Apoc. 14:8; 17:4; cf. Ier. 50:15,29).
7. Pe cât. Faptă şi răsplată, pedeapsa va fi pe măsura nelegiuirii. Suferinţa şi tânguirea ei vor fi pe măsura laudei şi desfrâului de mai înainte.
S-a slăvit pe sine însăşi şi s-a desfătat în risipă. Prima parte a v. 7 redă literal: “atât de multe lucruri au slăvit-o şi au dus-o la destrăbălare”. Atât de multe lucruri au contribuit la mândria şi destrăbălarea sa. Aroganta încredere în sine a făcut-o să fie sigură de succesul final al planului ei de a distruge poporul rămăşiţă lui Dumnezeu şi de a domni cu supremaţie asupra pământului. Ea este mândră de bogăţia, popularitatea şi puterea ei. Compară cu Isa. 47:6–10; Eze. 28:2,4,5,16.
Chin. Vezi cap. 17:16; 18:4.
Tânguire. Sau, “plângere”, adică drept rezultat al “urgiilor” (v. 4) ce o “chinuie”. Compară cu jalea “împăraţilor” şi a “negustorilor” (vs. 9, 11).
Zice în inima ei. Sau, “spune în mintea ei”, adică la vremea în care îngerul din v. 4 strigă solia sa de avertizare, înainte de închiderea timpului de probă, şi mai târziu, în timpul celei de-a şasea plăgi (vezi cap. 17:1). Excesiva sa îngâmfare i-a dat o încredere extraordinară în planurile ei nelegiuite de conduce lumea. Încercarea de a-i înşela pe alţii a dus la o absolută înşelare de sine. Nu doar că i-a “îmbătat” pe alţii, ea însăşi este într-o stare de beţie (vezi cap. 17:2,6).
Şed ca împărăteasă. Notaţi timpul prezent (vezi mai sus la “zice în inima ei”). Adevărata biserică este reprezentată în Scriptură ca o “fecioară curată” (vezi 2 Cor. 11:2), mireasa lui Hristos (vezi Efes. 5:23–32;cf.Apoc.12:1; 19:7,8). Marea desfrânată personifică pe mireasa lui Hristos înaintea locuitorilor pământului, asupra cărora ea pretinde stăpânire în numele Său. Însă ea este o “împărăteasă” contrafăcută (cf. Isa. 47:6–10). Ea este o desfrânată care nu a avut niciodată un soţ legal, şi totuşi este în stare să se laude cu cuceririle ei. Nu au servit-o “împăraţii” şi “mai marii pământului” (Apoc. 18:9,23)? Nu sunt ei robii şi instrumentele planurilor ei ticăloase (vezi cap. 17:2)?
Nu sunt văduvă. Ca “văduvă” ea nu ar avea un statut legal, nu ar putea pretinde supunerea locuitorilor pământului. Compară cu Isa. 47:8,10.
Tânguirea. Exact ceea ce aşteaptă mai puţin este sigur că i se va întâmpla (vezi Isa. 47:11).
8. Tocmai pentru aceea. Adică din pricina lăudăroşeniei ei arogante, mândrei înălţări de sine, destrăbălării şi desfrâului, poftei fără scrupule după putere şi supremaţie, şi îndrăznelii de a fi în opoziţie faţă de voia lui Dumnezeu.
Într-o singură zi. Unii consideră aceasta ca fiind o perioadă profetică, şi astfel reprezentând un an literal. Alţii consideră că aici îngerul accentuează caracterul iminent şi neaşteptat al “urgiilor” asupra Babilonului tainic, cu deosebire cu privire la falsul său simţ al securităţii (v. 7), sau vorbeşte despre o perioadă nedefinită de timp. În lumina faptului că despre acelaşi eveniment se mai spune că va avea loc “într-o clipă”, sau “într-un ceas” (vs. 10,17,19), a doua explicaţie pare de preferat (vezi Apoc. 17:12; cf. Ier. 50:29,31). Mai mult decât atât, forma greacă a cuvintelor traduse aici prin “zi” şi “ceas” (Apoc. 18:10) sugerează un moment temporal – mai mult decât o perioadă – şi astfel apare să accentueze caracterul iminent şi neaşteptat mai degrabă decât durata. Compară cu Isa. 47:9,11; 50:31; 51:8.
Urgiile ei. Vezi v. 4.
Moartea. Rezultatul final al “urgiilor ei” este afirmat în primul rând (vezi v. 21).
Tânguirea. Vezi v. 7.
Foametea. Este o foamete literală sub cea de-a patra plagă (cap. 16:8,9), experimentată de aderenţii Babilonului (cf. vs. 1,2). În orice caz judecata asupra Babilonului ca organizaţie are loc sub cea de-a şaptea plagă (vs. 18,19), iar foametea la care se face referire aici este fără îndoială simbolică – aşa cum ar fi normal în cazul unei entităţi simbolice cum este Babilonul tainic, şi pentru a păstra caracterul de înalt nivel poetic şi simbolic al întregului capitol.
Arsă de tot. O femeie Babilon simbolică va fi desigur “arsă de tot” cu un foc simbolic (cf. Efes. 6:16; 1 Petru 4:12; vezi Apoc. 17:16). Sfârşitul ei este descris printr-un simbol cu totul diferit în cap. 18:21. Pentru o descriere a evenimentelor prezise aici vezi GC 653–657.
Foc. Compară cu Ier. 50:32; 51:24,25,37.
A judecat-o. Judecata pronunţată asupra Babilonului este atât de sigură încât îngerul vorbeşte despre ea ca şi cum ar fi deja îndeplinită. Vezi cap. 16:19; 17:1,17; 19:2. Ceea ce i se întâmplă nu este un accident, ci un act deliberat al lui Dumnezeu.
Tare. Adică pe deplin în stare să-şi ducă la îndeplinire planul Său cu privire la Babilon (cf. cap. 17:17).
9. Împăraţii pământului. Vezi cap. 16:14,16; 17:2,12–14.
Au curvit. Vezi cap. 17:2.
S-au dezmierdat în risipă. Vezi v. 7.
Fumul arderii ei. Compară cu Isa. 13:19; Ier. 50:32; vezi Apoc. 14:10,11; 17:16; 18:6.
O vor plânge. Sau, “o vor jeli”, “vor suspina pentru ea” cu o plângere zgomotoasă şi nestăpânită. Anticipând propria lor soartă iminentă, nenorociţii “împăraţi” şi “negustori” (v. 11) ai pământului se unesc într-un bocet al morţii pentru aroganta cetate a Babilonului, acum într-un chin faţă de rugul funebru în flăcări. Efectul dramatic al vs. 9–20, care descriu destinul implacabil al marii desfrânate, este întărit de forma lor literară orientală exotică – exces de cuvinte subliniate cu o imagistică grafică. Chemarea din cap. 18 este în primul rând emoţională, însă apelul este reîntărit printr-o logică incisivă: pentru cei ce răspund chemării lui Dumnezeu de a fugi de mânia viitoare (v. 4) încă mai este un răgaz până la împlinirea destinului implacabil.
Simbolismul acestui capitol este preluat aproape în întregime din Vechiul Testament, după cum va arăta ca evident o comparaţie a trimiterilor (vezi Note Adiţionale la sfârşitul capitolului). Un studiu atent al acestor paralele ale Vechiului Testament în legătură cu incidentele istorice la care se face referire clarifică într-o mare măsură deosebita imagistică simbolică a acestui capitol. În cap. 17:16 împăraţii pământului (cf. v. 12) sunt cei ce dau foc Babilonului. Aici ei sunt descrişi tânguind rezultatele acelei fapte, probabil în trista conştientizare a faptului că ei vor trebui să împărtăşească cât de curând soarta Babilonului (cf. Isa. 47:13–15).
O vor boci. Gr. koptoµ, literal, “a [-şi] bate [pieptul]”, “a [-şi] flagela [trupul]” în durere.
10. Departe. Fără îndoială din pricina faptului că îşi dau seama că, nu cu mult timp în urmă, ei au colaborat cu Babilonul (vezi v. 3), au fost implicaţi în “păcatele ei”, şi au fost, ca atare, desemnaţi acum să împărtăşească “urgiile ei” (v. 4). Ei îşi dau seama că propriul lor destin este implacabil legat de cel al Babilonului. Ei nu au luat aminte la chemarea lui Dumnezeu care spunea “ieşiţi din mijlocul ei” (v. 4), şi cât de curând trebuie să îi împărtăşească soarta. Compară cu Eze. 27:33,35.
Vai, vai. Ei au aşteptat să “primească putere” (vezi cap. 17:12) în continuu împreună cu amanta lor, Babilonul tainic. Ea i-a asigurat că a fost întronată drept “împărăteasă” pentru totdeauna, şi astfel, dacă ei vor trece de partea ei, se vor bucura şi ei de o stăpânire fără margini (vezi cap. 17:2). Conştientizând, prea târziu, zădărnicia acestui plan ei dau curs acum unei adânci remuşcări.
Cetatea cea mare. Vezi cap. 14:8; 17:5,18; 18:7. În greacă atribuirea măreţiei şi puterii de odinioară a Babilonului tainic se bucură de cea mai mare accentuare. Inconsistenţa pretenţiilor sale este acum
evidentă, că “Domnul Dumnezeu care a judecat-o este tare” (v. 8).
Babilon. Vezi cap. 17:5,18.
Într-o clipă. Vezi cap. 17:12; 18:8.
Judecata. Gr. krisis, “[actul] judecăţii” sau “[execuţia] judecăţii” în contrast cu krima, “[sentinţa] judecăţii” (vezi cap.
17:1). În timp ce cap. 17 are de-a face în primul rând cu sentinţa împotriva Babilonului, cap. 18 se ocupă cu execuţia acestei sentinţe.
11. Negustorii. Conform unei interpretări aceşti “negustori” sunt comercianţi literali şi lideri ai afacerilor de
pe pământ, al căror sprijin financiar şi material a contribuit atât de mult la luxul, splendoarea şi succesul Babilonului celui mare (vezi vs. 7,12–15). Conform altei interpretări aceştia sunt nişte “negustori” simbolici, reprezentanţi ai comerţului cu produse spirituale ale Babilonului, cei care au vândut doctrinele şi politicile ei împăraţilor şi oamenilor de pe pământ (vezi cap. 16:13,14; 17:2,4; vezi mai jos la “marfa”). În cap. 18:23 despre aceşti “negustori” se spune că sunt “mai marii pământului”. Compară cu Isa. 23:2,8,17,18; 47:13,15.
O plâng şi o jelesc. Vezi v. 9.
Nimeni nu le mai cumpără. Împăraţii şi locuitorii pământului sunt deziluzionaţi şi refuză sa mai aibă ceva de-a face cu Babilonul. Compare Isa. 23:14; Eze. 26:15–18.
Marfa. Gr. gomos, “încărcătura” unei nave sau a unui animal de povară, şi astfel “marfă”. Conform primei interpretări menţionate mai sus aceasta ar reprezenta articole literale de manufactură şi comerţ, conform celei de-a doua interpretări ar fi doctrinele şi politicile Babilonului tainic, în altă parte numite “vinul ei” (vezi cap. 17:2). Caracterul deosebit de simbolic al cap. 18 (vezi v. 9) tinde să favorizeze cea de-a doua interpretare (vezi mai sus la “negustori”). Odată cu distrugerea Babilonului se pune un capăt şuvoiului de bunuri corupte care au fost vândute şi distribuite în numele său, şi prin care a înşelat lumea.
12. Marfă de aur. Încercarea de a clasifica cele 28 de produse enumerate în vs. 12,13 şi apoi de a extrage un sens ascuns din această listă este dincolo de orice valoare exegetică. Caracterul poetic al cap. 18 marcat şi de o deosebită risipă de cuvinte sugerează că scopul acestei enumerări este acela de a accentua interesele comerciale excesive ale Babilonului, dacă prima interpretare menţionată la v. 11 este acceptată, sau,
conform celei de-a doua, scopul este acela de a scoate în evidenţă totalitatea ariei de cuprindere a doctrinelor şi politicilor ei (vezi cap. 16:13,14; 17:2,4). Pentru o listă similară de “marfă” vezi Eze. 27:3–25,33.
Lemn de tiin. Literal, “lemn mirositor” adică un lemn cu arome folosit pentru aducerea de arderi.
Aramă. Mai degrabă, “bronz” (vezi Exod. 25:3).
13. Mirodeniile. Mai degrabă, “tămâie”. Indicaţia textuală (vezi cap. 1:3) favorizează adăugarea cuvântului amoµmon, o “mirodenie” extrasă dintr-o plantă mirositoare ce creşte în India, între cuvintele “scorţişoară” şi “mirodenii”.
Mirul. Gr. muron, “mir”. Vezi Mat. 2:11.
Tămâia. Vezi Mat. 2:11.
Vinul. Indicaţia textuală (vezi cap. 1:3) poate fi citată pentru omiterea acestui cuvânt.
Căruţele. Gr. rhedai, un cuvânt împrumutat din limba galică, sau celtică introdusă în Asia Mică de gali care au
devenit galateni. Folosirea acestui cuvânt în Apocalipsa sugerează că autorul a trăit în Asia Mică şi a folosit un termen familiar zonei.
Robii. Literal, “trupurile” (cf. Rom. 8:11; etc.). Ca un obiect de comerţ asta ar însemna bineînţeles “robi”.
Sufletele oamenilor. Mai degrabă, “adică fiinţele umane”. În Biblie cuvântul “suflet” înseamnă adesea “fiinţă umană” sau “persoană” (vezi Ps. 16:10; Mat. 10:28). Compară cu “o sută de mii de inşi” (1 Cron. 5:21), literal, “din sufletele oamenilor o sută de mii”; “dădeau robi … în schimbul” (Eze. 27:13), literal, “dădeau
sufletele oamenilor … în schimbul”. Unii au considerat aici “sufletele oamenilor” ca fiind o referinţă la natura spirituală a fiinţelor umane luate în considerare.
14. Roadele. Gr. apoµra, “fructe”, sau, mai specific, “vremea roadelor”, târziu în vară sau la început de toamnă. Simbolic, aici, referinţa poate fi făcută la vremea spre care desfrânata privea ca fiind timpul când să se bucure din plin de roadele poftelor sale (vezi cap. 17:4,6; 18:7).
Atât de dorite sufletului tău. Literal, “dorinţei sufletului tău”. Cuvântul “suflet” este echivalentul pronumelui personal (vezi Ps. 16:10; Mat. 10:28; Apoc. 18:13).
Lucrurile alese, strălucite. Literal, “lucrurile bogate şi minunate” adică tot ceea ce a contribuit la viaţa ei de lux şi destrăbălare (vezi v. 7).
Nu le vei mai găsi. Deznodământul sorţii care se abate asupra Babilonului este repetat în cuvinte asemănătoare de şase ori în vs. 21–23. Babilonul coboară acum spre “pierzarea” descrisă în cap. 17:8,11, fără a se mai ridica vreodată. Compară cu Ier. 51:26; Eze. 26:21; 27:36; 28:19.
15. Cei ce fac negoţ. Vezi v. 11.
Aceste lucruri. Vezi vs. 12,13.
S-au îmbogăţit de pe urma ei. Parteneriatul cu Babilonul a fost benefic pentru ambele părţi (cf. Eze. 27:33).
Vor sta departe de ea. Vezi v. 10.
Vor plânge şi se vor tângui. Vezi v. 9.
16. Vai, vai. Vezi v. 10.
Cetatea cea mare. Vezi v. 10.
Îmbrăcată. Vezi cap. 17:4.
In foarte subţire. Compară cu cap. 19:8.
Purpură şi cu stacojiu. Vezi cap. 17:4.
Împodobită. Vezi cap. 17:4.
17. Atâtea bogăţii. Sau, “toată această bogăţie” (vezi vs. 7,11–14).
Într-un ceas. Vezi cap. 17:12; 18:8.
S-au prăpădit. Literal, “au fost pustiite” (vezi cap. 17:16).
Cârmacii. Într-un limbaj simbolic deosebit (vezi Apoc. 18:9) Ioan începe să dezvăluie imaginea sugerată de “negustori” şi comerţul lor (vs. 11–15).
Toţi cei ce merg cu corabia pe mare. Sau, “toţi cei ce navighează cu un scop”, de presupus a fi angajat într-un comerţ. Aceasta poate fi pusă în apoziţie cu “cârmacii”, cele două expresii redându-se astfel “toţi cârmacii, adică toţi cei ce navighează cu un scop” Imaginea este aceea a unui cârmaci ducându-şi nava dintr-un port în altul angajat în comerţ.
Cei ce câştigă din mare. Literal, “lucrează marea” adică, obţin cele necesar vieţii din mare, în contrast cu cei ce fac acelaşi lucru muncind pământul. Aici s-ar include ocupaţii ca construcţia de nave, pescuit, căutarea de perle, adunarea de scoici din care se extrăgea vopseaua purpurie (vezi Luca 16:19). Compară cu Eze. 26:17; 27:26–32.
Stăteau departe. Vezi v. 10.
18. Fumul arderii. Vezi v. 9.
Strigau. Era un adevărat Babel de glasuri dacă persoanele menţionate în v. 17 continuau să strige.
Care cetate. Babilonul antic a fost unic (vezi Vol. IV, p. 794–799). Compară cu Eze. 27:32.
Cetatea cea mare. Vezi cap. 14:8; 17:5,18; 18:10.
19. Aruncau ţărână în cap. Un semn al extremei ruşini sau dureri, aici mai degrabă a doua variantă (vezi v. 9). Compară cu Eze. 27:30; vezi Iosua 7:6.
Plângeau, se tânguiau. Vezi v. 9.
Ţipau. Vezi v. 18.
Vai, vai. Vezi v. 10.
Belşug de scumpeturi. Literal, “din largheţea ei”. Necesităţile extravagante ale Babilonului au adus bogăţie celor ce făceau comerţ cu lucrurile de care era interesată.
A îmbogăţit. Vezi v. 15.
Toţi cei ce aveau corăbii. Vezi v. 17.
Într-un ceas. Vezi cap. 17:12; 18:8.
A fost prefăcută într-un pustiu. Vezi cap. 17:16. Compară cu Isa. 13:19–22; 47:11; Ier. 50:13,40; 51:26,29; Eze.
26:17,19.
20. Bucură-te. Sau, “fii într-o continuă exaltare”. Pustiirea sumară a Babilonului aduce victorie şi bucurie tuturor fiinţelor neprihănite din întreg universul. Cântecul biruinţei asupra Babilonului este raportat în cap. 19:1–6, iar sărbătoarea eliberării poporului lui Dumnezeu este remarcată în vs. 7–9.
Cerule. Locuitorii cerului sunt primii care să se bucure de biruinţa lui Hristos şi a bisericii Sale.
Sfinţilor. Ar fi membrii obişnuiţi ai bisericii.
Apostolilor. Ar fi liderii vremii din Noul Testament.
Proorocilor. Probabil profeţi în general, deşi aici, ar fi mult mai potrivită referirea la cei din vremea Vechiului Testament (vezi Efes. 2:20).
V-a făcut dreptate. Literal, “v-a judecat pricina” însemnând “a executat sentinţa”. Babilonul a hotărât moartea poporului lui Dumnezeu (vezi cap. 13:15; 17:6), dar acum suportă exact soarta la care îi osândise pe aceştia. Compară cu soarta lui Haman (Estera 7:10). Pentru mijloacele prin care sentinţa divină urma să fie executată
vezi Apoc. 17:1,16,17. Acest eveniment are loc sub cea de-a şaptea plagă (cap. 16:19; cf. cap. 19:2).
21. Un înger puternic. Literal, “un puternic înger.”
O mare piatră de moară. O piatră de moară de o aşa mărime era rotită de un animal, în contrast cu pietrele de moară mai mici rotite la mână.
A aruncat-o în mare. Compară cu ilustraţia lui Ieremia cu privire la soarta Babilonului antic (Ier. 51:63,64; vezi Isa.
13:19; Apoc. 14:8). Pentru o explicaţie biblică a simbolului scufundării vezi Isa. 8:7,8; Ier. 50:9; 51:27,42; Eze. 26:3,4.
Cu aşa repeziciune. Literal, “cu grabă”, “dintr-o dată”. Acest cuvânt este folosit de scriitori greci clasici atunci când se referă la lovitura unei bătălii sau la o hemoragie. În Faptele Ap. 14:5 un cuvânt înrudit este redat “s-au pus în mişcare” (“au pornit cu asalt”). Cu o aruncare nemaipomenită piatra de moară este scufundată în adâncurile mării. Astfel, ajungându-şi sfârşitul (vezi Apoc. 18:14), Babilonul se va scufunda în uitare sau “pierzare” (cap. 17:8). Compare Ier. 51:42,64; Eze. 26:3,19; 27:32,34.
Nu va mai fi găsit. Vezi v. 14. Descrierea lui Ioan cu privire la starea pustiită a Babilonului antic (vs. 21–23) trebuie să fi avut un impact deosebit asupra contemporanilor săi, în lumina faptului că în timpul vieţii lor nenorocita cetate a ajuns în sfârşit un loc pustiu (vezi Isa. 13:19).
22. Nu se va mai auzi. Măiestria şi petrecerea au încetat. Vezi Apoc. 18:14; cf. Eze. 26:13.
Sunet. Versetele 22,23 constituie o descriere vie şi deosebit de simbolică a stării pustiite a Babilonului (vezi v. 19).
Compară cu Isa. 24:8; Eze. 26:13.
Alăute. Gr. kithraroµdoi, muzicieni interpreţi care cântau la kithara ca acompaniament al cântecelor lor, astfel
“menestreli”. Acest instrument era format dintr-o cutie de rezonanţă de lemn şi semăna foarte mult cu o liră (vezi Vol. III, p. 34–37).
Fluiere. Mai degrabă “fluieraşi”. Vezi Vol. III, p. 37,38.
Meşter. Artizani, mecanici, lucrători meseriaşi s-au dus cu toţii. Manufactura a încetat.
23. Lumina lămpii. Vezi cap. 1:12. Deplina întunecare a nopţii descrie cu expresivitate absenţa vieţii în întregime.
Mirelui. Orice formă de viaţă socială şi familială a ajuns la un sfârşit (cf. Ier. 25:10).
Negustorii tăi. Vezi v. 11.
Mai marii pământului. Compară cu Isa. 23:8; Eze. 26:17; 27:8; Apoc. 6:15.
Vrăjitoria. Adică înşelăciunile practicate de Babilon pentru a-şi asigura supunerea locuitorilor pământului. Vezi
cap. 13:14; 16:14; 19:20; vezi cap. 17:2; cf. Isa. 47:9,12,13.
24. Sângele. Vezi cap. 16:6; 17:6.
Proorocilor. Vezi v. 20.
Al tuturor celor ce au fost înjunghiaţi. Babilonul tainic reprezintă religia apostaziată de la începutul timpului (vezi cap. 14:8; 17:5,13). În orice caz cap. 13-18 se ocupă în special cu momentul de culme al apostaziei la sfârşitul timpului. Astfel, într-un sens general, “toţi cei care au fost înjunghiaţi” ar putea foarte bine să includă martirii din toate timpurile, dar accentul care se pune aici este fără îndoială asupra celor care îşi dau viaţa la sfârşitul marii lupte între bine şi rău, şi probabil şi a celor pe care Babilonul plănuieşte să îi omoare dar nu mai apucă din pricina intervenţiei divine (vezi cap. 17:6; cf. Isa. 47:6; Ier. 51:47–49).
NOTE ADIŢIONALE LA CAPITOLUL 18
Babilonul tainic joacă un rol principal în Apoc. 14-19, şi mai ales în cap. 17-18. În lumina faptului că imagistica Apocalipsei pare a fi bazată în mare parte pe paralelele istorice din Vechiul Testament, şi cu atât mai mult cu cât Babilonul tainic este corespondentul simbolic la cetăţii antice literale situate pe malul Eufratului (vezi cap. 14:8;
17:5), printr-o comparaţie a pasajelor relevante ale Vechiului Testament ne putem aştepta la o clarificare, cel puţin parţială, a rolului atribuit de Inspiraţie Babilonului tainic.
În mare măsură imagistica Apocalipsei privitoare la Babilonul tainic este preluată din Isa. 13; 14; 47; Ier. 25; 50; 51; Eze. 26–28. Pentru o analiză a contribuţiei acestor fragmente din Vechiul Testament la subiectul aflat în atenţie vezi Isa. 47:1; Ier. 25:12; 50:1; Eze. 26:13. În următorul tabel comparativ, coloana din stânga constă din serii
compuse, topice, de afirmaţii găsite în Apocalipsa cu privire al Babilonul tainic. Coloana din dreapta enumeră cele mai semnificative pasaje ale Vechiului Testament cu privire la Babilonul antic. De notat o singură excepţie – Nr. 5.
BABILONUL TAINIC
Babilonul tainic în Apocalipsa Paralele în Vechiul Testament
Identitatea şi caracterul
1. Sensul numelui.
.. “Pe frunte purta scris un nume, o taină: Babilonul cel mare” (17:5; cf. 17:7;
vezi 14:8; 17:5).
.. “Care cetate era ca cetatea cea mare!”  (18:18; cf. 14:8; 16:19;
17:5,18;18:2,10,16,21; vezi 17:18).
2. O organizaţie apostaziată.
.. “Curva cea mare”, “o femeie”,
“curvie”, “mama curvelor şi spurcăciunilor pământului”  (17:1,2,3,5; cf. 14:8; 17:6, 7:7,18; 18:4;
19:2).
3. Un caracter cu totul corupt.
.. “A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare
o oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte”  (18:2; cf. 14:8).
.. “Păcatele ei s-au îngrămădit şi au  ajuns până la cer” (18:5).
“De aceea cetatea a fost numită Babel” (Gen. 11:9; cf. 10:9,10; 11:1-9;
vezi 11:4-9).
.. “Babilonul cel mare” (Dan. 4:30; cf. Isa.13:19; 14:4).
.. “Avea o înfăţişare mai mare decât celelalte”(Dan. 7:20). Compară cu Isa. 23:8; Eze. 26:17; 27:32.
.. “Împărăteasa împăraţilor” (Isa. 47:5).
.. “Copiii Babilonului … au spurcat-o cu curviile lor” (Eze. 23:17; cf. Isa. 23:15; Eze. 16:15,38,44; 23:2,3;
Naum 3:4).
.. “A căzut, a căzut Babilonul” (Isa. 21:9 cf. Ier. 51:8).
.. “Împotriva Babilonului … căci a păcătuit împotriva Domnului” (Ier. 50:14;
cf. 50:24,29, 31,32; 51:6).
.. “Pedeapsa lui a ajuns până la ceruri” (Ier. 51:9).
.. “Fiarele pustiei îşi vor face culcuşul acolo … stafiile …” (Isa. 13:21).
4. Caracterizată prin lux şi mândrie.
.. “S-a slăvit pe sine însăşi, şi s-a desfătat în risipă”, “era îmbrăcată în in
foarte subţire, cu purpură şi cu stacojiu, împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu
mărgăritare” (18:7,16; cf. 17:4).
5. Corespondentul ei.
.. “Cetatea sfântă, Ierusalimul” (21:10).
.. “Babilonul podoaba împăraţilor, falnica mândrie a haldeilor” (Isa. 13:19).
.. “Subţirică şi plăcută”, “dedată plăcerilor, care stai fără grijă”
(Isa.47:1,8).
.. “Ai vistierii nemărginite” (Ier. 51:13). Compară cu Eze. 27:7,16,25; 28:2,5,13,17.
.. “Domnul va alege … Ierusalimul” (Zah. 2:12).
.. “Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al Domnului” (Ier. 3:17).
Ambiţiile şi planurile
 6. De a conduce lumea.
.. “Pentru că zice în inima ei: Şed ca împărăteasă, nu sunt văduvă, şi nu voi şti
ce este tânguirea” (18:7).
.. “Are stăpânire peste împăraţii pământului” şi ademeneşte să facă
“război cu Mielul” (17:18,14; cf. 12:17; 13:7; 18:6;19:19).
7. De a distruge pe sfinţi.
.. “Am văzut pe femeia aceasta îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele
mucenicilor lui Isus” (17:6).
.. “Acolo a fost găsit sângele proorocilor şi al sfinţilor şi al tuturor
celor ce au fost junghiaţi pe pământ” (18:24).
.. “Tu [Babilonul] ziceai: În veci voi fi împărăteasă”, “Zici în inima ta: Eu şi numai eu, nu voi fi niciodată văduvă, şi
nu voi fi niciodată lipsită de copii” (Isa. 47:7, 8; cf. v. 10).
.. “Împăratul Babilonului … asupritorul”, “În mânia lui supunea neamurile” (Isa. 14:4, 6).
.. “Babilonul … a făcut … să cadă morţii din toată ţara” (Ier. 51:49).
.. “I-a zdrobit [lui Israel] oasele, acest Nebucadneţar, împăratul Babilonului”
(Ier. 50:17).
.. “N-ai avut milă de ei” (Isa. 47:6). Compară cu Ezra 5:12; Isa. 14:4,6; Ier.  50:11; 51:25; Dan. 7:21,25; 8:24.
Complicii
 8. Duhuri de draci.
.. “Babilonul … a ajuns un locaş al dracilor” (18:2).
.. “Trei duhuri necurate”, “duhuri de draci” (16:13,14).
 9. Marile puteri ale pământului.
.. “O fiară de culoare stacojie” (17:3; cf. 19:19,20).
.. “Fiara era, nu mai este şi va veni” “ea însăşi este al optulea” “[când] are să se
ridice din Adânc” (17:8,11).
.. “Şapte capete”, “şapte munţi”, “şapte împăraţi” (17:9,10; vezi Note Adiţionale
la Capitolul 17).
 10. Toate neamurile.
.. “Cele zece coarne … sunt zece împăraţi care … vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara” (17:12; cf. vs. 3,7,16).
.. “Împăraţii pământului întreg” (16:14; cf. 17:2; 18:3, 9).
11. Alte organizaţii religioase postaziate.
.. “Curve” (17:5).
.. “Proorocul mincinos”(19:20; 20:10).
.. “O icoană fiarei care avea rană de sabie şi trăia” (13:14).
.. “Împăratul Babilonului” “Lucifer” (Isa. 4:4,12; vezi Eze. 28:12).
.. “Toţi au acelaşi gând” “să dea fiarei stăpânirea” (17:13,17).
.. “Semăna cu un leu şi avea aripi de vultur” (Dan. 7:4). Compară cu Dan. 7:7,19.
.. “Iată am necaz pe tine [Babilonul] munte nimicitor … şi te voi preface într-un munte aprins” (Ier. 51:25; vezi
Isa. 2:2).
.. “Zece coarne” (Dan. 7:7; cf. v. 24). Compară cu Dan. 2:43. Vezi Apoc. 17:12. Vezi Nr. 2.
12. Liderii pământului.
.. “Negustorii tăi care erau mai marii pământului” (18:23; cf. vs. 3,11,15).
.. “Toţi cârmacii, toţi cei ce merg cu corabia pe mare, marinarii şi toţi cei ce câştigă din mare” (18:17; cf. v. 19).
13. Locuitorii pământului.
.. “Toate neamurile” (14:8; 18:3).
.. “Locuitorii pământului” (17:2, 8; cf. v. 18).
.. “Cei ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc după lunile noi”, “cei cu care ai făcut negoţ” (Isa. 47:13, 15).
.. “Ai cărui negustori erau nişte voievozi … cei mai bogaţi de pe pământ” (Isa. 23:8).
.. “Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine”, “vâslaşii”, “cârmacii”, “toată mulţimea care este în mijlocul tău”
(Eze. 27:9,26,27).
.. “Toate împărăţiile lumii de pe faţa pământului” (Isa. 23:17; cf. Ier. 51:49).
 Strategia
 14. O uniune politico-religioasă universală.
.. “Şezând pe o fiară de culoare stacojie”, “fiara care o poartă”, “cele şapte capete … pe care şade femeia”
(17:3,7,9).
.. “Împăraţii pământului care au curvit şi s-au dezmierdat în risipă cu ea” (18:9; cf. 17:2,4; 18:3).
.. “Vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara … dau fiarei puterea şi stăpânirea lor” (17:12,13).
 15. Politica şi învăţăturile ei.
.. “Ţinea în mână un potir de aur plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei”
(17:4).
.. “A adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei” (14:8; cf. 17:2; 18:3).
.. “Strica pământul cu curvia ei” (19:2).
.. “Se va întoarce iarăşi la câştigul lui, va avea legături cu toate împărăţiile de pe faţa pământului” (Isa. 23:17). Vezi Nr. 2.
.. “Babilonul era în mâna Domnului un potir de aur, care îmbăta tot pământul; Neamurile au băut din vinul lui; de aceea au fost neamurile ca într-o nebunie” (Ier. 51:7).
16. Minuni satanice: înşelăciune.
.. “Duhuri de draci care fac semne nemaipomenite” (16:14; cf. 13:13,14;
19:20).
.. “Toate neamurile au fost amăgite de vrăjitoria ta” (18:23).
.. “Semne mari (13:13,14).
.. “Marfa” (18:11).
17. Controlul total asupra minţilor oamenilor.
.. “Şade pe ape mari” “[care] sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi” (17:1,15).
.. “Locuitorii pământului se vor mira când vor vedea … fiara” (17:8; cf. 13:13,14).
.. ”Tuturor vrăjitoriilor tale şi multelor tale descântece” (Isa. 47:9; cf. 47:12, 13). Cu câteva excepţii lunga listă din
18:12,13 este redată şi în Eze. 27.
.. “Locuieşti lângă ape multe” (Ier. 51:13; cf. Eze. 28:2).
.. “Toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui” (Dan. 5:19).
Soarta
18. Dumnezeu judecă Babilonul.
.. “S-a isprăvit”. “Dumnezeul cel mare Şi-a adus aminte de Babilonul cel mare ca să-i dea potirul de vin al furiei mâniei Lui” (16:17, 19;cf. 18:5).
.. “Judecata curvei celei mari” (17:1; cf. 19:2).
.. “Domnul Dumnezeu care a judecat-o este tare” (18:8).
.. “Iată că îţi iau din mână potirul ameţelii, potirul mâniei Mele, ca să nu mai bei din el: şi îl voi pune în mâna
asupritorilor tăi” (Isa. 51:22, 23).
.. “Voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi pe neamul acela … pentru nelegiuirile lor”, “Beţi! … şi voi să
rămâneţi nepedepsiţi? … Domnul va răcni de sus; din locaşul Lui cel sfânt” (Ier. 25:12, 28-30; cf. Ier. 50:18,31).
.. “Dumnezeu ţi-a numărat zilele domniei tale, şi i-a pus capăt. … Ai fost cântărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor”
(Dan. 5:26,27).
19. Complicii i se întorc împotrivă.
.. “Dumnezeu le-a pus în inimă să-I ducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin şi să dea fiarei
stăpânirea lor împărătească, până ce se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu” (17:17).
.. “Toţi au acelaşi gând, şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor” (17:13).
.. “Se duc la împăraţii pământului întreg ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui
Atotputernic”(16:14).
.. “Ei se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va birui” (17:14).
.. “Cele zece coarne” şi “fiara [vezi 17:16] … o vor urî pe curvă, o vor pustii, şi o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca şi o vor arde cu foc” (17:16; cf. 18:19; 19:20).
.. “Vor veni urgiile ei: moartea, tânguirea şi foametea. Şi va fi arsă de tot în foc” (18:8).
20. Distrugerea ei este totală.
.. “Un înger puternic a ridicat de jos o piatră ca o mare piatră de moară, a aruncat-o în mare, şi a zis: Cu aşa
repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu va mai fi găsit” (18:21).
.. ”A fost împărţită în trei părţi” (16:19; cf. 13:2,4,11,15; 16:13; 19:20).
.. “Nu se va mai auzi … nici sunet de alăute, nici cântece de instrumente, nici  cântători de fluiere, nici cântători din
trâmbiţe” (18:22,23).
.. “Într-o singură zi vor veni urgiile ei” (18:8,10; cf. 18:17,19).
.. “Voi aduce peste ţara aceea [Babilonul] toate lucrurile pe care le-am vestit despre ea, tot ce este scris”
(Ier. 25:13).
.. “Sunaţi din trâmbiţă printre neamuri! Pregătiţi neamurile împotriva lui, chemaţi
împotriva lui împărăţiile”, “planul Domnului împotriva Babilonului se împlineşte” (Ier. 51:27,29).
.. “Voi ridica şi voi aduce împotriva Babilonului o mulţime de neamuri mari” (Ier. 50:9).
.. “Împărăţii … neamuri adunate. Domnul oştirilor Îşi cercetează oastea care va da lupta” (Isa. 13:4).
.. “Voi pune foc cetăţilor lui” (Ier. 50:32).
.. “Vitejii Babilonului nu mai luptă. … Vrăjmaşii pun foc locuinţelor lor” (Ier. 51:30).
.. “Marea s-a înălţat peste Babilon: Babilonul a fost acoperit de mulţimea valurilor sale”, “Să legi de ea o piatră
[cartea prevestitoare a sorţii Babilonului], şi s-o arunci în Eufrat şi să zici: Aşa va fi înecat Babilonul, şi nu se va mai ridica din nenorocirile pe care le voi aduce asupra lui” (Ier. 51:42,63,64; cf. Eze. 26:3,19; 27:32,34).
.. “Aceste două lucruri ţi se vor întâmpla deodată, în aceeaşi zi: şi pierderea copiilor şi văduvia”, “nenorocirea va veni peste tine … urgia va cădea peste tine, fără s-o poţi împăca, şi deodată va veni peste tine prăpădul, pe
neaşteptate … nu va fi nimeni care să-ţi vină în ajutor” (Isa. 47:9,11,15; cf. Jer. 50:32; 51:8,13,26,29).
.. “Împărăţia ta va fi împărţită” (Dan. 5:28; cf. Zah. 10:3; 11:8).
21. Pedeapsa este pe măsura nelegiuirilor ei.
.. “Răsplătiţi-i cum v-a răsplătit ea, întoarceţi-i de două ori cât faptele ei. Turnaţi-i îndoit în potirul în care a amestecat ea! Pe cât s-a slăvit pe sine însăşi, şi s-a desfătat în risipă, pe atât daţi-i chin şi tânguire” (18:6,7).
22. Complicii o plâng.
.. “Împăraţii pământului … când vor vedea fumul arderii ei o vor plânge şi o vor boci. Ei vor sta departe de frică să nu cadă în chinul ei, şi vor zice: Vai! Vai!” (18:9, 10).
.. “Negustorii pământului” “vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plânge şi se vor tângui. Şi vor zice: Vai!
Vai!”, “Şi îşi aruncau ţărână în cap”, “Plângeau, se tânguiau, ţipau şu ziceau: Care cetate este ca cetatea cea mare?” (18:11,15,16,19,18).
 23. Complicii săi sunt distruşi.
.. “Cetăţile neamurilor s-au prăbuşit” (16:19).
.. “Fiara … are să se ducă la pierzare” (17:8; cf. v. 11).
.. “Amândoi aceştia [fiara şi proorocul mincinos] au fost aruncaţi de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă” (19:20; cf. 20:10).
.. “Babilonul este luat”, “va preface ţara într-o pustie şi nu va mai fi locuită”, “Nu va mai fi locuită şi va fi ca o
pustietate”, “Nimeni nu se va mai aşeza acolo” (Ier. 50:2,3,13,40).
.. “Voi face să înceteze astfel glasul cântecelor tale; şi nu se va mai auzi sunetul arfelor tale” (Eze. 26:13;
cf. 26:3,19,21; 27:32,34,36; 28:19).
.. “Le voi răsplăti după faptele şi lucrarea mâinilor lor” (Ier. 25:14).
.. “Voi răsplăti Babilonului … tot răul pe care l-a făcut Sionului” (Ier. 51:24).
.. “Faceţi-i cum a făcut şi el”,
“Răsplătiţi-i după faptele lui, faceţi-i întocmai cum a făcut şi el” (Ier. 50:15,29).
.. “Cade Babilonul … Văitaţi-l!” (Ier. 51:8).
.. “Să te scape cei ce împart cerul, care pândesc stelele, care vestesc după lunile noi ce are să se întâmple. Au ajuns ca miriştea pe care o arde focul, şi nu-şi vor scăpa viaţa din flăcări … Aşa va fi soarta acelora pe care te oboseai să-i întrebi. Şi cei cu care ai făcut negoţ … se vor risipi fiecare într-o parte” (Isa. 47:13-15).
.. “Toţi cei ce vor trece pe lângă Babilon se vor mira şi vor fluiera pentru toate rănile lui” (Ier. 50:13). Compară cu Eze. 26:16,17; 27:29-32,36; 28:19.
.. “Voi strânge toate neamurile la război împotriva Ierusalimului” (Zah. 14:2; cf. Ioel 3:2).
.. “Domnul se ceartă cu neamurile … cei ce care-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinşi de la un capăt al pământului până la celălalt”
(Ier. 25:31,33).
24. Un cântec de biruinţă asupra Babilonului.
.. “El … a răzbunat sângele robilor Săi din mâna ei” (19:2; cf. 18:10).
.. “Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi sfinţilor, apostolilor şi proorocilor!” (18:20).
.. “Aceasta este o vreme de răzbunare pentru Domnul [asupra Babilonului]; El îi va răsplăti după faptele lui”, “Domnul pustieşte Babilonul” (Ier. 51:6,55; cf. Isa. 47:3; Ier. 50:15).
.. “Cerurile şi pământul cu tot ce cuprind ele vor striga de bucurie asupra Babilonului, căci pustiitorii … se vor
arunca asupra lui” (Ier. 51:48; cf. Isa. 44:23; 49:13).
Avertismentul lui Dumnezeu faţă de poporul Său
 25. Ieşirea din Babilon.
.. “Pogorându-se din cer un alt înger care avea o mare putere; şi pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare” (18:1, 2).
.. “Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei” (18:4).
.. “Scapă, Sioane, tu care locuieşti la fiica Babilonului” (Zah. 2:7)
.. “Fugiţi din Babilon, şi fiecare să-şi scape viaţa, ca nu cumva să pieriţi în pierirea lui”, “Ieşiţi din mijlocul lui,
poporul Meu, şi fiecare să-şi scape viaţa, scăpând de mânia aprinsă a Domnului” (Ier. 51:6,45; cf. Isa 48:20; 52:11; Ier. 50:8; 51:9).
COMENTARII ALE Ellenei White LA CAPITOLUL 18
Versete Referinţe în Spiritul Profetic
1 COL 79; CS 52; CT 548; CW 141; EW 245; LS 327, 375; ML 59, 63; MM
185; TM 89; 5T 383, 729; 6T 41, 406; 7T 140; 9T 40, 46
1, 2 EW 277; GC 603; 6T 60
1–3 LS 412
1–5 TM 59
1–6 8T 118
1–24 Ev 230; EW 273–276; GC 390; LS 412
2 EW 274; PP 124, 458; SR 399; TM 265; 4T 13
2, 3 Ev 365
2–4 Ev 559; RC 51; 9T 110, 149
2–5 PK 188
3 GC 653; TM 62
3, 4 Ev 247
4 CH 291; EW 92, 266; FE 502; GC 383, 390; PK 715; PP 167
4, 5 EW 277; GC 604; SR 399
5 EW 274
5, 6 COL 179; FE 363
5–10 GC 653
6 EW 276
8 TM 62
13 EW 275; MH 338
– 175 –
5–17 GC 653

 

 

UE e Babilonul pe care-l va manca fiara = ANTIHRISTUL

Imagine   Ce ne spune profetia biblica despre evolutia actuala a Uniunii Europene ? Biblia are cele mai multe si mai clare referinte despre aceasta problema. Fiindca atat finalul profetiilor danielice (cele 10 „degete” ale picioarelor” – Dan 2, 41-43), cat si o parte din finalul profetiilor apocaliptice (cele 10 „coarne” – Apoc. 17, 8-12) se desfasoara istoric in cadrul Europei. Notiunea de Europa (UE) se cuprinde, asadar, in imaginea profetica a celor 10 „oarne” sau a celor 10 „degete”, reprezentand marele „colier” decasistemic al istoriei profetice europene. In aceasta privinta, profetia biblica ne vorbeste despre intreaga evolutie a Europei, de la inceputul formarii ei (Daniel 7, 8-25), o data cu descompunerea Imperiului Roman in cele 10 teritorii istorico-lingvistico-geografice (476 d.H.) si pana la conglomerarea acestora intr-un puternic edificiu final istorico-european (Apoc. 17, 8-12). Profetia spune ca aceste segmente istorice nu se vor putea uni (Dan. 2, 43), decat o singura data, in final (Apoc. 17, 12):

„Cele zece coarne pe care le-ai vazut, sunt zece imparati care n-au primit inca imparatia, ci vor primi putere imparateasca timp de un ceas impreuna cu fiara – Apoc. 17, 12.

Un președinte, o armată, un teritoriu unit, o singură politică externă! Animalele care se gasesc in Apocalipsa lui Ioan13, ne sunt descrise in Daniel 7 detailat.
Profetia este scrisa in simboluri, iar seamnificatia acestora ne sunt dezvaluite in acelasi capitol.
Daniel a vazut 4 fiare in vedenia lui. Ele erau: un leu cu aripi de vultur, un urs, un leopard cu 4 capete si o fiara ca nici una alta, iar aceasta fiara se deosebea de celelalte prin cele 10 coarne ale ei.
Ce simbolizeaza aceste fiare?
Nu trebuie sa ghicim ce reprezinta ele deoarece versetul 17 ne dezvaluie acest lucru – sunt imparati:
7:17 “Aceste patru fiare mari sunt patru imparati care se vor ridica pe pamant.
Apoi versetul 23 ne spune ca fiarele sunt imparatii:
7:23 El mi-a vorbit asa: “Fiara a patra este o a patra imparatie care va fi pe pamant.
Atentie! Aceste 2 versete nu se contrazic, ci ele arata doar faptul ca aceste fiare reprezinta atat natiuni, cat si si conducatorii acestor natiuni.
Putem identifica aceste natiuni?
Atunci cand Dumnezeu a ales simboluri pentru a reprezenta natiuni, El nu le-a ales intamplator, nici nu a ales simboluri fara nici o semnificatie.
De fapt El a ales simboluri care vor avea o semnificatie oamenilor care vor trai in timpul indeplinirii profetiei. Haideti sa examinam descrierea fiecarui simbol cu atentie.
LEUL – Daniel 7:4
Imagine  7:4 Cea dintai semana cu un leu si avea aripi de vultur. M-am uitat la ea, pana in clipa cand i s-au smuls aripile; si, sculandu-se de pe pamant, a stat drept in picioare ca un om si i s-a dat o inima de om.
Simbolul oficial al Marii Britanii este leul. In Dictionarul International (Webster’s Third New) cuvantul “leu” este descris ca fiind simbolul unei tari, si anume simbolul Marii Britanii. In piata Trafalgar din centrul Londrei, patru lei (statui) imensi au privirile indreptate catre nord, sud, est si vest.
Marea Britanie este mentionata in articole si simbolizata in desene animate politice ca fiind “leul”.
URSUL – Daniel 7:5
Imagine  7:5 Si iata ca o a doua fiara era ca un urs si statea intr-o rana; avea trei coaste in gura intre dinti; si i s-a zis: “Scoala-te si mananca multa carne!”
Se cunoaste faptul ca simbolul Rusiei este ursul. Pe copertile revistelor “Time” din octombrie 27, 1980
http://img.timeinc.net/time/magazine/archive/covers/1984/1101840521_400.jpg
si din mai 21, 1984 au fost folosite poza unui urs pentru a reprezenta Rusia. In editia din iulie 4-10, 2009 a revistei “Economist”, un urs a fost folosit pe coperta pentru a simboliza Rusia. Aceasta profetie scrisa acum 2.500 de ani este cu siguranta indeplinita acum!
Un articol aparut in revista Indianapolis Star din 4 ianuarie, 1980 era intitulat “Dupa Leul Britanic, urmeaza Ursul Rus”. Este absolut incredibil sa vezi cum simbolurile alese de Dumnezeu acum 2500 pentru a reprezenta natiunile care vor exista pe pamant in timpul celei de-a doua veniri a lui Isus, sunt folosite de mass-media pentru a simboliza acele natiuni in ziua de azi!
VULTURUL
Haideti sa ne uitam inca o data la descrierea leului din Daniel 7:4
Imagine  7:4 “Cea dintâi semăna cu un leu şi avea aripi de vultur. M-am uitat la ea până ce aripile i-au fost smulse şi a fost ridicată de pe pământ şi pusă pe picioare ca un om şi i s-a dat inimă de om.”
Nu numai ca exista o mare natiune pe pamant a carui simbol este recunoscuta ca fiind leul, insa exista si o alta mare natiune a carui simbol este vulturul. Cu totii stim ca vulturul plesuv este simbolul national al Statelor Unite ale Americii. Nu trebuie decat sa ne uitam pe spatele unui dolar american. Acolo vei vedea marele sigiliu al Statelor Unite – vulturul. Pe prima pagina a revistei “Time” din octombrie 27, 1980 un vultur a fost folosit sa reprezinte Statele Unite.
http://img.timeinc.net/time/magazine/archive/covers/1980/1101801027_400.jpg
Daca acest lucru nu este destul de incredibil, observati faptul ca aripile vulturului sunt descrise ca fiind smulse din leu. De unde provine Statele Unite ale Americii?
SUA (aripile de vultur) se trage ca si natiune de la tara ei mama – Marea Britanie (leul).
Amintiti-va ca profetia lui Daniel a fost scrisa in 550 i.Hr, 2374 ani inainte de nasterea Statelor Unite in 1776 d.Hr.
Inainte ca Marea Britanie, Statele Unite sau Rusia sa existe, Dumnezeu a prezis prin Daniel ca aceste natiuni vor exista pe pamant in timpul celei de-a doua veniri a lui Hristos. Interesant este faptul ca aceste trei natiuni mentionate de Dumnezeu reprezinta trei din cei cinci membri permanenti a Consiliului de Securitate a Natiunilor Unite.
LEOPARDUL
Daniel 7:6
7:6 “Apoi m-am uitat din nou şi iată o altă fiară, asemenea unui leopard, având pe spate patru aripi de pasăre; şi fiara avea patru capete, şi i s-a dat putere.
Se zice de leopard ca “ … i s-a dat putere”. Ce natiune in ultimii 150 de ani a fost dominatoare in politica lumii? Exista o natiune care a fost agresoarea a ultimelor trei mari razboaie din lume : Razboiul Franco-German din 1870, Primul razboi mondial si al doilea razboi mondial. Acea natiune este Germania.
Mai mult de atat, Germania a fost o forta dominatoare in Europa inca de la fondarea Sfantului Imperiu Roman (aprox. 1000 de ani).
Germania a fost nevoita sa se refaca dupa cel de-al doilea razboi mondial in timpul caruia a fost aproape distrusa. Astazi, Germania este in fruntea Europei din nou. Germania este cea mai puternica tara dintre toate natiunile Uniunii Europei.
Se observa in Danie 7:6 ca leopardul are “patru capete”. Celelalte fiare au doar cate un cap fiecare. In profetiile Bibliei o fiara intotdeauna reprezinta o natiune impreuna cu liderul acesteia. Mai multe capete pe o fiara reprezinta numarul acelei natiuni de cate ori se va ridica si va cadea. Asadar cele patru capete ale leopardului reprezinta primul Reich al Germaniei, al doilea Reich, al treilea Reich (regimul lui Hitler) si al patrulea Reich, ce se ridica acum.
A fost scrisa chiar si o carte de Edwin Hartrich ce se intituleaza “Al patrulea si cel mai puternic Reich”; N.Y.: MacMillan, l980.
http://ecx.images-amazon.com/images/I/51BepYRv3LL.jpg
Cat despre simbolul leopardului, se stie ca tancul german este pe primul loc in lume si este tancul numarul unu ce se foloseste de armatele NATO. Tancul nemtesc este cunoscut ca si Leopard 1 si Leopard 2.
Apocalipsa 13: 2
“Fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard; avea labe ca de urs şi gură ca o gură de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare.”
Asadar, in Apocalipsa 13 fiara unificata are tot sapte capete: un cap de leu, un cap de urs, patru de leopard si un cap cu 10 coarne. Iar profetia scoate in evidenta faptul ca “gura” fiarei are gura unui leu. De ce oare? De-a lungul istoriei, primul obstacol in a instaura un guvern global a fost intotdeauna bariera limbajului. Gura fiarei de leu dezvaluie faptul ca limba globala a guvernului global va fi limba Angliei – Engleza. Globalizarea este cu mult avansata, iar limba mondiala este engleza.
UE e Babilonul pe care-l va manca fiara = ANTIHRISTUL?
ANTIHRISTUL “este al optulea imparat si este dintre cei sapte si merge spre pieire”. VA CONDUCE INTAI UN STAT PUTERNIC, ABIA APOI GUVERNUL MONDIAL?
Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul, Capitolul 17:

1. Şi a venit unul din cei şapte îngeri, care aveau cele şapte cupe, şi a grăit către mine, zicând: Vino să-ţi arăt judecata desfrânatei celei mari, care şade pe ape multe,

2. Cu care s-au desfrânat împăraţii pământului şi cei ce locuiesc pe pământ s-au îmbătat de vinul desfrânării ei.

3. Şi m-a dus, în duh, în pustie. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară roşie, plină de nume de hulă, având şapte capete şi zece coarne.

4. Şi femeia era îmbrăcată în purpură şi în stofă stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare, având în mână un pahar de aur, plin de urâciunile şi de necurăţiile desfrânării ei.

5. Iar pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonul cel mare, mama desfrânatelor şi a urâciunilor pământului.

6. Şi am văzut o femeie, beată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Iisus, şi văzând-o, m-am mirat cu mirare mare.

7. Şi îngerul mi-a zis: De ce te miri? Eu îţi voi spune taina femeii şi a fiarei care o poartă şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne.

8. Fiara pe care ai văzut-o era şi nu este şi va să se ridice din adânc şi să meargă spre pieire. Şi se vor mira cei ce locuiesc pe pământ ale căror nume nu sunt scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii, văzând pe fiară că era şi nu este, dar se va arăta.

9. Aici trebuie minte care are înţelepciune. Cele şapte capete sunt şapte munţi deasupra cărora şade femeia.

10. Dar sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul mai este, celălalt încă nu a venit, iar când va veni are de stat puţină vreme.

11. Şi fiara care era şi nu mai este – este al optulea împărat şi este dintre cei şapte şi merge spre pieire.

12. Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi, care încă n-au luat împărăţia, dar care vor lua stăpânire de împăraţi, un ceas, împreună cu fiara.

13. Aceştia au un singur cuget şi puterea şi stăpânirea lor o dau fiarei.

14. Ei vor porni război împotriva Mielului, dar Mielul îi va birui, pentru că este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor şi vor birui şi cei împreună cu El – chemaţi şi aleşi şi credincioşi.

15. Şi mi-a zis: Apele pe care le-ai văzut şi deasupra cărora şade desfrânata, sunt popoare şi gloate şi neamuri şi limbi.

16. Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor urî pe desfrânată şi o vor face pustie şi goală şi carnea ei o vor mânca şi pe ea o vor arde în foc.

17. Căci Dumnezeu a pus în inimile lor să facă voia Lui şi să se întâlnească într-un gând şi să dea fiarei împărăţia lor, până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu.

18. Iar femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare care are stăpânire peste împăraţii pământului.

Sf. Andrei al Cezariei scrie: „Fiara este antihrist; el este al optulea, fiindcă după cele şapte impărăţii (adică după perioada istorică cand lumea va fi guvernată de „cei şapte”, nota autorului), se va ridica pentru amăgirea şi pustiirea pămantului; dintre cei şapte, fiindcă a apărut din una dintre aceste impărăţii. Un ceas inseamnă scurtimea timpului sau o parte din an, adică o rotaţie de trei luni a soarelui, după care cei zece impăraţi i se vor supune lui antihrist, ca stăpanului său”

„Inceputul şi sfarşitul lumii noastre pămanteşti”:

„Pieirea cetăţii celei mari se va săvarşi, după cum vedem din Apocalipsă, incă pană, la inscăunarea in Ierusalim a fiului pierzării (17, 15-17). Iar apoi impărăţiile din componenţa Imperiului Roman, ii vor da puterea lui, fiindcă toţi au aceleaşi ganduri şi dorinţe — să nimicească creştinismul ortodox, să prigonească Femeia Mireasa Mielului, Biserica Ortodoxă, care in acest timp se va afla in ultimile chinuri ale naşterii (Apoc.. 12, 2)”.

Sf. Andrei al Cezariei îşi exprima nedumerirea referitor la acest subject. „Mi se pare uimitor cum vrăjmaşul răzbunătorul-diavol le va ajuta celor zece coame să se năpustească asupra lui Hristos Dumnezeul nostru, Care iubeşte binele şi virtuţile şi totodată va pustii cetatea plină de oameni care s-a lepădat de Dumnezeieştile porunci şi s-a supus amăgirilor lui şi asemenea fiarei, se va sătura de sângele ei. Este de mirare şi faptul cum el, care consideră pustiirea prilej de bucurie, iar tăierea trupului omenesc hrana sa şi care intotdeauna este satisfăcut de dezbinări şi neintelegeri, îşi va da acordul celor zece coarne apostate. Presupunerea că acea femeie semnifică cetatea mare, care are stăpanire asupra impăratilor pămantului face verosimilă presupunerea despre suferinţele impărătiei predominante de atunci”.

Comentariu :

Asadar, pana sa fie conducator mondial, antihristul va fi un imparat oleaca mai mic, conducatorul unui stat puternic. E un detaliu foarte important.

Un mare mason spunea de curand ca illuminati vor alege un tiran iluminat dupa o anarhie generalizata ce va distruge sistemul democratic: Dar anarhia noi stim ca va fi declansata tocmai de ELITE. Deci isi vor distruge chiar sistemul creat de ei: democratia. Nu seamana izbitor de mult cu cele scrise in profetie?

Statele Unite ale Africii: un cap al fiarei din Apocalipsă
Orice s-ar întâmpla în lume, distrugătorul Satana mărşăluieşte cu ochii ficşi doar spre ţinta lui: realizarea unui guvern mondial şi instaurarea împărăţiei lui Antihrist. E în război cu Dumnezeu şi nu ţine cont de nimic, mai ales că are iluzia unor succese incontestabile în ultima sută de ani.

În cartea Apocalipsa suntem avertizaţi că va fi o fiară cu zece coarne, adică zece regate, care se vor supune Antihristului. Acum, aceste forme statale premergătoare statului global sunt „prelucrate” de urgenţă în cancelarii sumbre şi sunt livrate populaţiilor, ambalate în folii strălucitoare, extrem de atrăgătoare. E o neruşinare antihristică, sfidătoare, în faţa căreia lumea actuală nici măcar nu se gândeşte să-i pună în faţă Adevărul, adică pe Hristos. Cei din Africa nici nu-L au (sunt puţine comunităţi ortodoxe pe acest continent!) şi le este la îndemână misionarilor satanei să manipuleze populaţia. Vor vrea sau nu africanii, regatul acela ei tot îl vor face. Aşa cum a fost şi la noi. Românii îl au pe Hristos, dar au susţinut masiv intrarea în Uniunea Europeană [să fie chiar români ăştia care au dorit Uniunea lui Bafomet?], integrarea de bună voie în statul Satanei. Probabil că în Africa le va fi mai uşor decât la noi. Lumea moare de foame, de viruşi, de desfrânări, de lipsa medicamentelor, iar statul poliţist mondial îşi îmbracă uniformele, îşi aşază epoleţii pe umeri, îşi armează puştile, îşi instruieşte mercenarii. Curând vom auzi rafale automate. Cum vi se pare? Tehnologa wireless a ajuns la aprox. 5200 MHz la nivel de router personal, avem cam toti acasa deja router wireless la 2400 MHz. Frecventa o sa tot creasca pana va declansa cancere, poluarea in China e asa de mare ca rata cancerelor pulmonare a crescut cu 60% de exemplu (a se cauta china polution issue pe youtube). Va vor minti in anii care vin, ca nimic periculos nu poate veni de la tehnologia lui „Abadon”.

Avand in vedere situația grava, produsa de americani care au iesit la prada pe tot pamanntul dupa ultimele resurse planetare, teoriile conspiratiei cu Illuminati care invrajbesc lumea la ura impotriva USA si Israel pe motivul ca aceste firme au la origine finantatori evrei (Rockefeller – Cevron), incep lucrurile sa se lege cu ceea ce e scris in cartea profetului Zaharia, ca toate neamurile vor fi adunate impotriva Ierusalimului dar in Isaia, Ioel, dar si Zaharia, scrie ca acolo va fi sfarsitul tuturor, pe campia Har Meghidonului (Armaghedon).

USA devine „taina babilonului de pe urma”, „mama curvelor si spurcaciunilor pamantului”, „curva babilonului”, avand ca reprezentanta directa in realitate, „Cetatea cea mare” care are stapânire peste imparatii pamantului si care la figurat fiind catolica, sta si pe 7 coline, dar real, sta pe ape mari (apocalipsa 17-1), cine are mintea plina de intelepciune, sa inteleaga dubla asociere, figurativa si reala. Acest mare oras port, care i-a imbogatit pe toti, nu poate fi decat NY, unde se afla mai marii lumii, negustori si politicieni, ONU, FMI, Wall Street (bursa mondiala de marfuri), si…simbolul zeitei Ashtar (zeita prostitutiei din Babilon) – in statuia libertatii care e pe cale sa devina „curva libertatii”. Avand in vedere ca USA calareste UE prin NATO, UE este Fiara, de aici s-a ridicat toata revolutia industriala (Fiara care manca ce mai ramanea, care zdrobea tot pamantul, deosebita de toate celelalte, cum scrie Daniel in capitolul 7, versetetele 7-23), care s-a transferat apoi in USA, apoi in SE Asiei (Japonia, China), si acum pe tot pamantul.

Avand in vedere ca lăcustele din Apocalipsa 9, adica elicopterele americane Apache Longbow, sunt opera unor ingeri cazuti (oamenii fiind doar avatare ale lor), pe nume Abadon / Apollion, inseamna ca mai tot ceea ce tine de tehnologie, este opera unor ingeri căzuți, submarine nucleare, portavioanele nucleare, plus controlul populatiei prin chipuri electronice, plus fanfaronada religiilor si bizareria sectelor religioase, care nu prea mai au nimic cu mesajul dragostei lui Isus, ci cu slava desarta a lumii (Iiiiisus, nu mai e Isus, a devenit o bâlbâială fără noimă).

Alte detalii mai jos:

www.translating-revelation.blogspot.com

Există o singură persoană publică în lume, care a descoperit mai în detaliu reprezentarea / transpunerea în realitate a Apocalispei, Patrick Heron din Irlanda, dar care s-a si grabit sa scoata Apocalipsa la vânzare (Vrednic pentru plata o fi lucrătorul pentru truda lui) pe site-ul http://www.neph.ie/

Faceți-vă prieteni (sus în Cer) cu bogățiile nedrepte, dar nu ca Patrick Heron, mai e încă vreme, poate că în anii care vin UE va prospera, însă orice prosperitate are loc cu pagube mari în dauna altora. Ce vom gusta noi aici, deja africanii și alții gustă de ani buni, numai că lumea nu știe. Potirul cu spurcăciuni al Babilonului era doar prin internet, acum o sa fie real, obligatoriu de băut. Daca il beau ei insisi acasa la ei, de ce nu l-ar bea toti.

Posted Image

Europe – Europa = 6 litere

Pe mondele Euro, apare o coincidenta 666, șase stele sus, șase jos, șase linii, adica 666, in codul EAN-13 (codul de bare) si codul QR la fel (codul de patratele)

Posted Image

https://searchnewsglobal.wordpress.com/2014/06/08/ue-e-babilonul-pe-care-l-va-manca-fiara-antihristul/

 

 

Apocalipsa 17 – Istoria celor două cetăți: Babilon și Ierusalim

Pentru cei ce au răbdare să studieze și har să înțeleagă, Apocalipsa este marea simplificare a istoriei. Dumnezeu ne spune răspunde la întrebările: „cine“, „ce?“ și „de ce?“ pe care ni le-am pus când am parcurs Biblia. „Repetiția este mama învățăturii„ s-a spus. Repetiția poate fi însă și recapitularea care iluminează, rumegarea care transformă ceea ce am înghițit repede în hrana necesară pentru creștere.

Ce poate urma după acel: „S-a isprăvit!“ (Apoc. 16:17) rostit cu glas tare de Dumnezeu în Templul Său?  Urmează să ne urcăm puțin mai sus la o perspectivă profetică mai înaltă și să aruncăm o privire integratoare asupra istoriei lumii.

Aduceși-vă aminte de ceea ce am spus la începutul capitolului patru din Apocalipsa. Cine nu reușește să facă „slatul“ de la timpul secvențial, specific eperienței noastre, la timpul profetic nu va putea niciodată pătrunde plenar cartea Apocalipsei, cartea revelațiilor de dincolo. Cu capitolul 18, după ce am încheiat o suită istorică de secvențe cronologice, ne suim iar sus, în panorama timpului profetic. De pe peronul gării vedem doar cîte un vagon în trecerea trenului marfar prin fața ocjilor noștri, dar de sus, de pe un deal sau dintr-un avion, putem vedea toate vagoanele dintr-o dată, putem asocial în diferite grupe pe cele galbene și pe cele maro, putem numâra cîte cară bușteni și câte sunt cisterne cu petrol, etc. Perspectiva întregului ne înlesnește o mai înaltă înțelefgere a realității. Asta este ceea ce vom face începând cu Apocalipsa 17.

Capitolele 17, 18, 19 și 20 conțin deznodământul istoriei. Reluând această perioadă din perspectiva panoramei profetice, vom vedea cum judecă Dumnezeu întregul eșafodaj al împărăției lui Satan pe pământ. Apostolul Pavel ne scrie despre un imperativ al istoriei stabilit de logica planului lui Dumnezeu cu lumea:

În urmă, va veni sfârşitul, când El va da Împărăţia în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire şi orice putere. Căci trebuie ca El să împărăţească până va pune pe toţi vrăjmaşii sub picioarele SaleVrăjmaşul cel din urmă care va fi nimicit va fi moartea“ (1 Cor. 15:24-26).

Pentru că Apocalipsa este cartea seriilor de șapte, vom grupa evenimentele din capitolele următoare în „șapte lucruri duse la pierzare“. Iată-le:

Cu răbdare, le vom lua pe fiecare și le vom analiza în contextul Scripturii. Cartea Geneza ne-a arătat Paradisul pierdut. Cu Apocalipsa mergem prin reparațiile necesare spre Paradisul regăsit. În capitolele următoare vom vedea cum „toți dușmanii lui Christos vor fi făcuți așternut al picioarelor Sale“.

Spre viitorul conflictelor … de ieri!

Trebuie să stabilim mai întâi niște arătătoare profetice, niște semne indicatoare, niște marcatoare de traseu care să ne ghideze în călătoria noastră prin Biblie și prin istorie.

Omenirea a avut, are și va avea întotdeauna doar două alternative: să existe în ordinea stabilită de Dumnezeu sau ,,să-și facă de cap“, implementând propria ei idee de ordine. Biblia ne spune că oamenii optează de regulă pentru cea de a doua alternativă. Stăruind în greșeala lor din Eden, oamenii nu urmează calea lui Dumnezeu, ci ascultă mai mult de Satan. Aceasta a doua alternativă, luciferică în esența ei, urmărește să se ridice independent de prezența, planul și puterea lui Dumnezeu. Ea este numită generic în Scriptură „Babel“ și Babilon, oraș al răzvrătirii. Prin contrast, Dumnezeu a intervenit în istorie și a pus înaintea omenirii perspectiva revenirii în împărăția binecuvântată a ascultării și a părtășiei cu El. Cetatea aleasă de El s-a numit întotdeauna „Ierusalim“, orașul păcii.

Babilonul ilustrează urcarea luciferică a omului care vrea să ajungă asemenea lui Dumnezeu. Ierusalimul ilustrează coborârea lui Dumnezeu să locuiască prin har împreună cu oamenii. Babilonul clădește mereu același turn al uzurpării autorității lui Dumnezeu. Ierusalimul este inițiativa lui Dumnezeu care vrea să ne dea pacea împărăției Sale.

În Israel, aproape de Megiddo și privind către valea Armageddonului, se află un altar canaanit care datează din 2.700 î.Hr.

17 megghido altar

Un teolog american a schițat confruntarea dintre Babilon și Ierusalim într-un studiu extraordinar numit cu o parafrazare la titlul unei cărți de Charles Dickens: „Istoria celor două cetăți“.  Le vom vedea pe amândouă în ultimele capitole ale Apocalipsei. de data aceasta sub numele de Babilon și Ierusalim.

Există trei Babiloane istorice: Babilonul lui Nimrod zidit lângă turnul Babel, Babilonul de pe vremea exilului evreilor și acest „Babilon Mare“ profețit în cartea Apocalipsa.

3 Babilon

Babilonul numărul unu! – Un rebel din naștere

În Geneza 10, printre descendenții lui Noe, există un individ cu numele „Nimrod”. Sonoritatea acestui nume este foarte asemănătoare cu cea a cuvântului ebraic „Marad”, care înseamnă rebel, răzvrătit, războinic. Textul din Geneza 10:8-9 face un adevărat joc de cuvinte prin asocierea acestor două cuvinte:

„Cuș a născut și pe Nimrod: el este acela care a început să fie puternic pe pământ. El a fost un viteaz vânător înaintea Domnului”.

Există chiar și o zicere proverbială răspândită printre cei care i-au cunoscut faima:

„ … iată de ce se zice: „Ca Nimrod, viteaz vânător înaintea Domnului”.

Versetul următor, 10, enumeră orașele peste care s-a întins domnia lui și, primul de care dăm este … Babilonul, prima cetate zidită de oameni după potopul lui Noe. Gândiți-vă la aceasta: Babilonul a fost prima aglomerare urbană de după potop, iar numele celui care a ctitorit-o are semnificația de „rebel”!

Ni se spune că omul acesta a mai zidit și alte cetăți:

„El a domnit la început peste Babel, Erec, Acad și Calne, în țara Șinear” (Gen. 10:10).

Shinar-map-thumb

Șinear este câmpia aluvionară din sudul Irakului modern, între Bagdadul de azi și golful în care se varsă Tigrul și Eufratul. Șinear este regiunea, Babilon este cetatea, Nimrod este întemeietorul, iar cronologic evenimentul este prima formare urbană a oamenilor de după potop.

Nimrod a fost liderul care i-a condus pe oamenii de după potop spre câmpia Șinear, unde au ridicat un turn și au întemeiat prima aglomerare umană din istorie. A fost o sfidare la adresa lui Dumnezeu care le-a poruncit după potop să se răspândească pe toată suprafața pământului.

„Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul“ (Gen. 9:1).

Să trecem acum la Geneza 11, pe care-l cunoaștem așa de bine că am ajuns să nu mai băgăm în seamă amănuntele lui semnificative. Iată primele două versete:

„Tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. Pornind ei înspre răsărit, au dat peste o câmpie în țara Șinear; și au descălecat acolo”.
„Și au zis unul către altul: „Haidem! Să facem cărămizi, și să le ardem bine în foc.” Și cărămida le-a ținut loc de piatră, iar smoala le-a ținut loc de var. Și au mai zis: „Haidem! Să ne zidim o cetate și un turn al cărui vârf să atingă cerul, și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pământului” (Gen. 11:1-4).

Acestă „declarație-program” este „cheia“ care ne poate ajuta să înțelegem ce înseamnă Babilonul în Biblie. Sub conducerea lui Nimrod, mulțimea aceea de oameni care s-au hotărât să întemeieze prima cetate de după potop urmărea un scop precis. Sunt trei raționamente pentru care a trebuit să existe o cetate și un turn în locul numit Babilon:

I. Au vrut reintegrare în lumea spirituală cerească

„Un turn care să atingă cerul”

Așa cum bine a spus poetul englez John Milton trăim „În căutarea paradisului pierdut“. Expresia „Turnul Babel” nu se află în textul Bibliei, decât sub forma unui subtitlu adăugat mai târziu. „Babel” se poate traduce prin „poarta lui Dumnezeu” (Babilu în limba acadiană) sau „șarpele inelat”, din pricina formei în spirală pe care se presupune că a avut-o. În ebraică, „balal” înseamnă „încurcătură, confuzie” (Geneza 11:9).

Profetul Isaia ne dă semnificația numelor străvechi și simbolurile lor:

„În ziua aceea, Domnul va lovi cu sabia Lui cea aspră, mare şi tare Leviatanul, Babilonul, şarpele fugar (Asur), şi Leviatanul, şarpele inelat (Babel), şi va ucide balaurul de lângă mare (Egiptul)“ (Isaia 27:1).

Turnul din valea Șinear a reprezentat încercarea oamenilor de a construi o punte între locul „căderii lor” și „cerul prezenței lui Dumnezeu”. De aici și până acolo! De la pământ până la cer: „un turn al cărui vârf să atingă cerul”. Nimrod și oamenii de atunci nu s-au supus limitărilor stabilite de Dumnezeu după momentul căderii în păcat.

babel-18

Zidirea turnului a fost echivalentă cu adunarea tuturor resurselor umane de atunci pentru ca, prin puterile lor, oamenii să-L oblige pe Dumnezeu să-i reintegreze în ordinea cosmică. Examinat ușuratic și printr-un complex de falsă superioritate, pasajul ne-ar putea duce pe o pistă falsă, subliniindu-ne aparent „incapacitatea omenirii de atunci de a înțelege legile fizicii și dimensiunile realității în care trăiau”. Este clar că toată masa planetei pământ nu le-ar fi fost deajuns oamenilor de atunci ca să facă un turn suficient de înalt pentru a străbate galaxiile spațiului cosmic.

Turnul Babel n-ar fi putut niciodată să-și atingă scopul, dacă o punte materială între pământ și cer ar fi fost adevăratul scop al construirii lui. Amănuntul care ne arată că turnul a urmărit o altfel de dimensiune și o altfel de incursiune de la pământ la cer este scris în versetul 6. Examinând situația creată, Dumnezeu nu-și bate joc de oameni și nici nu le declară inițiativa drept o imposibilitate. Dumnezeu a înțeles că era vorba despre altceva și acest „altceva” ar fi fost foarte posibil și chiar probabil de realizat:

„Domnul S-a coborât să vadă cetatea și turnul, pe care-l zideau fiii oamenilor. Și Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor, și toți au aceeași limbă; și iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce și-au pus în gând” (Gen. 11:6).

Turnul Babel din cetatea Babilonului așezat în câmpia Șinear a fost un fel de „portal cosmic”, un observator astronomico-religios prin care creaturile de pe pământ urmăreau să se asocieze cu „puterile văzduhului” despre care ne vorbește Noul Testament, extratereștrii supranaturali ostili ordinii lui Dumnezeu și atrași de arhanghelul Lucifer în răscoala lui spirituală.

Nimrod și omenirea de atunci era nostalgică după combinarea dintre „îngerii lui Dumnezeu și fetele oamenilor” care produsese vremuri de nemaiauzit progres, este drept, „cu foarte puternice tente demonice” (vezi anexa „Fiii lui Dumnezeu” din Biblia cu explicații). Turnul era și realizabil și profund religios în întrebuințarea lui. Religia lui urmărea însă să fie „închinarea la Satan” și pătrunderea prin această alinață în dimensiunile pierdute ale „supranaturalului”.

„Salvarea” pe care o dorea Nimrod era ieșirea din „starea noastră smerită” despre care vorbește Pavel și reintegrarea prin forță în sferele civilizațiilor cerești:

„El va schimba trupul stării noastre smerite, și-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Și supune toate lucrurile” (Filipeni 3:21).

„Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: „Ce este omul, ca să-ți aduci aminte de el, sau fiul omului, ca să-l cercetezi? L-ai făcut pentru puțină vreme mai prejos de îngeri …” (Evrei 2:6-7).

De ce le-a blocat Dumnezeu calea aceasta spre salvare? Pentru că alternativa Babilonlui n-ar fi fost de fapt o „salvare”, ci o alegere rea cu consecințe nefaste eterne. Oprirea construirii turnului a fost un gest al dragostei și înțelepciunii divine, după cum fusese și alungarea din paradis și așezarea heruvinilor cu sabia înfocată care le-a blocat întoarcerea în rai (Geneza 3:24) și potopul de pe vremea lui Noe (Geneza 7). Prin toate aceste trei aparente pedepse lucra harul lui Dumnezeu și hotărârea Lui nestrămutată de a ne face bine. Prin alungarea din paradis ni s-a interzis accesul la pomul vieții, care ar fi dat un caracter etern înstrăinării noastre de Dumnezeu; am fi început „moartea a doua” cu consecințele ei ireversibile.

Prin potop, Dumnezeu a selectat o familie necontaminată de morbul încuscririi demonice cu „fiii lui Dumnezeu nu şi-au păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa (Iuda 6)”. Ei s-au coborât ca să contamineze zestrea genetică și spirituală a omenirii pentru a bloca planul mesianic al întrupării lui Christos printr-o femeie. Tot restul populației lumii, împreună cu toate viețuitoarele au trebuit omorâte, pentru a da o șansă unui început necontaminat:

„Uriașii erau pe pământ în vremurile acelea, și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, și le-au născut ele copii: aceștia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume.

Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ, și că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. I-a părut rău Domnului că a făcut pe om pe pământ, și S-a mâhnit în inima Lui. Și Domnul a zis: „Am să șterg de pe fața pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare și până la păsările cerului; căci îmi pare rău că i-am făcut.“

Pământul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pământul era plin de silnicie. Dumnezeu S-a uitat spre pământ, și iată că pământul era stricat; căci orice făptură își stricase calea pe pământ” (Gen. 6:1-12).

Oprirea construirii turnului Babel a blocat accesul omenirii „pe ușa din dos” în universul spiritual cosmic și alianța dintre urmașii lui Noe și aceia care pervertiseră creația de pe pământ înainte de Potop.

II. Au vrut o semnificație deosebită de cea dată de Dumnezeu

„Și să ne facem un nume!”

În Biblie, numele nu sunt doar o colecție plăcută de sunete, ci formulări care ascund în ele destăinuiri despre identitatea și destinul cuiva. Un „nume” reprezintă o anumită „stare”, definește o foarte precisă „calitate a cuiva”. Îndepărtarea de Creator a dus creatura în rătăcire, lipsită de un reger definitoriu. Alungarea din paradis le-a produs oamenilor o teribilă criză de identitate. Nemaifiind „ai Domnului”, ajunseseră „ai nimănui”. Aceasta era ceea ce simțeau și resimțeau dureros în inimi.

A reintra în sferele cerești prin propriile puteri era echivalent cu a-I spune lui Dumnezeu: „Am făcut-o și fără Tine. Am realizat-o prin puterile noastre. Ne-am făcut singuri un nume mare printre creaturile cerului”.

Dumnezeu știa criza de semnificație prin care trecea omenirea și avea pregătită o cale pentru rezolvarea acestei probleme. În capitolul imediat următor citim că Dumnezeu l-a chemat pe Avraam din mulțimea păgână și i-a propus tocmai să-l scoată din groaznica criză de semnificație și să-i dea un „nume“:

„Domnul zisese lui Avram: „Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău, și vino în țara pe care ți-o voi arăta. Voi face din tine un neam mare, și te voi binecuvânta; Îți voi face un nume mare, … “ (Gen. 12:1-2).

Identitatea veritabilă se definește în funcție de „ceva“ sau de „cineva“. Orice identitate definită față de lucruri sau situații este falsă și efemeră. Numai identitatea definită față de Creatorul universului, este și va rămâne pururi adevărată. Dumnezeu este un punct de reper universal pentru toate făpturile. Problema identității umane, rezolvată pentru Avraam prin chemarea lui, va fi rezolvată de Dumnezeu în final pentru toți aceia care s-au întors prin credință la El. Despre aceasta ne spune Domnul Isus în cartea Apocalipsei:

„Celui ce va birui, îi voi da să mănânce din mana ascunsă, și-i voi da o piatră albă, și pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l știe nimeni decât acela care-l primește” (Apoc. 2:17).

„Pe cel ce va birui, îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu și nu va mai ieși afară din el. Voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu și numele cetății Dumnezeului Meu, noul Ierusalim, care are să se coboare din cer de la Dumnezeul Meu și Numele Meu cel nou” (Apoc. 3:12).

Semnificația noastră eternă va fi dată de această întreită identitate: pe noi va fi „scris”: ,,Numele Dumnezeului Meu”, „numele cetății Dumnezeului Meu”, și „Numele Meu cel nou”. Un veritabil „Social Security Number” cu trei seturi de numere …

Ințiativa lui Nimrod și a oamenilor din Babilon urmărea dobândirea unei identități false obținute prin uzurpare. Era calea propusă de Lucifer.

III. Au vrut puterea gloatei

„ … ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pământului”

Condițiile lumii de după cădere și potop erau grele și locurile erau periculoase. Există o putere în mulțime și un sentiment de siguranță în aglomerația unei mulțimi. Chiar așa a sunat și deviza din Internaționala comuniștilor: „De ce uitați că-n voi e număr și putere”.

Formarea unor mari aglomerări umane era însă în directă contradicție cu porunca pe care le-o dăduse Dumnezeu oamenilor: „Iar voi, creșteți și înmulțiți-vă, răspândiți-vă pe pământ, și înmulțiți-vă pe el!” (Gen. 9:7). Nimrod a ales să nu se supună acestei porunci divine, de parcă i-ar fi spus lui Dumnezeu: „Nu sunt de acord cu planurile Tale. Avem noi unul mai bun. Vom sta aici împreună și nu vom merge nicăieri”.

Babilonul este cel dintâi oraș zidit de oameni după pedeapsa potopului. A fost ridicat de un om care în nume, în porniri și în acțiuni a fost un „rebel” față de Dumnezeu. Nimrod a fost un om plin de mândrie. El și-a ridicat pumnul spre Dumnezeu și i-a zis: „N-avem nevoie de Tine! Nu Te vrem! Vrem să trăim așa cum hotărâm noi. Vom face ce ne place, când ne place și cum ne place. Vom trăi fără Tine”.

Din momentul acesta, Babilonul și-a definit un caracter anume:

„Cetatea mândriei, a rebeliunii față de Dumnezeu, a împotrivirii față de planurile Lui și a construirii unor alternative proprii pentru soluționarea problemelor omenirii.“

Știm ce s-a întâmplat atunci. Dumnezeu a venit, a văzut și a spulberat planurile lui Nimrod. Prin încurcarea limbilor, Dumnezeu i-a împrăștiat cu forța pe toată suprafața pământului. Edictele lui Dumnezeu sunt foarte eficiente. Cel dat la Babel n-a fost revocat niciodată și, de atunci, omenirea nu s-a mai putut aduna din fărâmițarea Neamurilor.

Separată de Dumnezeu „mulțimea nu face putere”, ci face prostii. Înțelepciunea divină a socotit că este mai bine să o fărâmițeze în fragmentele naționale pe care le vom întâlni chiar și în marea unitate a Împărăției viitoare: „frunzele pomului servesc la vindecarea Neamurilor” (Apocalipsa 22:2).

Fiecare națiune a lumii își poate trasa drumul înapoi spre același punct de origine: Babilonul străvechi. De acolo au început toate problemele noastre. Toate au fost puse la cale în această cea dintâi cetate a omenirii care se ridica nesmerită după pedepsirea prin apele Potopului:

„Domnul a zis în inima Lui: „Nu voi mai blestema pământul din pricina omului, pentru că întocmirile gândurilor din inima omului sunt rele din tinerețea lui” (Gen. 8:21).

Babilonul numărul doi – temnița popoarelor

17_Nineveh_Babylon

A doua apariție a Babilonului a fost prin 1972 odată cu apariția lui Hamurabi și a ținut până în 529, când a fost cucerit de Medo-persani. Supremația modială a Babilonului a durat deci cam 1.443 de ani. Mult, foarte mult, nemaiauzit de mult! Nu-i de mirare că în „chipul“ pe care l-a visat Nebucadnețar, Babilonul ocupă locul prioritar: capul de aur:

Tu, împărate, eşti împăratul împăraţilor, căci Dumnezeul cerurilor ţi-a dat împărăţie, putere, bogăţie şi slavă. El ţi-a dat în mâini, oriunde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele câmpului şi păsările cerului şi te-a făcut stăpân peste toate acestea: tu eşti capul de aur! “ (Daniel 2:37-38).

Babilonul al doilea a fost ridicat în aceeași regiune ca și Babilonul străvechi din cartea Genezei. Interesant, pe același mal al râului Eufrat, Nebucadnețar a ridicat un zigurat în șapte trepte, cea mai înaltă platformă, acoperită cu cărămidă de culoarea albastră, primind numele de „poartă a cerului“.

Screen Shot 2020-02-19 at 11.17.43 AM

Dincolo de extraordinara putere militară, Babilonul era renumit pentru „știința“ vrăjitorilor, cititorilor în stele, descântătorilor și a magilor (Dan. 2:2). Împăratul nu făcea mai nimic fără a se consulta cu ei. Aduceți-vă aminte că Daniel și cei trei prieteni ai săi au fost supuși la „teste“ de înțelepciune (Daniel 1:17-21). Babilonul și Egiptul au fost renunite pentru casta „preoților“ care erau sfetnicii puterii politice. Am putea spune că imperiile de atunci erau conduse de „satrapi“ cu puteri dictatoriale absolute, dar că acești satrapi se lăsau la rândul lor conduși de reprezentanții religioși ai cunoștințelor supranaturale. Împărații erau puterea naturală, iar preoții le adăugau accesul la puterea supranaturală.

Babilonul de pe Eufrat a funcționat ca o temniță a popoarelor, dominând totul, dar înlesnind în același timp progresul și bunăstarea tuturor. Dumnezeu a avut dreptate atunci când l-a desemnat drept „epoca de aur“ a istoriei. Și mai semnificativ însă pentru studiul nostru, când a căzut Ierusalimul evreii au fost duși în … Babilon. Nu în Susa, nu în Ninive și nu în Persepolis, ci în Babilon, ca să se respecte simetria profețiilro biblice despre „Istoria celor două cetăți.“

Babilonul de pe vremea robiei evreilor a căzut, dar multe din profețiile rostite atunci pentru el aveau în vedere căderea unui alt Babilon, păstrat pentru vremurile din urmă.

Dacă vreți să aflați când va fi pedepsit Babilonul astfel, căutați în Biblie descrierea unei zile ca aceasta. Căutați o zi în care Dumnezeu „va nimici pe toți păcătoșii” de pe pământ; una în care oamenii vor fi nimiciți în număr așa de mare că vor ajunge „mai rari decât aurul curat de Ofir”. Uitați-vă după o zi care se va preface în noapte, când cerurile (la plural) se vor clătina și pământul se va zgudui din temelia lui”. Dacă sunteți, cât de cât, familiarizați cu Biblia, veți găsi ceva despre această zi în cartea profetului Ioel (capitolele 2 și 3) și mai ales în cartea Apocalipsa (capitolele 6 la 19). Acolo se vorbește despre astfel de evenimente care se vor petrece pe pământ cu foarte puțin timp înainte de revenirea Domnului Isus în slavă.

Acele fragmente profetice rămase neîmplinite au accentul caracteristic evenimentelor din Apocalipsa:

Iată, vine Ziua Domnului, zi fără milă, zi de mânie şi urgie aprinsă, care va preface tot pământul în pustiu şi va nimici pe toţi păcătoşii de pe el.  Căci stelele cerurilor şi Orionul nu vor mai străluci; soarele se va întuneca la răsăritul lui şi luna nu va mai lumina.
„Voi pedepsi – zice Domnul – lumea pentru răutatea ei şi pe cei răi pentru nelegiuirile lor; voi face să înceteze mândria celor trufaşi şi voi doborî semeţia celor asupritori.
Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat şi mai scumpi decât aurul din Ofir. Pentru aceasta voi clătina cerurile şi pământul se va zgudui din temelia lui, de mânia Domnului oştirilor, în ziua mâniei Lui aprinse. Atunci, ca o căprioară speriată, ca o turmă fără păstor, fiecare se va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în ţara lui….

Şi astfel, Babilonul, podoaba împăraţilor, falnica mândrie a caldeenilor, va fi ca Sodoma şi Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu. El nu va mai fi locuit, nu va mai fi niciodată popor în el. Arabul nu-şi va mai întinde cortul acolo şi păstorii nu-şi vor mai ţărcui turmele acolo, ci fiarele pustiei îşi vor face culcuşul acolo, bufniţele îi vor umple casele, struţii vor locui acolo şi stafiile se vor juca acolo. Şacalii vor urla în casele lui împărăteşti pustii şi câinii sălbatici, în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape să vină şi zilele nu i se vor lungi” (Isaia 13:9-22).

În esență deci, Isaia ne spune că Dumnezeu va pedepsi Babilonul, dar nu numai cetatea, ci și regiunea întreagă unde se află. Această distrugere masivă se va petrece în „ziua Domnului”. Vor fi semne supranaturale în ceruri, distrugeri nemaintâlnite pe pământ, uriașe pierderi de vieți omenești, toate acestea ca o consecință a faptului că Dumnezeu vine ca să-i judece pe cei păcătoși.

Pământul se rupe, pământul se sfărâmă, pământul se crapă, pământul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade şi nu se mai ridică. În ziua aceea, Domnul va pedepsi în cer oştirea de sus, iar pe pământ pe împăraţii pământului. Aceştia vor fi strânşi ca prinşi de război şi puşi într-o temniţă, vor fi închişi în gherle şi, după un mare număr de zile, vor fi pedepsiţi. Luna va fi acoperită de ruşine şi soarele, de groază, căci Domnul oştirilor va împărăţi pe Muntele Sionului şi la Ierusalim, strălucind de slavă în faţa bătrânilor Lui“ (Isaia 24:19-23).

Babilonul numărul trei: Babilonul cel Mare

Spre surprinderea noastră, Apocalipsa 17 ne vorbește despre o a treia apariție a Babilonului în istorie. Isaia și Ieremia au profețit despre Babilon înainte ca el să cadă. În Apocalipsa, Ioan profețește despre căderea celui de al treilea babilon mai înainte ca acesta să existe!

Suntem invitați de unul din cei șapte îngeri care purtau cele șapte potire să privim panoramic, în timp profetic, ultima formă de organizare a omenirii fără Dumnezeu. Va fi o „renaștere“ a dimensiunilor religioase și politice care au existat latent în toate veacurile.

Apoi unul din cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari. Cu ea au curvit împăraţii pământului şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!” Şi m-a dus, în Duhul, într-o pustie. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă şi avea şapte capete şi zece coarne. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu, era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mână un potir de aur, plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei. Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului”.“ (Apoc. 17:1-5).

17-6 -femeia pe fiară

Există o asemănare și o deosebire între Babilonul din Apocalipsa 17 și cel din Apocalipsa 18. Femeia îmbrăcată în stacojiu reprezintă Babilonul religios, iar Babilonul din capitolul 18 este Babilonul politic, reprezentat printr-o cetate. Babilonul din capitolul 17 este devorat chiar de fiara care-l poartă, în timp ce Babilonul din capitolul 18 este distrus de Dumnezeu și bocit de sistemul politico-economic mondial.

În Apocalipsa 17:5, ne este prezentată o femeie care călărea pe o fiară. Pe frunte avea un nume, o taină: „Babilonul cel mare”. În capitolul 18, Dumnezeu descrie o putere economică mondială. Care este numele ei? Tot „Babilonul cel mare” (Apoc. 18:2).

În Vechiul Testament, Dumnezeu ne-a spus că Babilonul a fost locul în care a început răul pe fața pământului după potop. După aceasta, Babilonul lui Nebucadnețar a distrus Ierusalimul și i-a dus în robie pe evrei. Prin profeții Isaia și Ieremia, Dumnezeu spune: „Am să pedepsesc Babilonul pentru tot răul pe care l-a făcut și am să reașez poporul Meu în legămintele făgăduințelor sfinte”.

Acum, în Apocalipsa 17 și 18, Dumnezeu reia aceste două teme și ne spune: „Știți ceva? Vreau să vă spun ce am să-i fac Babilonului, cetății care va fi iarăși mare și tare la vremea sfârșitului. Babilonul va fi o cetate foarte bogată, cu influență puternică asupra întregii lumi. În plus, reputația ei va fi că i-a chinuit și persecutat pe copiii Mei. Am să nimicesc Babilonul cu desăvârșire.”

În Apocalipsa 17, numirea „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului” identifică religia falsă dintotdeauna care va reapare în forma ei finală. Ea este deja numită o „religie a Epocii Noi“ și îi va fermeca pe toți locuitorii pământului. Sămânța ei este din răsadului străvechi al religiilor păgâne. Prin numirea „Babilonul cel mare“ suntem anunțați că lumea va reveni la simbolurile mitologiei și se va uni într-o închinare despre care apostolul Pavel scrie că a fost, este și va fi o formă demonică de dominare a societății:

Deci ce zic eu? Că un lucru jertfit idolilor este ceva? Sau că un idol este ceva? Dimpotrivă, eu zic că ce jertfesc neamurile, jertfesc dracilor, şi nu lui Dumnezeu. Şi eu nu vreau ca voi să fiţi în împărtăşire cu dracii. Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa dracilor“ (1 Cor. 10:19-21).

Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, abătuţi de făţărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor (1 Cor. 4:1-2).

Babilonul numărul trei nu există încă, dar semnele apariției lui sunt inconfundabile. Vă semnalizez doar câteva dintre ele.

Ca o inconștientă și involuntară confirmare a profețiilor din Apocalipsa, „Europa Unită“ a reactivat nostalgia unei noi ordini mondiale care seamănă suspect cu cea propusă de Nimrod în Babilonul numărul unu și de Nebucadnețar în Babilonul numărul doi. Simbolic și semnificativ „Europa unită“ și-a ales drept „efigie“ o imagine în care o femeie (Europa mitologică) este călare pe un taur (Zeus întrupat) și a publicat-o până și pe timbrele poștale.

„Femeia sezând pe o fiară de culoare stacojie“ este religia falsă pe care le-a oferit-o Satan oamenilor încă de la începutul istoriei, iar „fiara“ este puterea politică pe care a călărit-o mereu.

Obrăznicia Europei unite merge însă dincolo de coincidențele întâmplătoare și alege deliberat simbolul biblic al Babilonului numărul unu! Pentru sediul puterii europene le-a fost comandată arhitecților o clădire care să semene întocmai cu un tablou făcut de un pictor celebru pentru Turnului Babel:

17_Babel_Europa

Turnul Balel, pictură de Bruegel (Pieter Bruegeș, cel bătrân) și Parlamentul European de la Strasbourg.

Europa lui Antichrist se prevestește acum și prin arhitectură. Există chiar și un viitor prevestit printr-un ou care germinează în pântecele Europei din care se va naște Noua Ordine Mondială.

Apoc. 17_Oul Noii Ordini Mondialescreen-shot-2016-12-28-at-3-26-40-pm

În construcție (sus) și în formă finală cu pereți de ferestre către viitor (jos).
Apoc 17_ ferestre spre viitor

Europa se grăbește. În lume se propovăduiește o „nouă ordine mondială“ în termenii unui „sat global“ în care să locuim toți. Babilonul numărul trei este în construcție. Ce va fi cu el? Să citim ce ne spune capitolul 17 din Apocalipsa.

Este evident că ni se prezintă o formă de spiritualitate păgână care „călărește“ adică are autoritate, asupra unui sistem mondial politic.

Identitatea Babilonului religios

Unii cred că „Babilonul religios“ este religia catolică. Nu împărtășesc această convingere din două motive.

În Apocalipsa 17 ni se vorbește despre o religie cu care au curvit împărații pământului. Aceasta include toată istoria omenirii, iar catolicismul nu se califică pentru această definiție.

„Cu ea au curvit împăraţii pământului şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!“ (Apoc. 17:2).

Al doilea motiv este că Babilonul religios va fi religia lui Antichrist, fără nici o asemănare cu creștinismul. Ea va apare așa cum precizează apostolul Pavel „după lepădarea de credință“. Apostazii locale și parțiale au mai fost dar, va exista o apostazie totală și definitivă, în care orice urmă de creștinism adevărat va fi înlăturat:

„ … să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă ca venind de la noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip, căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte „Dumnezeu”, sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu“ (2 Tesal. 2:2-4).

Asta nu înseamnă că nu există elemente de păgânism străvechi în catolicism. Dimpotrivă!

Și în catolicism și în ortodoxie au fost integrate forme păgâne. Ne apropiem după înalțarea Domnului de sărbătoarea Rusaliilor. Câți dintre creștini știu că aceasta este o numire păgână? Unii cântă chiar în ignoranță: „Doamne, mai vrem un Rusalii!“

În realitate, cultele tradiționale au preluat din mitologia populară, „Rusaliile”, și nu pe baza poruncii divine!

Cel mai probabil, cuvântul „Rusalii” derivă din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriţi, pentru a fi îmbunaţi, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiţie păgână, pre-creştină s-a transmis şi romanilor, care au denumit rusalka „dragaică” (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, şi în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.

De ce? Căci atunci are o mare putere spiritul acvatic al morții  care a ucis prin înecare mii de oamenii și care vor fi eliberați doar la învierea morților. Și alte expresii din lirica ortodoxă sunt împrumuturi de la pâgâni: „zorior de ziuă“ tot de acolo vine. Alte practici păgâne sunt colacul, ramurile de salcie înflorită din cultul sărbătorilor de primăvară, cultul morților, rugăciunea pentru morți, pomana și coliva, botezarea casei și așa mai departe.

Biserica catolică este creștinism plus tradiții păgâne occidentale. Biserica ortodoxă răsăriteană înseamnă creștinism plus tradiții păgâne din răsătitul Europei.

Revenind la Biserica catolică, în cea mai adâncă decădere a ei, Biserica catolică a ajuns într-adevăr să se comporte ca o religie păgână, dar n-a fost și nu este o religie păgână. În ea au pătruns însă, ca în toate celelalte religii, elementele unei „proto-religii” cu originea, ați ghicit, în … Babilon.

Iată ce ne spune John Walvoord, în comentariul său asupra cărții Apocalipsa:

„Mulți scriitori notează faptul că multe ritualuri păgâne, necurate ale Babilonului s-au strecurat în biserica primară, iar mai târziu au fost încorporate în Romano-Catolicism (și Ortodoxie), de care Protestantismul s-a separat în Evul Mediu.

Texte străvechi din surse extrabiblice indică faptul că soția lui Nimrod, cel care a întemeiat cetatea Babilon, a devenit conducătoarea unei mișcări mistice numite „misterele babiloniene”, care constau în ritualuri religioase secrete. Femeia aceasta, cunoscută sub numele de Semiramis, a ajus mare preoteasă idolatră. Se spune că ea ar fi născut un fiu pe care l-ar fi conceput în chip miraculos.

Acest fiu, numit Tamuz, a fost considerat salvatorul poporului său, un fel de precursor fals al lui Mesia, presupus a fi împlinirea promisiunii făcute de Dumnezeu lui Eva:

„Vrăjmășie voi pune între tine și femeie, între sămânța ta și sămânța ei. Aceasta îți va zdrobi capul, și tu îi vei zdrobi călcâiul” (Geneza 3:15).

Elementele acestei legende babiloniene au fost încorporate în ritualurile religioase din câteva din marile religii ale lumii. Imaginea mamei, regină a cerului, ținând un fiu în brațe este întâlnită în toată lumea antică și a fost introdusă în practici cu semnificația curățirii de păcat. Cu toate că ritualurile practicate în falsa religie a Babilonului erau mult diferite de la o cetate la alta, aproape în fiecare loc exista un ordin de preoți care se închinau mamei și copilului, practicau stropirea cu apă sfântă și au înfințat un ordin al fecioarelor care să practice prostituția religioasă. Despre Tamuz, fiul, se spune că a fost ucis de o fiară sălbatică și apoi a fost readus la viață, ceea ce, evident, este o imitație satanică care anticipează învierea lui Christos.

egyptian

Religia Babilonului nu este descrisă expres în Biblie, dar avem referințe clare la conflictul dintre adevărata credință și această pseudoreligie. Profetul Ezechiel s-a ridicat să protesteze din partea lui Dumnezeu față de ceremonia bocirii lui Tamuz:

„Și mi-a zis: „Vei mai vedea și alte urâciuni mari, pe care le săvârșesc ei!” Și m-a dus la intrarea porții Casei Domnului dinspre miază-noapte și iată că acolo stăteau niște femei care plângeau pe Tamuz” (Ezechiel 8:13-14).

Ieremia condamnă practica păgână a facerii de turte în cinstea împărătesei cerului și de a arde tămâie în cinstea ei:

„Nu vezi ce fac ei în cetățile lui Iuda și pe ulițele Ierusalimului? Copiii strâng lemne, părinții aprind focul, și femeile frământă plămădeala, ca să pregătească turte împărătesei cerului, și să toarne jertfe de băutură altor dumnezei, ca să Mă mânie” (Ieremia 7:17-18).

„Nu te vom asculta în nimic din cele ce ne-ai spus în Numele Domnului. Ci voim să facem cum am spus cu gura noastră, și anume: să aducem tămâie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură, cum am făcut, noi și părinții noștri, împărații noștri și căpeteniile noastre, în cetățile lui Iuda și în ulițele Ierusalimului. Atunci aveam pâine de ne săturam, eram fericiți, și nu treceam prin nici o nenorocire! Dar, de când am încetat să aducem tămâie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură, am dus lipsă de toate, și am fost nimiciți de sabie și de foamete…” ÎDe altfel, când aducem tămâie împărătesei cerului și-i turnăm jertfe de băutură, oare fără voia bărbaților noștri îi pregătim noi turte ca s-o cinstim făcându-i chipul, și-i aducem jertfe de băutură?” …

Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Voi și nevestele voastre ați mărturisit cu gurile voastre și ați împlinit cu mâinile voastre ce spuneți: „Vrem să împlinim juruințele pe care le-am făcut, să aducem tămâie împărătesei cerului, și să-i turnăm jertfe de băutură!” (Ieremia 44:17-19,25).

Pentru cei care privesc cu atenție, închinarea către Baal, foarte răspândită la popoarele Canaanului, a fost o altă formă a aceleași religii a misterelor originară în babilon. Baal este echivalentul perfect al lui Tamuz. Mai toate religiile antice conțin elementele „Tainelor” din religia babiloniană. Europa a fost fascinată de „Mitraism” o religie a acestor „taine” care a lăsat urme adânci în practicile și în ritualurile catolicismului și ortodoxiei.

Pe vremea bisericilor din primul secol, cultul misterelor Babilonului ajunsese și în Pergam, locul uneia din cele șapte biserici ale Asiei (Apocalipsa 2:12-17).

Probabil că mulți v-ați întrebat de ce episcopii și cardinalii catolici poartă pe cap acele turnuri asemănătoare cu niște capete de pește.

dagon1

Ei bine, marii preoți ai cultului babilonian purtau pe cap coroane în formă de cap de pește, ca o recunoașterea lui Dagon, zeul pește. Acești mari preoți se numeau „păzitori ai podului”, adică ai pasajului de trecere dintre oameni și satan, titlu imprimat pe aceste coroane. Echivalentul roman al acestui titplu, „Pontifex Maximus”, a fost folosit de Cezar Augustus și de împărații romani de mai târziu, dar a fost adoptat și ca titlu al episcopului Romei. În primele secole de existența ale bisericii din Roma, confuzia a crescut la cote incredibile. S-a încercat combinarea unor elemente ale religiei misterelor din Babilon (Mitraismul) cu credința creștină. Rezultatul n-a fost încreștinarea păgânismului, cum s-a dorit, ci păgânizarea creștinismului, cum vedem astăzi. Confuzia amalganului de atunci este prezentă și astăzi. Apostazia, vizibilă astăzi în forma ei latentă, va înflori în forma ei finală în vremea acestei „superbiserici” care se pare că va înghiți toate formele religioase după răpirea adevăratei Biserici la cer.

„Babilonul cel mare” va fi ceea ce „turnul din Șinear” a fost încă de la început: o încercare de spiritualitate pervertită, un asalt ilicit al lumii cerești, prin mijloace contaminate de Satan și îngerii lui căzuți.

Curva cea mare reprezintă spiritualitatea pervertită a celor care, dorind să recâștige paradisul pierdut al cerului, sunt gata să facă pact cu orice forță supranaturală care le promite obținerea acestui deziderat.

Ultima religie a lumii nu va fi „catolicismul corupt”, ci religia Babilonului, un sincretism de religii foarte variate, toate încercări de a lua legătura cu ființe supranaturale „amabile” și gata să ne călăuzească pașii pe calea „îndumnezeirii”.

Catolicismul nu mai face astăzi mulți convertiți. Se înmulțesc însă cu grămada adepții a tot felul de religii prin care oamenii iau legătura cu „ființe extraterestre, cu entități angelice și cu reprezentanți ai unor civilizații care spun că veghează de mii de ani asupra noastră și ne dirijează evoluția”.

Iată mărturia uimitoare a unei prințese dintr-una din casele regale ale Europei:

„Prințesa Norvegiei, Martha Louise, a declarat că deține puteri supranaturale și că poate învăța oamenii cum să comunice cu îngerii, informează bbc.co.uâ. Fiica regelui Harald și a reginei Sonja a făcut acest anunț pe un site, unde a mai spus că intenționează să deschidă un nou centru de terapie alternativă. Prințesa, în vârstă de 35 de ani, a mai declarat că încă din copilărie putea să citească gândurile și sentimentele oamenilor și că a reușit să intre în contact cu îngerii prin intermediul cailor.

Martha Loise, care are pregătire de psihoterapeut, a mai spus că întotdeauna a fost interesată de tratamentele alternative. Cei care vor veni să studieze la centrul ei, vor învăța cum să „creeze miracole” în viața lor și cum să utilizeze puterile îngerilor lor. Prințesa descrie îngerii ca fiind „niște forțe care ne înconjoară, care ne dau resursele necesare și ne ajută în tot ceea ce facem pe parcursul vieții”.

„Totul s-a întâmplat pe vremea în care aveam grijă de cai. Atunci am reușit să vorbesc cu îngerii. De abia mai târziu am înțeles cât de important este pentru mine acest dar și vreau să îl împărtășesc și altor oameni”, a mai declarat Martha Loise.

Cursul prințesei se desfășoară pe o perioadă de trei ani și va costa 4150 de dolari pe an (HotNews.ro, S.B., 25 iulie 2007).

Catolicismul, oricât de corupt și greșit ar fi el, mai este încă o religie care-L proclamă pe Isus Christos ca Domn.

Apostazii mai mici sau mai mari, mai banale sau mai spectaculoase s-au petrecut în toate veacurile. Nu despre ele vorbește apostolul Pavel.

Soarta Babilonului religios

Este interesant că apostolul Ioan s-a mirat mult când a văzut-o pe femeia îmbătată de sângele sfinților și de sângele martirilor (mucenicilor) lui Isus. Mirarea lui ilustrează mirarea noastră. Dumnezeu este însă gata să explice și să ne spună clar ce se va întâmpla cu ea:

Şi am văzut pe femeia aceasta îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Isus. Când am văzut-o, m-am mirat minune mare. Şi îngerul mi-a zis: „De ce te miri? Îţi voi spune taina acestei femei şi a fiarei care o poartă şi care are cele şapte capete şi cele zece coarne“ (Apoc. 17:5-7).

Existența ei este legată de apariția „fiarei“ descrisă deja în Apocalipsa 11:7 și 13:1. Este teribila fiară a patra din viziunile profetului Daniel, „nespus de grozav de înspăimântătoare și de puternică“ pe care am identificat-o deja cu Imperiul Roman. Intrat într-o adormire după primele secole de creștinism. Prima fază a Imperiului roman a ținut aproximativ 1.000 de ani, din 753 î.Ch. până în 476 d.Ch.

După această aparentă moarte, Imperiul Roman revine în cea de a doua lui formă prin parafarea Europei Unite cu semnarea tratatului de la Maastricht în anul 1993. Semnatarii noii Constituții europene s-au grăbit să scoată din textul ei orice referinre la trecutul sau prezentul creștin al continentului. Era normal, această formă politică este insuflată de Satan însuși:

Fiara pe care ai văzut-o era şi nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc şi are să se ducă la pierzare. Şi locuitorii pământului ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni (Apoc. 17:8-9).

Îngerul leagă reapariția fiarei de spațiul geografic al celor șapte coline (referință tradițională pentru Roma):

Aici este mintea plină de înţelepciune. – Cele şapte capete sunt şapte munţi pe care şade femeia. Sunt şi şapte împăraţi: cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă şi, când va veni, el va rămâne puţină vreme.  Şi fiara, care era şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat: este din numărul celor şapte şi merge la pierzare“ (Apoc. 17:10-11).

Îngerul îi spune lui Ioan, care trăia întemnițat de prima formă a Imperiului Roman, că acest Imperiu va reveni în viitor sub forma unei confederații de zece unități administrative:

„Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara“ (Apoc. 17:12)

Peste ele îl vor întrona pe Antichristul obraznic care se va lupta pe față cu Dumnezeu:

Toţi au acelaşi gând şi dau fiarei puterea şi stăpânirea lor. Ei se vor război cu Mielul, dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi care sunt cu El, de asemenea, îi vor birui” (Apoc. 17:13-14).

Înainte de a pieri în lupta cu Mielul, antichristul, fiara, Satan va face însă ceva: va distruge orice formă de religie pentru că se va declara pe sine drept Dumnezeu, atunci când va intra în Templul de la Ierusalim:

17-16_fiara pe femeie

Apoi mi-a zis: „Apele pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi. Cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor urî pe curvă, o vor pustii şi o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca şi o vor arde cu foc. Căci Dumnezeu le-a pus în inimă să-I aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin şi să dea fiarei stăpânirea lor împărătească, până se vor îndeplini cuvintele lui Dumnezeu. Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împăraţii pământului” (Apoc. 17:15-18).

Religiile idolatre vor fi înlăturate pentru a putea face loc cultului Satanei. Paradoxal, orgoliul Satanei va pune capăt tuturor formelor de religie păgâne. Măștile vor cădea și Satan va cere tuturor să i se închine pe față.

Capitolul următor, Apocalipsa 18, ne va arăta cum va distruge Isus Christos Babilonul politic al fiarei.

 

https://scripturile.wordpress.com/2020/02/14/apocalipsa-17-istoria-celor-doua-cetati-identificarea-personajelor-babilon-si-ierusalim/

 

 

Semnul Fiarei

 

Semnul Fiarei & Semnul lui Yahveh

Prin studiul profeției biblice se poate concluziona că, de la început, Semnul Credincioșilor lui Yahveh sunt: voia Lui, judecățile Lui, legile Lui,mărturiile sale și Poruncile Lui, și anume Legea Sa.Ca sa gasim Semnul Fiarei,mai intai trebuie sa gasim Semnul lui YHVH.

 Satana,Fiara sa opus întotdeauna Semnului lui Yahveh, care se traduce în neascultare și răzvrătire la Legile instituite de YHVH pentru om, conform ne spune Cuvântul lui YHVH, în special in cărțile Daniel și Apocalipsa.

Vom vedea, cât mai clar posibil, justetea manifestata între aceste două poziții: binele și răul. Pe măsură ce zilele trec, iar noi ne apropiem de zilele cu calamități,Satana va preceda si simula venirea glorioasă a lui Yahshuah Mantuitorul nostru și Regele veșnic.

Vom vedea semne clare de apostazie și erezie în lume, în special în așa-zisa lume religioasă, care se manifestă în abaterea de la modul de viață sănătoasa, care abundă în tot ceea ce este rău și că felul in care societatea umană dă mai multă valoare la lucruri rele, maligne, decăt la lucrurile sfinte.

Cu toate acestea, există un avertisment serios pentru aceste vremuri finale, și, în special,pentru toți cei care se considera „Credinciosi” și care cauta sa ajunga la adevărata cunoaștere, prin ceea ce este transmis prin cuvântul YHVH, in Sfânta Scriptura.

Acest cuvânt are o chemare foarte speciala în Apocalipsa, care este direcționat către toti care, caută să slujească cu sinceritatea inimii, lui Yahveh Cel Prea Înalt și să umble în conformitate cu cerintele lui.

Luați în considerare acest avertisment :

 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: ,,Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei! (Apocalipsa 18:4)

 Yahveh solicită poporului sau sa iasa din Lume si anume din mijlocul unui sistem corupt sau a unei biserici corupte, pe care el le consideră ca o urâciune.

 Yahveh ne spune să părăsim Bisericile Apostaziate de la adevărul sau și care au persecutat Credinciosi si care urmăresc scopul sa-i persecute in continuare pe sfinții Celui Prea Înalt,dar pentru care, aceste Biserici vor suferii o grea pedeapsă.

Vom încerca să analizăm ce fel de păcate au fost comise de această Biserică Apostată de-a lungul secolelor,stiind faptul că lista de spurcăciuni ale acestei Biserici satanice este vasta,dar înainte sa ne concentram asupra a ceea ce Cuvântul lui YHVH,si anume cea ce numește „semn” sau „semnul” fiarei.

Mai întâi, vom încerca să identificam ceea ce se numește „Fiara din Apocalipsa”,care poate avea mai multe interpretări:

• În primul rând, ea este o forță satanică, care este inclusă în organizațiile și forțele pământești mișcate de „printul acestei lumi – Satana”, a cărui tutori au căutat de-a lungul secolelor și în diferite moduri,de a domina lumea, în diferitele aspecte ale vieții umane, și care se traduce în puterile Sistemului Politic, Economic,Religios și Militar,care in armonie lucreaza la planul demonic pentru a devia omul de la Adevarul lui YHVH.

• În al doilea rând,vedem,in Cuvântul Scripturii că Fiara, de asemenea, se referă la un om demonic,a cărui putere și poziție dominanta va fi sprijinita de Satana însuși, înainte de venirea lui Yahshua , și care va încerca să finalizeze distrugerea umanității, așa cum ni se spune în Apocalipsa 17:11:
 Şi fiara, care era, şi nu mai este, ea însăş este al optulea împărat: este din numărul celor şapte, şi merge la perzare. 

Deci, avem o dublă semnificație pentru termenul de „Fiara din Apocalipsa„, cu siguranță reprezintă nu numai întruchiparea a tuturor sistemelor umane reglementate de Satana spre deosebire de Legea veșnică a lui YHVH și oamenii sfinți, așa cum ne apare în continuare întruchipat într-o persoană care va sta în fata asa zisei „curvă mare” în zilele din urma.

In acest pasaj din Apocalipsa ne apare contextualizat, cadrul unor Imparati / Papi, care au guvernat State-Națiuni ale ultimului Imperiu Roman.

Această „fiară”,cu Puterile sale Satanice, pe care sta „Femeia” (Bisericile Apostate),si acesti Imparati din această lume, cu care a curvit, adulteratind Cuvântul lui Yahveh,si care persecuta sfinții Celui Prea Înalt,dupa cum ne spune cartea Apocalipsei.

Despre acest sistem demonic,ne spune YHVH să iesim, si sa ne întoarcem către el, pentru că mântuirea noastră vine de la Yahshua.

Aceasta lupta spirituala,in care, marea majoritate a oamenilor nu își dau seama sau nu cred că sunt implicati, si care a inceput de cand omul nu a ascultat de voia Creatorului său inca din Eden.

Iidentificarea „semnului fiarei” si pe cei care al servesc pe Satana și cei care slujesc lui Yahveh Cel Prea Înalt,este atunci cind Yahveh spune una iar Satana spune ca nui asa.

De multe ori neadevărul este prezentat ca un adevăr,sau un adevăr alterat. Acest adevar alterat sau modificat,a condus omenirea pe un drum greșit și astfel marea majoritate se  abate de la adevărul lui Yahveh, care este Yahshuah haMashiach.

YHVH Elohim a instituit Sărbătorile Sale, în Levitic 23,Yahshua a continuat sa traiasca in ele,dar Satana a venit și a creat sarbatorile sale, cu date alterate, în paralel, atât în ​​formă cat și conținut : Paște, Cincizecime(Rusalii), Sabatul săptămânal (Raportat la duminica)…….

Cartea Apocalipsa vorbește despre două fiare: una care a iesit din mare și alta care a iesit din Pământ.Aceste două fiare,apar distincte,dar în esență sunt aceleași,deoarece diferența dintre ele depinde doar de perioada de istorie în care ambele sunt văzute.

Amandoua reprezintă aceeași putere pământească, politica, economica, religioasa, apostata și plina de erezii, care a persecutat întotdeauna adevărul și sfinții Celui Prea Înalt, la momente diferite și, astfel va persista până la venirea lui Yahshua, care va domnii peste toate națiunile și va pune capăt acestei stări de lucruri.

Fiara din mare…marea înseamnă popoarele, neamurile, pe care Fiara asi exercita puterile sale diabolice,dupa cum ni se spune în Apocalipsa, Fiara, care a ieșit din pământ si care asi exercita aceeași putere restaurata, al cărei rană de moarte sa vindecat,si de care tot pământul se mira.

Iată câteva pasaje din Cartea Apocalipsei si semnele care ne vor ajuta mai bine sa știm,cum această fiară merge la pierzare :

Fiara, pe care ai văzut -o, era, şi nu mai este. Ea are să se ridice din Adînc, şi are să se ducă la perzare. Şi locuitorii pămîntului, ale căror nume n’au fost scrise dela întemeierea lumii în cartea vieţii, se vor mira cînd vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni. –(Apocalipsa 17:8)

 Prin cunoașterea acestui adevăr ,vom putea fi salvati de a nu primii Semnul Fiarei, prin care doctrinele si teologia inlocuirii, fac semne de înșelăciune a lui Satana prin servii săi.

Apoi am văzut ridicîndu-se din pămînt o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel, şi vorbea ca un balaur.Ea lucra cu toată puterea fiarei dintîi înaintea ei; şi făcea ca pămîntul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintîi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. (Apocalipsa 13:11-12)

 Aceasta este imaginea de curvă mare, care a domnit și încă domnește peste toate împărățiile acestei lumi,sub puterea și influența lui Satan,aceași Fiara care a schimbat vremile şi legea,dupa cum ne spune în Daniel:

El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinţii Celui Prea Înalt, şi se va încumeta să schimbe vremile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mînile lui timp… de o vreme, două vremi, şi o jumătate de vreme. (Daniel 7:25)

Şi a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mîna dreaptă sau pe frunte, şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei.Aici e înţelepciunea. Cine are pricepere, să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om. Şi numărul ei este: şase sute şase zeci şi şase.(Apocalipsa 13:16-18)

  Acesta este un număr de om,care va fi dezvăluit la timpul sfârșitului.

Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: ,,Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mînă, va bea şi el din vinul mîniei lui Yahveh, turnat neamestecat în paharul mîniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n’au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei! (Apocalipsa 14:9-11)

Şi am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; şi pe marea de sticlă, cu alăutele lui Yahveh în mînă, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, şi ai numărului numelui ei.(Apocalipsa 15:2)

  Această profeție ne arată cine va câștiga in necazul cel mare in care se merge pina la sacrificare. Chiar dacă sunt uciși in Numele Mielului lui Yahveh, ei vor ieși victoriosi.

Cel dintîi s’a dus şi a vărsat potirul lui pe pămînt. Şi o rană rea şi dureroasă a lovit pe oamenii, cari aveau semnul fiarei şi cari se închinau icoanei ei. (Apocalipsa 16:2)

 Aici sunt semne inconfundabile, si pedeapsa lui Yahveh, care se toarna peste cei care au semnul diabolic al fiarei, prin acceptarea paganismului.

Şi fiara a fost prinsă. Şi împreună cu ea, a fost prins proorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele, cu cari amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei, şi se închinaseră icoanei ei. Amîndoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasă. (Apocalipsa 19:20)

 Aceasta este pedeapsa pe care Yahveh o va da tuturor celor inselati, fiarei și proorocului mincinos.

Şi am văzut nişte scaune de domnie; şi celorce au şezut pe ele, li s’a dat judecata. Şi am văzut sufletele celorce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui Isus şi din pricina Cuvîntului lui Yahve, şi ale celorce nu se închinaseră fiarei şi icoanei ei, şi nu primiseră semnul ei pe frunte şi pe mînă. Ei au înviat, şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. (Apocalipsa 20:4)

 Aici vedem în mod clar răsplata celor neprihăniți, toți cei care nu au cedat puterii fiarei,si si-au menținut încrederea lor și credincioșia față de Poruncile lui Yahveh, păstrând credința lor în Yahshua.

 şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Yahveh, Tatăl Său: a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Aleluia. (Apocalipsa 1:6)

 Ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Yahveh al nostru, şi ei vor împărăţi pe pămînt!„ (Apocalipsa 5:10)

 Aici este răbdarea sfinţilor, cari păzesc poruncile lui Yahveh şi credinţa lui Yahshua. (Apocalipsa 14:12)

Dupa ce citim aceste pasaje putem trage următoarele concluzii:
Cei care primesc semnul fiarei vor fi distrusi de Yahveh Atotputernic, în vecii vecilor.
Cei care nu primesc semnul fiarei sunt cei care rezistă și dovedesc fidelitatea lor față de Yahshua,ei vor moșteni viața veșnică, și vor fie regi și preoți, cu Yahshua o mie de ani,vor face parte din Noul Ierusalim si vor fi ca îngerii.

– Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Yahveh, fiind fii ai învierii. (Luca 20:36).

Lucrarile lui Yahveh sunt foarte ușor de înțeles. Promisiunile sale sunt ușor de înțeles și pot fi in inima noastra. Ele sunt descoperite de catre noi prin Duhul Sfânt, pentru că dacă el se manifestă în inimile noastre, noi înțelegem și acceptăm. 

De la început Yahveh Creatorul le vorbește copiilor lui Israel :
Iau azi cerul şi pămîntul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvîntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămînţa ta, (Deutronom 30:19)

 Cuvintele confirmate ulterior, în Ieremia :
 Proorocii, cari au fost înaintea mea şi înaintea ta, din vremile străvechi, au proorocit război, foamete şi ciumă împotriva unor ţări puternice şi unor împărăţii mari. (Ieremia 28:8)

 Același cuvânt, de asemenea,continuă să fie spus astăzi, pentru că, dacă vom alege căile de minciuna a lui Satan și profeții falși pe care le alegem, vom primii Semnul Fiarei. Să vedem, în special, ceea ce înseamnă să ai semnul lui Yahveh, ca o alternativă la Semnul fiarei. Să nu uităm că una se opune altei : Semnul Fiarei apare intotdeauna ca un brand corupt fata de Adevarul lui Yahveh.

Semnul lui Yahveh 
– Doctrina adevărului, bazata pe Legea Poruncilor veșnice a lui Yahveh,si Legea lui Israel.
– Sabatele Sfinte,(Sarbatorile săptămânale și anuale),parte integranta a Legii lui Yahveh.

Semnul Fiarei
– Doctrinele alterate, inclusiv Legea lui Yahveh falsificata de om – Daniel 7:25
– Duminica și Sarbatorile falsificate de către om și Satana (Craciun, Paste fals, etc).

Să vedem, în lumina Cuvântului lui Yahveh, care este „semnul” lui Yahveh :

Să-ţi fie ca un semn pe mînă şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentruca legea lui Yahveh să fie totdeauna în gura ta; căci cu mînă puternică te -a scos Yahveh din Egipt. (Exod 13:9)

 În contextul său, acest pasaj vorbeste despre : Legea / Educație / Învățământ al lui Yahveh, dat lui Israel si Credinciosilor sai, prin robul Său, profetul Moise si reinoite prin Yahshua in Noul Legamant.

Ascultă, Israele! Yahveh Salvatorul nostru, este singurul Elohim.

Să iubeşti pe Yahveh Creatorul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta.Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele cînd vei fi acasă, cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca şi cînd te vei scula.
Să le legi ca un semn de aducere aminte la mîni, şi să-ţi fie ca nişte fruntarii între ochi. (Deutronom 6:4-8)

Drept răspuns, Yahshua i -a zis: ,,Este scris: ,Omul nu trăieşte numai cu pîne, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Yahveh.„ (Matei 4:4)

Satana falsifica adevărul, în orice moment, servindu se de copiii lui, ca un instrument, care fac faradelegea prin încălcarea Legii lui YHVH.

Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege(1 Ioan 3:4)

 În aceste vremuri actuale, idolatria extravaganta, vrăjitoria, spiritismul, înșelăciunea spirituală,preacurvia, crima,si toate felurile de perversiuni si multe alte acte condamnate de Yahveh.

Duminica si Sarbatorile alterate, au fost impuse la insistența Bisericii Romano-Catolice,si implementate cu succes de Reprezentanții Bisericilor Crestine,care astfel au intrat si primit semnul si numărul Fiarei 666.

Falsa zi a Fiarei,Dumnica, ziua care YHVH nu a sfințito,spre deosebire de, sâmbăta sfânta,care este un memorial al creației lui YHVH și o expresie a voinței Sale.

Duminica, cu toate acestea, este ziua in care inca din antichitate (sa ne amintim de  Nimrod) a fost dedicata cultului unui zeu păgân – Tammuz, zeul babilonian Soare, care este o urâciune pentru Yahveh : 

Şi atunci El va fi un locaş sfînt, dar şi o piatră de poticnire, o stîncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laţ şi o cursă pentru locuitorii Ierusalimului! Mulţi se vor poticni, vor cădea şi se vor sfărîma, vor da în laţ şi vor fi prinşi.„ -,,Înveleşte această mărturie, pecetluieşte această descoperire, între ucenicii Mei.„

Eu nădăjduiesc în YHVH, care Îşi ascunde Faţa de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea. Iată, eu şi copiii pe cari mi i -a dat YHVH, sîntem nişte semne şi nişte minuni în Israel, din partea lui YHVH al oştirilor, care locuieşte pe muntele Sionului. (Ezechiel 8:14-18).

Pentru a înțelege mai bine aceste aspecte, trebuie să luam în considerare, de asemenea, următoarele pasaje biblice:

Să-ţi fie ca un semn pe mînă şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentruca legea lui Yahveh să fie totdeauna în gura ta; căci cu mînă puternică te -a scos Yahveh din Egipt. (Exod 13:9)

Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s’o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău.
Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată lui Yahveh, Creatorul tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.

Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pămîntul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S’a odihnit: de aceea a binecuvîntat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit -o(Exod 20:8-11)

 ,,Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: ,Să nu care cumva să nu ţineţi sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi, şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sînt Yahveh, care vă sfinţesc. (Exod 31:13)

Şi poruncile acestea, pe cari ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta.Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele cînd vei fi acasă, cînd vei pleca în călătorie, cînd te vei culca şi cînd te vei scula. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mîni, şi să-ţi fie ca nişte fruntarii între ochi. (Deutronom 6:6,8)

dacă vei asculta de glasul lui Yahveh Creatorul tău, păzind poruncile şi rînduielile Lui scrise în cartea aceasta a legii, dacă te vei întoarce la Yahveh Creatorul tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău. (Deutronom 30:10)

Yahveh i -a zis: ,,Treci prin mijlocul cetăţii, prin mijlocul Ierusalimului, şi fă un semn pe fruntea oamenilor, cari suspină şi gem din pricina tuturor urîciunilor, cari se săvîrşesc acolo. Iar celorlalţi le -a zis, în auzul meu: ,,Treceţi după el în cetate, şi loviţi; ochiul vostru să fie fără milă, şi să nu vă înduraţi!

Ucideţi, şi nimiciţi pe bătrîni, pe tineri, pe fecioare, pe copii şi pe femei; dar să nu vă atingeţi de nici unul din ceice au semnul pe frunte! Începeţi însă cu Locaşul Meu cel sfînt!„ Ei au început cu bătrînii, cari erau înaintea Templului. (Ezechiel 9:4-6)

zicînd: ,,Nu vătămaţi pămîntul, nici marea, nici copacii, pînă nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor lui Yahveh al nostru!„ ( Apocalipsa 7:3)

Sfânta Scriptură ne învață că cei care vor trăi cu Eternul sunt cei care „țin poruncile lui Yahveh și credința lui Yahshua „, așa cum ni se spune în Apocalipsa:

Aici este răbdarea sfinţilor, cari păzesc poruncile lui Yahveh şi credinţa lui Yahshua.(Apocalipsa 14:12)

Când folosim cuvintele ” Voia lui „, ne referim, fără îndoială, la toate Poruncile date de Yahveh pentru om, de la Creație,pentru a trăi in ele, si care sunt cuprinse în „Legea lui Yahveh,și care au fost urmate de sfinții din vechime, chiar înainte de a fi scrise și date prin Moise pe muntele Sinai, după cum putem gasi multe exemple în Scriptură ,prin Enoh, Iov, Avraam și multi alti credincioși din vechime.

 Aceasta „Voința„a fost cântata de-a lungul vremii in Psalmul 119, folosind cuvinte care sunt sinonime cu „Voia Lui” cum ar fi : poruncile, calea, adevărul, lumina, ordonanțe, mărturii,…. si tot Cuvântul care iese din gura lui Yahveh.

Astazi Satana,distrage atentia de la Semnul Fiarei,foloseste tot felul de tertipuri, de a amagii pe cei mai multi,indeosebi pe cei care incearca sa combata Legea Poruncilor,cum ar fi : Cardul Bancar,Codul de Bare,Pasaport sau Buletin Electronic,Implantul Cipului si multe alte amagiri.Astfel dar, iesiti din mijlocul lor,din mijlocul amagirilor,acceptand Poruncile in intregime,avind in vedere ca traim zilele din urma. Shalom !!!

https://israelshabbatschalom.wordpress.com/2013/03/11/semnul-fiarei/

 

 

Profeții din cartea Revelației

Iată, v-am spus dinainte. (Matei 24:25)

În ultimul capitol dedicat profețiilor, ne vom concentra pe capitolele 2 și 7 din cartea lui Daniel și pe 13 și 17 din cartea Revelației, acestea fiind unele dintre cele mai des folosite și puțin înțelese cărți profetice din Biblie. Cartea Revelației este unică și se evidențiază fără efort dintre cărțile Bibliei, fiind în totalitate o viziune pe care Ioan a primit-o de la Domnul Isus pe când era în insula Patmos. Este plină de simbolism și, pe lângă prezența Duhului Sfânt în omul mântuit, interpretarea ei necesită o cunoaștere solidă a mesajului biblic revelat de către Dumnezeu prin cuvântul său. Lipsa acestei cunoașteri, împreună cu starea pierdută în care se află majoritatea celor care îndrăznesc fără nici o urmă de frică de Dumnezeu să-i interpreteze profețiile, au făcut să avem în acest moment o multitudine de erezii și interpretări ignorante, care, din păcate, nu au făcut decât să sporească necredința oamenilor.

Aceste cărți nu sunt descoperite încă în totalitate sfinților Domnului și cel mai probabil nici nu vor fi până când nu va veni timpul sfârșitului (Daniel 12:8-9). Îți spun sincer că sunt multe lucruri descrise în aceste cărți pe care nu le înțeleg și îți garantez că nici alții nu-ți pot oferi o interpretare completă și absolută, doar că acești alții, pe lângă îngâmfarea și încăpățânarea caracteristică, au funcții și poziții lumești care îi forțează să emită teorii despre profețiile acestor cărți pentru a părea spirituali. Eu nu trebuie să demonstrez nimănui nimic, ci îmi doresc ca prin ceea ce îți descopăr să-ți zgudui temeliile șubrede pe care ai fost învățat să-ți construiești realitatea, de dragul sufletului tău captiv în cușca minții tale și în necredința inimii tale.

Tot ce putem face în acest moment este să ne uităm la aceeași dâră lăsată de către aceste profeții în lume, iar după cum vei vedea, dâra este atât de pronunțată, încât nu poate fi văzută din cauza dimensiunii sale impresionante, iar oamenii stau fix în mijlocul ei și nu o pot cuprinde cu vederea.

Împărăția și cei zece regi

În cartea lui Daniel din Vechiul Testament și în cartea Revelației lui Ioan din Noul Testament, avem descrisă o împărăție cum nu a mai fost vreodată pe acest pământ, o împărăție caracterizată prin brutalitate și opresiune, fiind asemănată unei fiare care devorează și asuprește tot pământul. Împreună cu această împărăție, sunt prezentați zece regi care îi vor da regelui acestei împărății puterea pe care ei o au asupra împărățiilor proprii. Să ne uităm puțin peste unele dintre versetele relevante.

Picioarele lui din fier, laba piciorului parte din fier şi parte din lut. (Daniel 2:33)

Acest verset face parte din interpretarea visului pe care împăratul Nabucodonosor l-a avut. Acesta a văzut o statuie înfricoșătoare cu cap de aur, brațe și piept de argint, pântece și coapse de aramă, pulpele de fier și picioarele și degetele de fier amestecat cu lut. Daniel îi interpretează visul și îi descoperă împăratului că el este capul de aur, materialele din care era făcută statuia reprezentând imperiile care îi vor urma: argintul a fost Media-Persia, arama Grecia și fierul Roma. Observă, te rog, că Roma este reprezentată prin cele două pulpe de fier, fiind cele două etape de expansiune fulminantă ale Romei Antice: Republica și Imperiul.

Și după cum ai văzut picioarele şi degetele de la picioare, o parte din lutul olarului şi o parte din fier, împărăţia va fi împărţită; dar va fi încă în ea ceva din tăria fierului, întrucât ai văzut fierul amestecat cu lut noroios. (Daniel 2:41)

Acest imperiu a fost la rândul lui diluat cu lutul în cele două picioare: Imperiul Roman de Răsărit și Apus. Vei găsi în cărțile de istorie o interpretare greșită a faptului că acest imperiu a căzut. Ca foarte multe lucruri din această lume, istoria a fost și ea manipulată pentru a ascunde urmele imperiului care conduce și în ziua de astăzi sub forma papalității romane și a patriarhiei constantinopolitane: uriașa catedrală a Mântuirii Neamului care se construiește fix lângă Palatul Parlamentului, vine ca o demonstrație a „separării“ între biserică și stat în țara noastră. Roma a deținut controlul fățiș asupra Europei de Vest până în vremurile Reformei Protestante, după care a trecut în spate prin formarea Ordinului Iezuiților (Societatea lui Isus). Dacă te îndoiești de acest lucru, gândește-te puțin la cine încorona regii, atât pe cei din vest, cât și pe cei din est. Cine pune coroana pe capul cuiva, are în primul rând coroana pe capul său (autoritatea) pentru a o putea pune pe al altuia. Reintrarea pe scena publică a acestui imperiu monstruos se va face după cum vom vedea mai jos.

După aceasta am văzut în viziunile nopţii şi, iată, o a patra fiară, înspăimântătoare şi vânjoasă şi peste măsură de tare; şi avea dinţi mari de fier; mânca şi rupea în bucăţi şi călca rămăşiţa în picioare; şi era diferită de toate fiarele care au fost înaintea ei; şi avea zece coarne. (…) Cea de-a patra fiară va fi a patra împărăţie pe pământ, care va fi diferită de toate împărăţiile şi va mânca întregul pământ şi îl va călca şi îl va sparge în bucăţi. Și cele zece coarne din această împărăţie sunt zece împăraţi care se vor ridica; (…) (Daniel 7:7, 23-24)

De data aceasta Daniel primește el însuși o profeție, venită sub forma unui vis tulburător. El vede patru fiare care reprezintă atât patru regi, cât și patru regate conduse de către acești regi. În subcapitolul de față ne vom concentra asupra regatului, nu asupra regelui acestui regat. Această a patra împărăție este cunoscută în cercurile de conspiraționiști ca Noua Ordine Mondială. Foarte interesantă este mențiunea că celorlalte trei fiare li s-a luat domnia, dar li s-a prelungit viața (Daniel 7:12). Într-adevăr, Babilonul (Irak), Media-Persia (Iran) și Grecia încă rămân în lume, doar că nu mai au nici măcar o frântură din puterea pe care o aveau odată. Te rog să observi principalele caracteristici ale celui de-al patrulea imperiu: puternic, înfricoșător, asupritor, diferit, global, compus din zece regate. Aceeași temă a fiarei cu zece coarne o găsim și în cartea Revelației.

ȘI am stat în picioare pe nisipul mării şi am văzut o fiară ridicându-se din mare, având şapte capete şi zece coarne, şi pe coarnele ei zece coroane şi pe capetele ei numele blasfemiei. (Revelația 13:1)
Şi m-a purtat în duh într-o pustie; şi am văzut o femeie aşezată pe o fiară colorată stacojiu, plină de nume ale blasfemiei, având şapte capete şi zece coarne (…) Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi care până acum nu au primit împărăţie; dar primesc putere, ca împăraţi, o oră cu fiara. Aceştia au o singură voinţă şi vor da puterea şi tăria lor fiarei. (Revelația 17:3, 12-13)

Într-un mod extrem de tulburător, cele zece regate sunt în acest moment în plină formare și pentru a ilustra acest lucru, mă voi folosi de harta de mai jos.

Cele zece regate

Harta lumii cu teritoriile uniunilor supranaționale colorate
Imagine modificată. Sursa: Permaculture Marin

Uniunile Nord-AmericanăAsiatică Centrală și Pacifică încă nu există fizic, dar sunt pe punctul de a se forma. Cele două țări hașurate fac parte atât din Uniunea Eurasiatică, cât și din viitoarea Uniune Asiatică Centrală, ceea ce demonstrează că granițele încă nu sunt definitivate și sunt în plin proces de formare. Pe lângă acestea, există o multitudine de alte tratate de cooperare, în special economice, care pot duce cu ușurință la o uniune într-un organism supra-național; ca exemplu putem lua Uniunea Europeană, care a început printr-un simplu tratat care avea legătură cu crearea unei piețe comune pentru cărbuni și oțel în 1951, continuând să ia amploare prin Uniunea Economică Europeană în 1958 și ajungând ceea ce este în ziua de astăzi.

Deci, în acest moment suntem martori la crearea celor zece regate, fiecare cu câte un viitor rege, fiecare rege urmând să cedeze puterea fiarei. Și dacă te întrebi ce formă va lua această fiară, ei bine, bazele ei au fost puse imediat după Al Doilea Război Mondial și poartă numele de Organizația Națiunilor Unite, organismul supra-național cu 193 de state membre (incluzând aproape toate statele lumii), Vaticanul fiind singura țară cu statut de observator permanent. Interesant, nu?

Fiara

Anticristul: regele peste fiară

Am vorbit despre împărăția globală și despre cele zece regate, dar totuși cine va conduce toate acestea? Încă din timpuri străvechi este prezis un conducător care se va ridica pe sine însuși deasupra lui Dumnezeu și se va război cu sfinții Domnului. Acesta este numit cornul mic (Daniel 7:8), Asirianul (Mica 5:5), omul păcatului și fiul pieirii (2 Tesaloniceni 2:3), Cel Rău (2 Tesaloniceni 2:8), fiara (Revelația 13:4), dar lumea îl cunoaște mai degrabă după un singur nume: anticristul (1 Ioan 2:18).

Având în vedere că regatele sunt încă în formare, regele nu a fost descoperit, deci nu putem spune cu siguranță că un anumit personaj de pe scena politică din prezent îndeplinește trăsăturile atribuite în Biblie acestuia. Dar acest lucru nu înseamnă că nu există o dâră lăsată în lume de către spiritul lui. Haide mai întâi să vedem unele dintre trăsăturile pe care le va avea acest rege:

  • va blasfemia pe Dumnezeu (Daniel 7:25Revelația 13:6);
  • va fi diferit față de ceilalți zece regi (Daniel 7:24);
  • va schimba timpurile și legile (Daniel 7:25);
  • va lupta împotriva sfinților Domnului și îi va învinge (Daniel 7:21Revelația 13:7);
  • prin pace va distruge pe mulți (Daniel 8:25);
  • va avea stăpânire peste toată planeta, iar toți oamenii (cu excepția sfinților) îl vor venera (Revelația 13:7-8)

Isus Cristos îi mustra la un moment dat pe evreii necredincioși spunând următoarele:

Am venit în numele Tatălui meu şi nu mă primiţi; dacă va veni altul în propriul lui nume, îl veţi primi. (Ioan 5:43)

Această caracteristică a celui ce va veni în propriul nume este accentuată și în următorul verset:

Care se opune şi se înalţă pe sine însuşi peste tot ce este numit Dumnezeu sau lucru ce este demn de închinare; aşa că el, ca Dumnezeu, şade în templul lui Dumnezeu, arătându-se pe sine însuşi că este Dumnezeu. (2 Tesaloniceni 2:4)

Haide să facem o mică paranteză și să vorbim despre cel de-al treilea Templu despre care îți spuneam cu un capitol în urmă. Singurul moment din trecut în care profețiile din Matei 24 și 2 Tesaloniceni 2 despre Templu se puteau împlini, a fost scurta perioadă până la distrugerea celui de-al doilea Templu în anul 70 d.Cr, iar aceste profeții nu au fost împlinite până atunci, fiind asociate cu altele pentru care nici măcar dâra lumească despre care vorbim în aceste capitole nu exista la acel moment. Acest al treilea Templu este esențial, deoarece atunci când anticristul va intra în Ierusalim, va avea nevoie de un templu în care să se arate pe sine însuși ca fiind Dumnezeu și a da impresia că împlinește niște profeții deja împlinite de către Cristos.

Bun, acum că am lămurit chestiunea Templului, haide să mergem mai departe cu discernerea acestui spirit al anticristului. Pe lângă evidenta mențiune a apostolului Ioan că oricine neagă pe Tatăl și pe Fiul este anticrist (1 Ioan 2:22), există totuși o persoană distinctă care se va întrupa, reprezentând imaginea unei lumi în rebeliune față de Dumnezeu. Acesta este regele (fiara) despre care îți spuneam mai sus că va fi în fruntea regatului (fiarei) care va domina tot pământul.

În caz că îți închipuiai că lucrurile nu pot deveni mai complicate de atât, cu părere de rău mă simt nevoit să te introduc în lumea simbolisticii. Este necesar să înțelegi sumar și acest aspect pentru a putea continua cu argumentarea, deoarece până la sfârșitul acestui capitol vom folosi profețiile biblice pentru a pătrunde întunericul și misterul esoterismului, dând pe față o parte considerabilă a amăgirii acestei lumi.

Dar ca să nu ai impresia că este ceva copleșitor, o să-ți supun atenției o analogie care sper că îți va spori discernământul în subiectul în cauză. Vreau să fii atent la următorul lucru. Cu siguranță ai observat că animalele au o tendință hilară de a urina pe tot ce le înconjoară. Cele mai comune exemple ale acestui comportament sunt câinii și pisicile, care având un simț al mirosului extrem de dezvoltat, se folosesc de această metodă pur olfactivă pentru a-și marca teritoriului. Mergând mai departe, cred că ai observat în anumite persoane o tendință în a-și lăsa lucrurile înșirate peste tot, a-și întinde mâinile sau picioarele pe lucrurile din jur, a-și scoate telefonul (sau alte obiecte, precum cheile) pentru a-l pune pe masă când ajung undeva, etc; bineînțeles că aici nu mă refer la un om leneș, nesimțit sau care așteaptă un telefon important. Aceste comportamente sunt în esență feluri de marcare a teritoriului întâlnite la oameni. Găștile de cartier se folosesc de graffitiuri pentru a-și delimita teritoriile. Instinctiv simțim nevoia să ne marcăm într-un fel sau altul teritoriul. Fiind ființe care ne axăm în principal pe simțul vizual (Matei 6:22), putem concluziona că unul din obiectivele principale ale simbolisticii este marcarea teritoriului.

Un alt motiv pentru care noi ca oameni folosim simboluri se datorează faptului că suntem înzestrați cu conștientizarea lumii înconjurătoare. Dacă pentru un animal nu înseamnă nimic un semn de circulație, nouă ne poate indica o trecere de pietoni, deși știm foarte bine că oamenii nu au un cap perfect rotund suspendat în aer și mâinile și picioarele rotunjite la capete, o curbă sau o atenționare de pericole. Pentru a discerne aceste semne, a trebuit să fim, să-i spunem așa, inițiați în ale șofatului. Dacă pentru un pieton un triunghi cu susul în jos atârnat pe stâlp nu înseamnă nimic, pentru un șofer este vital să știe că trebuie să acorde prioritate, iar cel care merge pe drumul cu prioritate are speranța (ar fi o lume frumoasă dacă aș putea spune siguranța) că celălalt știe că trebuie să-i cedeze trecerea. Tot așa, dacă îi arăți unui copil semnul de atenționare pentru animale, probabil că îți va răspunde „Vaca, mami (sau cerbul, după caz)!“ Deci, un simbol poate comunica o serie întreagă de idei, iar pentru a percepe însemnătatea lui, omul trebuie să fie inițiat în filozofia care se află în spatele acestuia.

Sper că am fost destul de clar în sărăcăcioasa mea descriere a complexității simbolisticii, dar cam acestea sunt ideile de bază: marcarea teritoriului și comunicarea unui mesaj. În continuare o să-ți prezint un simbol care poartă numele de Wedjat, fiind mai degrabă cunoscut de către majoritatea ca ochiul lui Horus sau ochiul atotvăzător:

Simbolul Wedjat, ochiul lui Horus
Sursa: SOFIATOPIA.ORG

Ca orice lucru din această lume, odată cu trecerea timpului, simbolurile suferă și ele anumite modificări de ordin estetic, dar esența comunicată rămâne aceeași, deși aceasta se poate pierde, sau este intenționat făcută pierdută, în tumultul istoriei umane. Astfel se face că, în zilele noastre, avem reprezentarea acestui simbol egiptean transpus în forma lui modernă pe bancnota de un dolar.

Sigiliul Statelor Unite ale Americii de pe bancnota de un dolar

Sunt conștient că acest simbol mai are o interpretare, fiind numit și Ochiul Providenței (ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu), doar că această interpretare este cea exoterică, folosită pentru mase. Pe parcursul istoriei, un aforism atemporal a definit pertinent societatea ca întreg: „Ignoranța este binecuvântare!“ Din cauza preponderenței acestei atitudini, înțelesurile exoterice au dominat în conștiința colectivă a maselor, cele esoterice fiind rezervate celor inițiați în misterele lumii. Să nu crezi nici măcar pentru un moment că eu pot vedea aceste lucruri pentru că sunt inițiat. Nicidecum, singurul lucru în care aș fi fost inițiat, în afara lui Cristos, ar fi fost flăcările iadului. Iată alte trei locuri curioase în care apare acest simbol:

  • Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului
  • O carte despre Cabala
Simbolul Wedjat pe o carte despre cabala
Sursa: Amazon
  • În cartea Singur ortodoxia, de Arsenie Papacioc
Simbolul Wedjat pe crucea de călugărie a lui Arsenie Papacioc

Sau ce-ar fi să ne uităm pe coperțile unor cărți science-fiction vechi din colecția tatălui meu pe care le-am găsit în timp ce cotrobăiam prin lucrurile care strâng praf pe la țară:

Un colaj de patru cărți sf vechi care conțin pe copertă simbolul Wedjat
Anul cărților, de la stânga la dreapta, de sus în jos: 1987, 1981, 1994, 1995

Și cea mai fățișă dintre ele:

Cartea sf veche 467 cu simbolul Wedjat pe copertă
Anul cărții: 1991

Ce zici de un deodorant găsit de mine într-un supermarket din România?

Deodorant Beast cu simbolul Wedjat pe recipient

Crezi că toate aceste lucruri sunt o înșiruire de coincidențe? Ai început să-ți dai seama câtuși de puțin ce încerc să-ți transmit? Nici măcar nu îți poți închipui cât de prevalent este acest simbol în societatea noastră și la fel ca un pieton care nu ia aminte la restul semnelor de circulație, tot așa și tu ai trecut cu vederea miile de forme pe care le poate lua acesta și ți-ai văzut doar de zebra ta. Stai liniștit, toți am făcut, și majoritatea încă fac, acest lucru, dar eu te rog să lași la o parte acele prejudecăți despre care vorbeam la începutul cărții și să îndrăznești: deschide-ți ochii.

Vai de păstorul idolatru, ce părăseşte turma! Sabia va fi pe braţul lui şi pe ochiul lui drept; braţul lui va fi uscat deplin şi ochiul lui drept va fi deplin întunecat. (Zaharia 11:17)

Versetul este plasat în contextul profeției despre cei 30 de arginți pentru care a fost vândut Cristos, iar păstorul idol (idol shepherd în versiunea King James) este cel care va veni după Cristos pentru a amăgi lumea. Acest verset conferă o greutate uriașă expresiei „În țara orbilor, chiorul este rege.“ Ai în față una dintre dârele lăsate în lume de către falsul mesia, cel care va cufunda pământul în nelegiuirea sa și va aduce asupra oamenilor un blestem teribil.

Odată realizată deprogramarea, acest simbol va deveni atât de evident încât la un moment dat îl vei ignora în cunoștință de cauză pentru că deja te vei fi convins singur de prevalența lui în societatea modernă și nu ți se va mai părea ceva ieșit din comun faptul că este folosit de toți oamenii cu influență în activitățile lor, intenționat sau întâmplător, conștient sau în ignoranță, fie ei scriitori, cântăreți, pictori, actori, lideri religioși, politicieni, persoane publice sau chiar companii, cel mai probabil foarte mulți dintre ei la rândul lor fiind sub amăgirea explicației exoterice a acestuia.

Mai îngăduie-mi, te rog, încă un mic exemplu al urmei acestui spirit în lume.

Şi fiara pe care am văzut-o era asemănătoare unui leopard şi picioarele sale erau ca ale unui urs şi gura sa ca gura unui leu; şi dragonul i-a dat puterea sa şi tronul său şi mare autoritate. (Revelația 13:2)

Blazonul lui Charles, prinț de Wales

Blazonul prințului Charles, cu trăsăturile din Revelația 13:2 evidențiate
Imagine modificată. Sursa: Wikimedia Commons

Straniu, nu-i așa?

Numărul fiarei

Şi face pe toţi, deopotrivă mici şi mari şi bogaţi şi săraci şi liberi şi sclavi, să primească un semn pe mâna lor dreaptă, sau pe frunţile lor; ca nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât cel ce avea semnul, sau numele fiarei, sau numărul numelui său. Aici este înţelepciunea. Cel ce are înţelegere să numere numărul fiarei; fiindcă este numărul unui om; şi numărul lui este: Şase sute şaizeci şi şase. (Revelația 13:16-18)

Te rog să-ți scoți buletinul și să te uiți la acel număr care domnește deasupra numelui tău. Acela ești tu, un număr, numele îți este îngăduit pentru a menține aparența că ești orice altceva decât un număr. Ești un număr din 13 cifre și nimic mai mult. Numerele nu au părinți, copii, rude, prieteni, sentimente, rațiune, numerele nu iubesc, numerele nu gândesc, nu au suflet, sunt moarte, numerele sunt sclavele voinței celui care le adună, le scade, le desface, le împrăștie și le șterge. Dacă ai înțeles ce vreau să spun aici, vei fi înțeles ce înseamnă numărul fiarei.

Numărul fiarei nu înseamnă un card care scris invers se citește „drac“, nici un microcip care poate fi scos cu vârful unui ac. Numărul fiarei este disoluția sufletului și înecarea lui în cea mai violentă și turbată ură împotriva lui Dumnezeu care s-a manifestat vreodată pe acest pământ. Numărul fiarei este ura supremă față de Dumnezeu, de creație, de adevăr, ordine și dreptate și de tot ce este plăcut înaintea Domnului. Este întruchiparea rebeliunii împotriva lui Isus Cristos, iar oamenii care îl vor primi, vor renunța la liberul arbitru pentru a se supune unui conducător diabolic și unui sistem care va face comunismul să pară moral și just.

La fel ca și în cazul celor două simboluri de mai sus asociate spiritului anticrist, avem și aici de-a face cu precursori simbolici ai adevăratului număr al fiarei, cu rolul de a îndoctrina planeta și a face trecerea ușor, dar sigur, spre implementarea finală. Am început subcapitolul descriindu-ți unul dintre ei: numărul asociat unei persoane, în cazul țării noastre purtând denumirea de CNP. Haide să vedem încă unul.

Mai mult ca sigur te-ai întâlnit până acum cu numerele asociate produselor cumpărate. Mă refer aici la faimosul cod de bare care marchează toate produsele destinate pieței de consum. Având forma definită de către standardul EAN-13, aceste coduri de bare sunt folosite la nivel internațional pentru a înlesni comerțul și ca numitor comun pentru bazele de date cu produse ale diferiților participanți în piață. Pentru a-ți arăta de ce standardul EAN-13 reprezintă un precursor al semnului fiarei, va trebui să fiu puțin tehnic.

Probabil că ai auzit de sistemul binar care stă la baza oricărui dispozitiv electronic existent pe piață în acest moment. La fel cum noi vorbim română, așa și mașinile vorbesc 0 și 1. Tot ceea ce vezi în acest moment pe ecran reprezintă o înșiruire de 0 și 1 pentru dispozitivul tău, fie el telefon, tabletă, laptop sau PC. Știu că este dificil să cuprinzi cu mintea acest lucru, fiind greu chiar și pentru o persoană mai tehnică. Liniile verticale din codul produsului reprezintă 1, iar spațiile goale 0. Unde sunt mai multe linii consecutive (mai mulți de 1), se va forma o linie îngroșată, iar unde vezi un spațiu mai pronunțat, acolo se află mai mulți de 0. Sistemul folosește 7 biți pentru a reprezenta o singură cifră, adică o combinație de șapte de 0 și 1 (ex: 1000010 reprezintă cifra 3). Când cineva scanează un cod de bare la casa de marcat, laserul transcrie numărul pe care tu îl vezi într-o înșiruire de foarte mulți 0 și 1 pentru a-i spune programului folosit de casă ce produs cumperi, acesta urmând să-i returneze casierului numele și costul articolului.

Poate că te întrebi ce relevanță are tot acest lucru pentru semnul fiarei. Ei bine, felul în care este gândit acest standard face ca trei de șase să apară în codul de bare și ca să înțelegi acest lucru, trebuia să-ți explic ce reprezintă barele acelea. Standardul EAN-13 este împărțit în felul următor:

Un cod de bare cu trăsăturile principale evidențiate
Imagine modificată. Cod de bare generat cu: Free barcode generator

Numărul de la început nu este reprezentat niciodată. În cadrul sistemului există trei reprezentări ale cifrei șase, două dintre ele fiind pentru grupa din stânga, iar una pentru cea din dreapta.

Reprezentarea lui șase în standardul EAN-13
Imagine modificată. Cod de bare generat cu: Free barcode generator

Practic, numărul șase este reprezentat de 101 precedat sau urmat de patru de 0 sau de negația secvenței din dreapta (010 urmat de patru de 1). Astfel ajungem să avem separatoarele ca reprezentând cifra șase, fără zerourile aferente.

Cod de bare format doar din cifra șase, cu evidențierea reprezentării acestei cifre
Imagine modificată. Cod de bare generat cu: Free barcode generator

Separatorul central a fost încadrat de două zerouri pentru a-l distanța de cele două grupe de câte șase cifre, fiind în esență tot un șase. Deci, avem un număr pentru oameni (CNP) și un număr pentru produsele pe care le cumpără majoritatea oamenilor (EAN-13):

Ca nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât cel ce avea semnul, sau numele fiarei, sau numărul numelui său. (…) şi numărul lui este: Şase sute şaizeci şi şase. (Revelația 13:17-18)

Destul de evident? Să-ți mai arăt un lucru.

Ai auzit cumva de băutura energizantă Monster? Sigla produsului reprezintă teoretic urmele de gheare lăsate de un monstru. Dacă ar fi să ne luăm după înțelesul exoteric, aparent ar avea sens, dar ceea ce se transmite prin înțelesul esoteric este mult mai sinistru. A șasea literă a alfabetului evreiesc se numește Vav, fiind reprezentată în forma ei modernă în felul următor:

Dacă ne uităm mai atent la sigla băuturii energizante, vom vedea o asemănare izbitoare cu această literă:

Logoul băuturii energizante Monster cu trei litere vav în componența lui
(Creație proprie. Cutia Monster: Amazon; Litera Vav: Hebrew for Christians)

În caz că nu ai observat, cartea 467 prezentată în subcapitolul precedent, pe lângă ochiul de reptilă afișat pe copertă, batjocorea profeția biblică, făcând aluzie la numărul fiarei ca fiind „The number of the BEST!“, în engleză fiară scriindu-se beast. Toate aceste lucruri pregătesc lumea pentru implantarea adevăratului semn al fiarei în frunte sau în mâna dreaptă, iar dorințe ca cele ale companiei Google de a implanta un cip în creier pentru conectarea la internet și articole care promovează ideea de implanturi cerebrale care pot realiza felurite funcții uimitoare nu fac decât să condiționeze omenirea că acesta îi este viitorul: implanturi în trup, printre care se va afla însuși semnul fiarei.

Curva Babilonului

ȘI a venit unul dintre cei şapte îngeri care aveau cele şapte potire şi a vorbit cu mine, spunându-mi: Vino aici; îţi voi arăta judecata curvei cea mare ce şade pe multe ape; cu care au curvit împăraţii pământului şi s-au îmbătat din vinul curviei ei locuitorii pământului. (Revelația 17:1-2)

În acest ultim subcapitol, haide să ne îndreptăm puțin atenția asupra sistemului religios lumesc care a izvorât din Babilon și care în prezent este reprezentat de o entitate ascunsă în plin văzul lumii și despre care Ioan a afirmat la momentul când a văzut-o: m-am minunat cu mare admirație (Revelația 17:6). Cuvântul admirație este folosit cu o conotație negativă în acest verset, deoarece Ioan tocmai văzuse această curvă ca fiind îmbătată cu sângele sfinților și martirilor Domnului. În cele ce urmează, îți voi arăta cum descrie Biblia pe această femeie spurcată și cărei entități lumești i se potrivește cel mai bine descrierea.

Şi femeia era îmbrăcată în purpură şi în stacojiu (…) (Revelația 17:4)

STACOJÍU = Adj. De culoare roșie-aprins (ca a stacojului sau ca a racului fiert).“

Sursa: dexonline

Straiele preoțimii catolice

Straiele preoțimii catolice
Sursa: Wikipedia

(…) şi împodobită cu aur şi pietre preţioase şi perle (…) (Revelația 17:4)

Tiarele papale

(…) având în mâna ei un pahar de aur plin de urâciuni şi de murdăria curviei sale; (Revelația 17:4)

Femeia cu paharul în mână

Monedă de o sută de lire din 1960, având o femeie cu un pocal în mână pe una din fețe
Sursa: catawiki. Text: CITA DEL VATICANO FIDES
Medalie comemorativă a papei Leo al XII-lea, având aceeași femeie cu pocalul în mână pe una din fețe
Sursa: Holy Roman Empire Rules Today. Text: SEDET SUPER UNIVERSUM
Medalie comemorativă a papei Clement al VIII-lea, având femeia cu pocalul în mână pe una din fețe
Sursa: Bible Light. Text: UNUS DEUS UNA FIDES
Medalie comemorativă a papei Pius al XI-lea, cu reprezentarea pocalului pentru împărtășanie pe una din fețe
Sursa: Bible Light. Text: PACE CHRISTI ITALIAE REDDITA

Inscripția ultimei monede reprezintă Biserica Catolică (femeia) și paharul spurcăciunii ei (pocalul pentru împărtășanie), care după cum probabil bine știi din cultul ortodox, conține vin în el (Revelația 17:2). De asemenea, după cum poți vedea, titulatura de Pontifex Maximus îi este atribuită papei, fiind același titlu asumat de cezarii romani. Mai sunt două caracteristici pe care doresc să ți le arăt și prin care vreau să clarific un punct adus în vedere în cadrul primului subcapitol din capitolul curent.

Şi m-a purtat în duh într-o pustie; şi am văzut o femeie aşezată pe o fiară colorată stacojiu, plină de nume ale blasfemiei, având şapte capete şi zece coarne. (…) Cele şapte capete sunt şapte munţi pe care şade femeia. (…) Apele pe care le-ai văzut, unde şade curva, sunt popoare şi mulţimi şi naţiuni şi limbi. (…) Iar femeia pe care ai văzut-o, este acea cetate mare care domneşte peste împăraţii pământului. (Revelația 17:3, 9, 15, 18)

Îți spuneam mai sus că Vaticanul este singurul stat cu statut de observator permanent în cadrul Organizației Națiunilor Unite. Adevăratul motiv pentru acest statut ciudat și unic se datorează faptului că Biserica Catolică este femeia care stă așezată pe fiară!

  • șapte munți pe care șade femeia: Roma este cunoscută ca fiind Cetatea celor șapte coline;
  • Apele (…) unde şade curva, sunt popoare şi mulţimi şi naţiuni şi limbi: Roma controlează în continuare o mulțime de oameni prin cultul catolic;
  • femeia (…) este acea cetate mare care domneşte peste împăraţii pământului: la momentul rostirii profeției, Roma era acea cetate mare, care în zilele noastre încă domină prin instituțiile diabolice ale Bisericii Catolice, ca Ordinul Iezuit.

Dacă crezi că nu are cum să fie adevărat acest lucru, ține cont că papa Francisc, reprezentantul cultului catolic, a ținut anul trecut un discurs istoric în fața camerelor reunite ale Congresului SUA (o țară majoritar protestantă), fiind primul papă care a făcut acest lucru. Tot anul trecut, papa s-a adresat și Adunării Generale a Națiunilor Unite, organizație care împlinea la vremea respectivă 70 de ani. Prin intermediul Bisericii Catolice, Roma este în continuare cetatea care conduce peste împărații lumii.

Asemeni Ordinului Iezuit care lucrează în umbre, adevărata conducere a trecut în spatele cortinei pentru a-și duce nestingherită intriga la bun sfârșit. Este o strategie extrem de eficientă, căci astfel se poate ascunde în spatele aparentei lipse de autoritate asupra Romei, invocând micul stat Vatican (având denumirea oficială Statul Cetății Vaticanului) pentru a demonstra acest lucru, dar în același timp, prin agenții ei, este vârful mișcării ecumenice și interconfesionale din lume și în egală măsură a propagării agendei globaliste.

În acest fel Dumnezeu m-a scos de sub amăgirea Bisericii Ortodoxe, arătându-mi că Biserica Catolică era cea despre care se vorbea în cartea Revelației, despre care se știe că a ucis milioane de oameni prin inchizițiile ei brutale, a torturat o mulțime de amărâți care i-au picat în mâini, a subjugat regate, a cauzat războaie, cruzimea ei fiind neîntrecută nici măcar de barbarii care asaltau cândva porțile Romei. Imediat după, prin principiul biblic nicio minciună nu este din adevăr (1 Ioan 2:21), mi-a comparat riturile catolice cu cele ortodoxe, astfel fiindu-mi descoperite amăgirile numite taine (botezul sugarilor, spovedania, împărtășania, etc.) prin care credeam că îmi voi obține mântuirea și realizând că dacă această curvă făcea asemenea lucruri, atunci Biserica Ortodoxă, care face aceleași lucruri ca ea, nu poate fi adevărul.

Mi-a fost suficient să văd paharul în mâna curvei Babilonului și Dumnezeu mi-a deschis ochii să înțeleg că era vorba despre blasfemia deghizată în taina împărtășaniei. Slavă Domnului! Aceste cuvinte pe care le citești, dragul meu cititor, vin de la un fost ortodox care nu a pus NICIODATĂ la îndoială temelia de neclintit a adevărului pe care credeam că este așezată Biserica Ortodoxă. A fost suficient ca Dumnezeu să adie ușor cuvântul său în direcția mea și s-a prăbușit toată mascarada, iar acest lucru pentru că am CREZUT în el.

Concluzie la capitolele despre profeții

După toată această pleiadă de profeții, tot mai rămân o mulțime de lucruri de discutat și aprofundat. Nici nu am atins subiectul persecuției în creștere a creștinilor la nivel global (Matei 24:9), nu am vorbit despre falsul profet care va face minuni în fața oamenilor (Revelația 13:13) și va convinge lumea să facă un chip fiarei (Revelația 13:14), despre acest chip al fiarei (Revelația 13:15) sau despre foametea de auzire a cuvintelor Domnului (Amos 8:11). Aceste subiecte sunt atât de complexe încât aproape că mă simt vinovat de felul superficial în care le-am tratat. Sunt lucruri care au implicații majore asupra vieții tale și a celor dragi ție. După atâtea dovezi pe care ți le-am oferit, speranța și rugăciunea mea în fața Domnului rămâne ca el să-ți miște părțile interioare ale ființei tale și să-ți răscolească acele siguranțe și certitudini pe care credeai că nu ți le poate clinti nimeni din loc, așa cum a făcut și cu mine, ba chiar mai mult de-atât. Biblia este VIE (Ioan 6:63), este REALĂ și se va împlini până la ultima virgulă și ultimul punct. Toate aceste lucruri ți le-am oferit pentru a-ți arăta într-o mică măsură acest fapt.

Eu nu voi suferi nici o pierdere dacă tu nu vrei să crezi în fața acestei mărturii a Domnului adusă ție, căci până la urmă este scris:

(…) Dacă nu ascultă pe Moise şi pe profeţi, nu vor fi convinşi nici chiar dacă ar învia cineva dintre morţi. (Luca 16:31)

Într-adevăr, îmi vei adăuga la întristare, doar că:

Întristarea este mai bună decât râsul, pentru că prin întristarea înfăţişării inima este făcută mai bună. (Eclesiastul 7:3)

Așadar, fie că vrei să crezi, fie că nu, totul este asupra ta. Dar gândește-te doar puțintel: dacă Bib

 

https://adevarulvavafaceliberi.ro/profetii-din-cartea-revelatiei/

 

 

 

Simbolul Europei: o curvă încălecată pe o fiară

Taurul este simbolul forţei şi a fertilităţii în tot Orientul Mijlociu.

Mulţi zei au fost reprezentaţi prin tauri. Baal este zeitatea ce simbolizează fertilitatea, furtuna, ploaia şi vegetaţia, fiind numit şi „taurul”.

De asemeni, la Hittiţi, la Arameeni şi la Babilonieni zeii tauri sunt dominanţi în religia lor. Numeroşi tauri sunt asociaţi cultului zeului egiptean Horus. Cultul taurului este strîns împletit cu Mithra.

În Babilon, zeii tauri păzesc intrările templelor. La Khorsabad, unde se găseşte palatul lui Sargon al II-lea, există tauri înaripaţi care au feţe umane. Pentru babilonieni, aceşti tauri erau consideraţi duhuri ce puteau să aducă oamenilor fericirea sau necazul.

Taurul înaripat care se afla în palatul lui Sargon de la Khorsabad

În Roma păgînă se sacrificau tauri în Taurobolium, în onoarea lui Mithra.

Reprezentare în basorelief a uciderii taurului în Roma antică

În mitologia greacă se povesteşte că Zeus s-a îndrăgostit de Europa, frumoasa fată a lui Agenor, regele Feniciei. Zeus s-a transformat într-un taur alb şi s-a amestecat prin turma lui Agenor, în timpul în care Europa culegea flori. Apoi Europa s-a apropiat de taurul alb, l-a mîngîiat cu blîndeţe şi a încălecat pe el. Profitînd de situaţie, Zeus a răpit-o pe Europa şi a purtat-o în valurile mării Mediterana, îndreptîndu-se spre Creta. Acolo şi-a recăpătat forma sa normală şi a avut trei fii cu Europa. În toate regiunile Mediteranei Orientale se pot găsi figurine reprezentînd o femeie aşezată pe un taur.

Pictură de Francois Boucher reprezentînd răpirea Europei de către Zeus, prefăcut în taur

Mai este de mirare faptul că multe din simbolurile antice sunt astăzi reutilizate de către măreaţa Uniune Europeană?

Uniunea Europeană nu este altceva decît reînvierea Imperiului Roman iar simbolul femeii călărind taurul are în mod clar rădăcini cananeene şi babiloniene.

Sculptură care se află în faţa Consiliului Europei de la Bruxelles, reprezentînd Europa călare pe taur, de fapt “femeia şezînd pe o fiară” despre care se vorbeşte în Apocalipsa

Apostolul Ioan scrie în Apocalipsa, cap. 17: 1- 5 următoarele:

Apoi unul din cei şapte îngeri, cari ţineau cele şapte potire, a venit de a vorbit cu mine, şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari. Cu ea au curvit împăraţii pămîntului; şi locuitorii pămîntului s’au îmbătat de vinul curviei ei!” Şi m’a dus, în Duhul, într’o pustie. Şi am văzut o femeie, şezînd pe o fiară de coloare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mînă un potir de aur, plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei. Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pămîntului.”

În curînd, cine nu va avea implantat cipul, semnul fiarei, nu va mai putea cumpăra şi nu va mai putea vinde, pentru că moneda Imperiului pe care este gravată imaginea curvei încălecată pe taur nu va fi a creştinilor, ci a apostaţilor.

Monedă Euro, cu însemnele fiarei încălecate de curva cea mare.

Curva Babilonului

Moneda de 2 Euro are pe ea o femeie calarind o bestie, simbolul Curvei Babilonului.

Vaticanul este conform Bibliei, reprezentantul Diavolului pe pamant. Daca studiem cartea Apocalipsei, cap13, 17, 18, vom descoperi ca se vorbeste despre o fiara imbracata in purpura si stacojiu (cap17), care sta asezata pe o cetate cu 7 munti (ROMA), imbatata de sangele sfintilor lui Hristos (INCHIZITIA), si care foarte curand va supune lumea, impreuna cu SUA, unei crize fara precedent, asa cum ne spune Iisus in Matei cap24. Foarte curand se va impune un decret universal, urmarind (sub pretextul pacii si solutionarii crizei) instaurarea unei Noi Ordini Mondiale. Se va impune si un semn pe care orice om va fi obligat sa-l primeasca, semnul fiarei (Apoc cap.13). Numai acei crestini care s-au pregatit cu rugaciune, credinta, studiu biblic, vor reusi sa treaca peste toate cursele, stramtorarile si inselaciunile satanei. Pentru ca intai trebuie sa vina fiul pierzarii (Antihristul), care va imita venirea lui Hristos iar cei nepregatiti vor fi inselati de el. Azi e timpul sa vii la Hristos pentru ca mult timp nu mai este, iar rasplata este viata vesnica alaturi de Rascumparatorul tau in ceruri. Pocaiti-va, caci Imparatia Cerurilor este aproape (Matei 3, 2). Iata Eu vin curand si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa fapta lui. Apocalipsa (Descoperirea lui Ioan) 22,12 AMIN

 

 

https://searchnewsglobal.wordpress.com/2013/12/12/simbolul-europei-o-curva-incalecata-pe-o-fiara/

 

 

 

Cine este Babilonul cel mare ?

BABILONUL PREZENTAT CA O FEMEIE, CA O CURVĂ:

 

În Apocalipsa 17:1-7, se revelează: „Şi unu dintre cei şapte îngeri, cei având cele şapte cupe; a venit şi a vorbit cu mine, zicând: „vino, îţi voi arăta judecata curvei cea mare; cea şezând pe ape multe, cu care au curvit regii pământului, şi cei locuind pe pământ s-au îmbătat de vinul curviei ei.” Şi m-a dus, în Spirit, într-un deşert. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară stacojie, plină cu nume de hulă; având şapte capete şi zece coarne. Şi femeia era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu, şi împodobită cu aur şi pietre preţioase şi perle; având în mâna ei o cupă de aur, plin de urâciuni şi de necurăţiile curviei ei. Şi pe fruntea ei, fiind scris un nume: mister, Babilonul cel mare; mama curvelor şi a urâciunilor pământului. Şi am văzut femeia îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele martorilor lui Iesus. Şi văzând-o, m-am mirat cu mirare mare. Şi îngerul mi-a zis: „de ce te-ai mirat? Îţi voi spune misterul femeii…”. SCC.

 

Cel care descoperă judecata şi misterul curvei este unul din îngerii care varsă judecata divină.

Această femeie-curvă, este un duh de înţelepciune firească care se foloseşte de curvie şi de persecuţie pentru a ucide, ca şi Izabela din vechime (1Regi 18:4; cap.21). Ea stă pe fiara de culoare stacojie, şi stăpâneşte peste apele multe, care sunt descrise astfel în v.15: „Şi mi-a zis: „apele pe care le-ai văzut, unde şade curva, sunt popoare, şi mulţimi, şi naţiuni, şi limbi”.

Această fiinţă nu este o femeie fizică; ci, un duh în chip de femeie (comp. cu Zaharia 5:5-9).

Ea se foloseşte de curvie, fiind în relaţii cu  „regii pământului”, iar „cei locuind pe pământ s-au îmbătat de vinul curviei ei.” Astfel imoralitatea ei, s-a răspândit la toţi locuitori pământului, cu excepţia celor: „chemaţi, şi aleşi, şi credincioşi” – v.14.

În primul rând, îngerul îi dezvăluie lui Ioan, despre curva care stă în deşert, plasată într-un loc spiritual, lipsit de apele vii de la Tatăl din ceruri. Ba mai mult, ea şade sau călăreşte pe o fiară de culoare stacojie, plină de nume de hulă, care „are şapte capete şi zece coarne”, care în cap.13 din Apocalipsa este descrisă, şi care este: Aticristul care va conduce lumea timp de 42 de luni. Fiara fiind Anti-Cristă, ea este plină de nume de hulă la adresa lui Dumnezeu şi a lui Cristos! Dar înţelepciunea firească reuşeşte să îl atragă prin curvie pe Anti-crist şi să şadă pe el, adică să îl domine ca şi Izabela pe Ahab (1Regi 21:25).

Îngerul prin Ioan mai dezvăluie că „femeia era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu, şi împodobită cu aur şi pietre preţioase şi perle; având în mâna ei o cupă de aur, plin de urâciuni şi de necurăţiile curviei ei”. Femeia este îmbrăcată ca o curvă, ca să atragă alte fiinţe în acestă curvie cu scopul ca ea să îi domine! Ea le dă să bea la iubiţii ei din cupa cu urâciuni ale necurăţiei curviei ei!

Dumnezeu prin Ioan ne mai dă câteva descrieri ale curvei: „Şi pe fruntea ei, fiind scris un nume: mister, Babilonul cel mare; mama curvelor şi a urâciunilor pământului. Şi am văzut femeia îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele martorilor lui Iesus. Şi văzând-o, m-am mirat cu mirare mare. Şi îngerul mi-a zis: „de ce te-ai mirat?” pe fruntea ei este scris identitatea şi păcatul ei (comp. cu Ieremia 17:1).

Ea este Babilonul cel mare, dominaţia ei este mai mare ca a Babilonului antic! Ea este numită: Babilon căci are dominaţia peste multe: „popoare, şi mulţimi, şi naţiuni, şi limbi”. Babilon este un nume ce se trage de la Turnul babel unde Dumnezeu a încurcat limbile oamenilor, de unde provin limbile şi naţiunile pământului, fiacre cu o limbă proprie (Geneza 11:1-9).

Ea este mama curvelor şi a urâciunilor pământului, ea fosindu-se de „înţelepciunea” ei, a dat lumii metode de auto-împlinire, dar nu metode bune, ci de „curvie”, care nu duce la viaţă! Ba mai mult, şi-a folosit înţelepciunea ca să ucidă! Ea fiind: „îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele martorilor lui Iesus”.

Acest duh a existat din antichitate fiind vinovat şi de uciderea sfinţilor din vechiul legământ (profeţilor), şi de uciderea martirilor creştini!  Mult sânge a vărsat ea de a ajuns în mod figurat: îmbătată de sânge!

Noi când citim suntem miraţi ca şi Ioan de identitatea ei. Dar îngerul îi spune lui Ioan şi nouă: „de ce te-ai mirat? Îţi voi spune misterul femeii….

 

MISTERUL FEMEII-CURVE:

 

Îngerul îi spune lui Ioan: „Îţi voi spune misterul femeii şi a fiarei cea purtând-o; cea având şapte capete şi zece coarne. Fiara pe care ai văzut-o, a fost şi nu mai este; şi urmează să se suie din abis, şi merge spre pierzare. Şi cei locuind pe pământ, ale căror nume nu a fost scris de la întemeierea lumii în cartea vieţii; se vor mira, văzând fiara că a fost, şi nu este, şi va fi prezentă. Aici este mintea, cea având înţelepciune: cele şapte capete sunt şapte munţi, unde femeia şade pe ei, şi sunt şapte regi: Cinci au căzut, unul este, altul încă nu a venit; şi când are să vină, el trebuie să rămână puţin. Şi fiara care a fost şi nu este, ea este al optulea; şi este din cei şapte, şi merge spre pierzare. Şi cele zece coarne, pe care le-ai văzut, sunt zece regi, care încă nu au primit regat; dar primesc autoritate, ca regi, o oră împreună cu fiara. Aceştia au un gând; şi dau fiarei puterea şi autoritatea lor.

Aceştia se vor război cu Mielul, şi Mielul îi va învinge; pentru că este Domn al domnilor, şi Rege al regilor; şi cei ce sunt cu El sunt chemaţi, şi aleşi, şi credincioşi.”

Şi mi-a zis: „apele pe care le-ai văzut, unde şade curva, sunt popoare, şi mulţimi, şi naţiuni, şi limbi.

Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut, şi fiara; aceştia vor urî curva şi o vor face pustiită şi goală, şi cărnurile ei le vor mânca, şi pe ea o vor arde în foc. Pentru că Dumnezeu a dat în inimile lor să facă gândul Lui; şi să realizeze un acord şi să dea fiarei regatul lor, până vor fi îndeplinite cuvintele lui Dumnezeu. Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, cea având regat peste regii pământului”.

 

Cine este Babilonul cel mare, curva?

Unii intepretează că babilonul cel mare este imperul mondial al religiei false.

Babilonul cel mare nu poate fi religia falsă din următoarele motive:

  1. Este reprezentat de un singur spirit în chip de femeie-curvă. Mai multe religii, culte, grupări, secte, ar fi reprezentate de mai multe spirite demonice diferite, fiecare conducând o denominaţie.
  2. Femeia-curvă nu poate reprezenta mai multe credinţe, confesiuni, căci ele nefiind în unitate de opinie, nu pot conduce în aceiaşi direcţie Fiara pe care stă femeia-curvă!
  3. Babilonul în cap.18, este descris ca fiind o cetate, religiile lumii sunt zeci de mii, fiecare cu credinţa şi sistemul de organizare porpriu, ele nu pot fi reprezentate de o singură cetate cu un sistem unic de organizare!
  4. O parte din Poporul lui Dumnezeu locuieşte în Babilonul cel Mare (Apocalipsa 18:4), astfel religia falsă nu are cum să fie poporul lui Dumnezeu!
  5. Religia falsă este distrusă la Armaghedon (Isaia 2:17-21), Babilonul cel mare, este distrus înainte de Armaghedon (Apocalipsa 17:16-17).

Babilonul cel mare nu poate fi nici cultul catolic aşa cum susţin alţii!

Deorece catolici care se ocupă cu administrarea Vaticanului, cu aspecte financiare, bancare, de afaceri, nu sunt  nici pe departe: cei mai mari ai pământului după cum este scris în cap. 18:23: „Pentru că negustorii tăi erau cei mai mari ai pământului”. Vaticanul nu este o bursă comercială de mărfuri unde negustorii pământului să-şi vândă mărfurile după cum este scris: „negustorii pământului plâng şi jelesc pentru ea, pentru că nici unu nu mai cumpără stocul lor de mărfuri; stoc de aur şi de argint şi de piatră scumpă şi de perle şi de in subţire şi de purpură şi de mătase şi de pânză stacojie şi de orice lemn aromat şi de orice vas de fildeş şi de orice vas de lemn preţios şi de aramă şi de fier şi de marmură, şi scorţişoară şi aromă şi mir şi tămâie şi vin şi ulei şi cai şi căruţe şi sclavi şi suflete de oameni” – Apocalipsa 18:11-13, SCC.

Papa şi învăţătura catolică este anticristă, ea nu pot fi reprezentaţi de curva ce conduce pe anticrist! Ei se încadrează în anticriştii din 1Ioan 2:18; 1Ioan 4:1-3; 2Ioan 1:7.

Atunci cine este Babilonul cel mare, mama curvelor?

În continuare îngerul îi spune la Ioan: „misterul femeii şi a fiarei cea purtând-o”.

Textul precizează: „Aici este mintea, cea având înţelepciune: cele şapte capete sunt şapte munţi, unde femeia şade pe ei, şi sunt şapte regi”.

Deci cele şapte capete sunt şapte munţi, aici ca şi în alte pasaje expresia: „munţi”, „munte” are sensul de stabilitate, putere, tărie, măreţie, maiestate.

În sens pozitiv Regatul lui Dumnezeu devine un munte mare ce umple pământul – Daniel 2:35,Daniel 2:44.

În sens negativ regatul lui satan era un munte (comp. Zaharia 3:1-2; cu Zaharia 4:7).

Cei şapte munţi nu sunt munţi fizici, căci munţi fizici nu sunt capete a unei fiinţe spirituale.

Cei şapte munţi sunt şapte puteri formate din demoni, conduse de un rege sau căpetenie, ce au domnit pe parcursul istoriei prin oameni, în popoare păgâne, diferite imperii, şi care în necazul cel mare se regăsesc unite contra Regatului lui Dumnezeu.

Femeia este un spirit ce reuşeşte prin curvie să şadă pe fiara stacojie, să fie purtată de fiara ce a revenit la viaţă după lovitura de sabie (Apocalipsa 13:1-3). Ea reuşeşte să îi îmbete pe cei locuind pe pământ de vinul curviei ei!

O altă precizare se face prin afirmaţia: „Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, cea având regat peste regii pământului”.

În contrast cu mireasa lui Cristos care este: pură şi sfântă, şi este prin metonimie: cetatea cerească Noul Ierusalim, curva este cetatea cea mare: Babilonul!

Metonimia este o figură de asociere, în care numele unui obiect sau concept este folosit pentru numele altuia cu care primul este înrudit. De pildă: Marcu 1:5, în care expresia: „ţinutul Iudeii” este înlocuirea expresiei: „poporul Iudeii”. Sau expresia: „Tot pământul” din Geneza 11:1, este înlocuirea expresiei: „Toţi oamenii”.

O dată ce creştinii intră pe porţi în Noul Ierusalim (Apocalipsa 22:14), ei înşişi nu pot fi Noul Ierusalim, căci nu intră în ei înşişi; ci, în locuinţa lor din cer, care este asociată cu ei, şi uneori identificată cu ei.

Babilonul cel mare este un spirit ce locuieşte într-o cetate mare, în care oamenii fac negoţ, şi de aceea ea este identificată prin metonimie cu cetatea, fiind spiritul ce conduce şi însufleţeşte cetatea!

 

Cine este Babilonul cel mare?

Apostolul Ioan sub inspiraţie o descrie astfel: „cetatea cea mare, cea având regat peste regii pământului”.

Nici un oraş propriu zis nu are stăpânire peste regii pământului!

În vechime existau oraşe-stat, oraşe-regate (comp. cu Evrei 7:1-2).

Dacă Noul Ierusalim este o cetate, un oraş, dar este şi ţara (patria) creştinilor (Evrei 11:10,Evrei 11:14-16; Apocalipsa 21:2,Apocalipsa 21:10), în contrast Babilonul cel mare este ţara unde domneşte şi lucrează curva, care va călări în viitor pe fiara stacojie!

Această cetate mare este o ţară care are Regat sau stăpânire: „peste regii pământului”. Astfel această cetate (ţară) domină pe regii pământului! Ea nu ţine cont de ceea ce spun regii pământului, ea se ridică desupra lor, considerându-se superioară lor!

Această cetate mare este o ţară, este Statele Unite ale Americii, care influenţează cel mai mult conducătorii lumii, mai mult decât ONU!!!

În anul 2003, SUA şi coaliţia formată în jurul SUA, a atacat Irakul lui Sadam Husein, fără mandat ONU!

Seviciul america CIA a făcut închisori unde au torturat oameni chiar în alte ţări, ea încălcat drepturile omului, ea se ridică deasupra legii, ea nu ţine cont de nimeni şi nimic pentru a-şi împlini scopurile!

Nici o ţară nu domină conducătorii lumii ca şi SUA!

 

CUM VA FI PUSTIIT BABILONUL CEL MARE:

 

„Şi cele zece coarne, pe care le-ai văzut, sunt zece regi, care încă nu au primit regat; dar primesc autoritate, ca regi, o oră împreună cu fiara. Aceştia au un gând; şi dau fiarei puterea şi autoritatea lor.

Aceştia se vor război cu Mielul, şi Mielul îi va învinge; pentru că este Domn al domnilor, şi Rege al regilor; şi cei ce sunt cu El sunt chemaţi, şi aleşi, şi credincioşi.”

Şi mi-a zis: „apele pe care le-ai văzut, unde şade curva, sunt popoare, şi mulţimi, şi naţiuni, şi limbi.

Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut, şi fiara; aceştia vor urî curva şi o vor face pustiită şi goală, şi cărnurile ei le vor mânca, şi pe ea o vor arde în foc. Pentru că Dumnezeu a dat în inimile lor să facă gândul Lui; şi să realizeze un acord şi să dea fiarei regatul lor, până vor fi îndeplinite cuvintele lui Dumnezeu. Şi femeia pe care ai văzut-o este cetatea cea mare, cea având regat peste regii pământului”.

În continuare se precizează modul cum babilonul cel mare, curva va fi pustită. Ioan primeşte înştiinţarea: „Şi cele zece coarne, pe care le-ai văzut, sunt zece regi, care încă nu au primit regat; dar primesc autoritate, ca regi, o oră împreună cu fiara. Aceştia au un gând; şi dau fiarei puterea şi autoritatea lor… Şi cele zece coarne pe care le-ai văzut, şi fiara; aceştia vor urî curva şi o vor face pustiită şi goală, şi cărnurile ei le vor mânca, şi pe ea o vor arde în foc”.

 

Cei zece regi, nu mai doresc la un moment dat ca Babilonul cel mare să domine lumea, şi ei doresc ca Fiara stacojie să primească puterea şi autoritatea lor şi nu curva! În acest sens, aceste 10 ţări în frunte cu lideri lor vor ataca Babilonul cel mare, adică SUA, armele folosite vor fi de distrugere în masă, ea va fi arsă în foc, va fi pustiită şi goală!!!

Cerul va permite acest lucru, ba mai mult, acestă lucare de distrugere a Babilonului este pusă în inimile celor 10 regi, de Stăpânul cerului ca în final să se împlinească Cuvintele Lui! Şi ca Fiara să rămână singurul stăpân al lumii, care va duce la cernerea omenirii între cei care primesc semul fiarei şi se închină fiarei şi cei care îl resping şi se închină Creatorului (Apocalipsa cap.13).

Astfel distrugerea Babilonului cel mare pregăteşte calea lui Anticrist, care va domni 42 de luni (Apocalipsa 13:4-5), şi ea va avea loc astfel înainte de domnia fiarei şi de necazul cel mare, după distrugerea Babilonului are loc domnia Fiarei de culoare stacojie!

Iar cei 10 regi „primesc autoritate, ca regi, o oră împreună cu fiara”, această „oră” în lumea spirituală face 42 de luni sau trei ani şi jumătate în lumea noastră!

Să vedem în continuare:

 

ULTIMUL AVERTISMENT DE PĂRĂSIRE A BABILONULUI CEL MARE:

 

Apocalipsa 18:1-6: „După acestea am văzut alt înger coborându-se din cer, având autoritate mare; şi pământul a fost luminat de gloria lui. Şi a strigat cu voce tare, zicând: „a căzut, a căzut Babilonul cel mare! Şi s-a făcut o locuinţă a demonilor, şi închisoare a oricărui spirit necurat, şi închisoare a oricărei păsări necurate şi urâcioase; pentru că naţiunile au băut din vinul furiei curviei ei, şi regii pământului au curvit cu ea şi negustorii pământului s-au îmbogăţit din puterea luxului ei. Şi am auzit altă voce din cer, zicând: „ieşiţi din ea, poporul Meu; ca să nu fiţi părtaşi împreună cu ea la păcatele ei, şi ca să nu primiţi din plăgile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit până la cer; şi Dumnezeu Şi-a amintit de nedreptăţile ei. Răsplătiţi-i precum v-a răsplătit şi ea vouă; şi restituiţi-i îndoit potrivit cu faptele ei. În cupa în care a amestecat ea, amestecaţi-i îndoit!”

 

Dumnezeu trimite un înger ce are autoritate mare, încât pământul se luminează de gloria lui, acesta strigă cu voce tare: „a căzut, a căzut Babilonul cel mare!” El se referă la căderea apărării demonice (comp. cu Numeri 14:9; Iosua 2:11), aşa ca şi Babilonul antic care a căzut ca apărare spirituală, şi ulterior a fost cucerit fizic de mezi şi perşi – Daniel cap. 5.

Tot aşa Babilonul cel mare cade ca putere demonică, şi ulterior este atacat şi distrus de fiară cu ajutorul celor 10 regi sau 10 corne.

După căderea apărării spirituale a Babilonului, se aude o altă voce care spune: „ieşiţi din ea, poporul Meu; ca să nu fiţi părtaşi împreună cu ea la păcatele ei, şi ca să nu primiţi din plăgile ei!”  O parte din poporul lui Dumnezeu este în Babilon, el trebuie să iasă înainte de   a veni judecăţile şi plăgile divine, ca să nu sufere din plăgile destinate babilonului şi locuitorilor lui!

În această relatare ni se dau nişte indicii despre spiritele dominante din babilon, când ni se spune: „Şi s-a făcut o locuinţă a demonilor, şi închisoare a oricărui spirit necurat, şi închisoare a oricărei păsări necurate şi urâcioase”. Acest babilon este o ţară care are în ea toate tipurile de idolatrii, religii false, păcate, fărădelegi, de aceea ea este o „închisoare a oricărui spirit necurat”! Poporul care locuieşte în Babilon este divers, provine din diferite ţări este un popor de imogranţi şi are în el, manifestarea tuturor nelegiuirilor de pe glob!

Ba mai mult, partea dominantă pe care o specifică vocea din cer, sunt duhurile de înţelepciune firească-demonică care au înfăţişarea de păsări urîcioase (comp. cu Matei 13:4,Matei 13:19).

Dacă înţelepciunea divină are înfăţişarea de vultur (Apocalipsa 4:7), înţelepciunea celui rău are înfăţişarea de păsăre necurată şi urâcioasă!

Descierea Babilonului o găsim şi în fraza: „pentru că naţiunile au băut din vinul furiei curviei ei, şi regii pământului au curvit cu ea şi negustorii pământului s-au îmbogăţit din puterea luxului ei”.

Acestă curvă (Babilon) a influenţat toate naţiunile cu curvia ei, regii pământului au curvit cu ea, negustorii pământului s-au îmbogăţit din puterea luxului ei! Cine poate fi atunci?

Nici o entitate comercială, politică, religioasă, nici ONU sau altă organizaţie nu a influenţat naţiunile şi regii pământului şi a îmbogăţit pe negustorii pământului ca Statele Unite ale Americii !!!

 

Tonul la stricăciune şi curvie s-a dat prin muzică, prin filme (Hollywood), modă, religii, practici oculte, etc. toate vin sau au crescut în intensitate şi s-au propagat din SUA !!! Această ţară este un teren prolific pentru, ocultism, idolatrie, secte, etc.

Astfel naţiunile „au băut din vinul furiei curviei ei”.

 

Regii pământului au curvit cu SUA, Pentru cei din ţările democrate, SUA este liderul lor şi oricând la dispozţia lui! Chiar conducătorii comuniştii din trecut şi prezent au curvit cu SUA, uitaţi-vă la China de pildă, ce se pretinde o ţară comunistă, dar colaborează cu SUA a luat din modul de viaţă american, firme americane ce aduc stilul de viaţă american prin Coca Cola, McDonald’s, Yahoo, Google, etc. Iar China este cel mai important creditor extern al Statelor Unite, Beijingul deţinând obligaţiuni de stat americane în valoare de aproape 1.000 de miliarde de dolari.  Chiar şi Cuba şi-a destins relaţiile în trecut încordate cu SUA! În viitor toţi regii pământului vor curvi cu ea!

Textul mai spune: „negustorii pământului s-au îmbogăţit din puterea luxului ei”. Şi cum să nu se îmbogăţească când economia Statelor Unite ale Americii este cea mai mare din lume[1]. În top 10 de miliardari, conform cu analiza Forbes pe 2015, cei mai mulţi sunt americani! În frunte cu Bill Gates, co-fondatorul Microsoft și al Fundaţiei Bill & Melinda Gates, cu o avere estimată la 79,3 miliarde de dolari, urmat de Carlos Slim, preşedintele América Móvil, cu o avere estimată la 77,1 miliarde de dolari.

Cele mai cunoscute mărci: Microsoft, Coca Cola, Pepsi Cola, McDonald’s, KFC, Procter&gamble, Avon,  Xerox, Yahoo, Google, Ford, ebay, Amazon, Apple, Motorola, etc.

Toate fac ca să se împlinească profeţia: „negustorii pământului s-au îmbogăţit din puterea luxului ei”.

 

Să vedem în continuare:

 

JUDECATA CURVEI, A BABILONULUI CEL MARE:

 

Dumnezeu prin Ioan precizează în continuare, în Apocalipsa 18:7-24:

„Pe cât s-a glorificat pe sine, şi a trăit în lux; pe atât daţi-i chin şi jale! Pentru că ea zice în inima ei: „Şed ca o regină, şi nu sunt văduvă; şi nu am să văd durere nicidecum.” De aceea într-o singură zi vor veni plăgile ei; moarte şi jale şi foamete. Pentru că tare este Iehova, Dumnezeul Cel judecând-o. Şi regii pământului, cei curvind cu ea şi trăind în lux, vor plânge şi se vor tângui pentru ea; când au să vadă fumul arederii ei; stând la depărtare de teama chinului ei, zicând: „vai, vai cetatea cea mare, Babilon, cetatea cea tare! Pentru că într-o singură oră a venit judecata ta!” Şi negustorii pământului plâng şi jelesc pentru ea, pentru că nici unu nu mai cumpără stocul lor de mărfuri; stoc de aur şi de argint şi de piatră scumpă şi de perle şi de in subţire şi de purpură şi de mătase şi de pânză stacojie şi de orice lemn aromat şi de orice vas de fildeş şi de orice vas de lemn preţios şi de aramă şi de fier şi de marmură, şi scorţişoară şi aromă şi mir şi tămâie şi vin şi ulei şi cai şi căruţe şi sclavi şi suflete de oameni. Şi rodul copt al poftei sufletului tău, s-a dus de la tine; şi toate cele grase şi strălucite, au pierit de la tine; şi nu le vor mai găsi nicidecum. Negustorii de acestea, cei îmbogăţiţi de la ea vor sta departe, de teama chinului ei; plângând şi jelind, zicând: „vai, vai, cetatea cea mare, cea îmbrăcată cu in subţire şi purpură şi pânză stacojie, şi împodobită cu aur şi pietre scumpe şi perle. Pentru că într-o singură oră a fost pustiită atâta bogăţie!” Şi orice cârmaci, şi oricare călătorind pe mare, şi marinari, şi toţi câţi lucrează pe mare; au stat departe. Şi văzând fumul arderii ei, strigau, zicând: „care este similară cetăţii cea mare?” Şi aruncau ţărână pe capetelelor; şi strigau plângând şi jelind, zicând: „vai, vai, cetatea cea mare; în care toţi cei având corăbii pe mare, s-au îmbogăţit din scumpeturile ei! Pentru că într-o singură oră a fost pustiită!” Veseleşte-te de ea, cerule; şi voi sfinţilor, şi apostolilor, şi profeţilor! Pentru că Dumnezeul a decis judecata voastră asupra ei!” Şi un înger tare a ridicat o piatră mare ca de moară; şi a aruncat-o în mare, zicând: „cu astfel de violenţă va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare; şi nu are să mai fie găsită nicidecum! Şi voce de cântăreţi din harfă, şi de muzicanţi, şi de flautişti, şi de trompetişti, nu are să mai fie auzită nicidecum în tine; şi orice meşter, de orice meşteşug, nu are să mai fie găsit nicidecum în tine; şi lumină de lampă, nu are să mai lumineze nicidecum în tine; şi voce de mire şi de mireasă, nu are să mai fie auzită nicidecum în tine. Pentru că negustorii tăi erau cei mai mari ai pământului; pentru că prin vrăjitoria ta au fost amăgite toate naţiunile, şi în ea a fost găsit sânge de profeţi şi de sfinţi, şi al tuturor celor junghiaţi pe pământ.”

După cum Babilonul antic a fost pustiit şi nimeni nu mai locuieşte în zona unde el a fost (Isaia 13:19; Isaia 14:4-23; Ieremia 51:56-62), la fel va fi şi cu Babilonul cel mare!

Dumnezeu se va folosi de zece naţiuni, care vor arde Babilonul (Apocalipsa 17:16).

Pentru că ea s-a auto-glorificat şi a trăit în lux nepăsându-i de alte ţări, popoare, oameni oprimaţi, chinuiţi, în sărăcie, ea va ajunge ca şi Sodoma şi Gomora!

Şi despre Sodoma se spunea: „Iată, aceasta a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: îngâmfare, belşug de pâine şi lipsă de grijă erau în ea şi în fiicele ei; şi n-a întărit mâna celui sărac şi nevoiaş” – Ezechiel 16:49, GBV 2001.

La fel despre Babilonul cel mare: „Pe cât s-a glorificat pe sine, şi a trăit în lux; pe atât daţi-i chin şi jale! Pentru că ea zice în inima ei: „Şed ca o regină, şi nu sunt văduvă; şi nu am să văd durere nicidecum.” De aceea într-o singură zi vor veni plăgile ei; moarte şi jale şi foamete. Pentru că tare este Iehova, Dumnezeul Cel judecând-o”.

Dumnezeu a judecat-o pentru că s-a glorificat pe sine, trăia în lux şi nu ajuta pe alţii, se încredea în sine crezând că în etern va fi regină, şi nu o să vadă durerea, dar s-a înşelat, pentru că Iehova este drept şi a judecat-o! Iar plăgile ei vor fi: „moarte şi jale şi foamete”.

Aici expresia: „zi” este literală se referă la ziua în care vor veni plăgile ei, adică la evenimente de pe pământ cu timpul împărţit aşa cum ştim pe pământ.

Ceilalţi regi, regate, ţări, negustori o vor tângui după cum este descris în continuare:

„Şi regii pământului, cei curvind cu ea şi trăind în lux, vor plânge şi se vor tângui pentru ea; când au să vadă fumul arederii ei; stând la depărtare de teama chinului ei, zicând: „vai, vai cetatea cea mare, Babilon, cetatea cea tare! Pentru că într-o singură oră a venit judecata ta!” Şi negustorii pământului plâng şi jelesc pentru ea, pentru că nici unu nu mai cumpără stocul lor de mărfuri; stoc de aur şi de argint şi de piatră scumpă şi de perle şi de in subţire şi de purpură şi de mătase şi de pânză stacojie şi de orice lemn aromat şi de orice vas de fildeş şi de orice vas de lemn preţios şi de aramă şi de fier şi de marmură, şi scorţişoară şi aromă şi mir şi tămâie şi vin şi ulei şi cai şi căruţe şi sclavi şi suflete de oameni. Şi rodul copt al poftei sufletului tău, s-a dus de la tine; şi toate cele grase şi strălucite, au pierit de la tine; şi nu le vor mai găsi nicidecum. Negustorii de acestea, cei îmbogăţiţi de la ea vor sta departe, de teama chinului ei; plângând şi jelind, zicând: „vai, vai, cetatea cea mare, cea îmbrăcată cu in subţire şi purpură şi pânză stacojie, şi împodobită cu aur şi pietre scumpe şi perle. Pentru că într-o singură oră a fost pustiită atâta bogăţie!” Şi orice cârmaci, şi oricare călătorind pe mare, şi marinari, şi toţi câţi lucrează pe mare; au stat departe. Şi văzând fumul arderii ei, strigau, zicând: „care este similară cetăţii cea mare?” Şi aruncau ţărână pe capetelelor; şi strigau plângând şi jelind, zicând: „vai, vai, cetatea cea mare; în care toţi cei având corăbii pe mare, s-au îmbogăţit din scumpeturile ei! Pentru că într-o singură oră a fost pustiită!”

Într-o singură oră a unei zile,  are să fie pustiită, ceea ce nu se va putea realiza prin arme convenţionale, decât cu arme de distrugere în masă!!!

Negustorii vindeau şi Babilonul cel Mare cumpăra, diferite mărfuri, chiar: „sclavi şi suflete de oameni”Negustorii ce vând carne vie, iar unii din Babilon cumpărau: fete tinere, prostituate, sclavi imigranţi ilegali, ce lucrează la negru, etc.

Datorită luxului şi prostituţiei, Stăpânul cerului o va judeca!

De aceea, îngerul îi va îndemna în viitor pe cei din cer, şi pe creştinii sfinţi de pe pământ şi pe lucrători (aostoli şi profeţi), următoarele: „Veseleşte-te de ea, cerule; şi voi sfinţilor, şi apostolilor, şi profeţilor! Pentru că Dumnezeu a decis judecata voastră asupra ei!” Şi un înger tare a ridicat o piatră mare ca de moară; şi a aruncat-o în mare, zicând: „cu astfel de violenţă va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare; şi nu are să mai fie găsită nicidecum! Şi voce de cântăreţi din harfă, şi de muzicanţi, şi de flautişti, şi de trompetişti, nu are să mai fie auzită nicidecum în tine; şi orice meşter, de orice meşteşug, nu are să mai fie găsit nicidecum în tine; şi lumină de lampă, nu are să mai lumineze nicidecum în tine; şi voce de mire şi de mireasă, nu are să mai fie auzită nicidecum în tine. Pentru că negustorii tăi erau cei mai mari ai pământului; pentru că prin vrăjitoria ta au fost amăgite toate naţiunile, şi în ea a fost găsit sânge de profeţi şi de sfinţi, şi al tuturor celor junghiaţi pe pământ.”

Dumnezeu urăşte: curvia, nedreptatea, încrederea în sine, luxul, plăcerile nelegiuite, o viaţă trăită fără Dumnezeu! Violenţa, sîngele vărsat al sfinţilor din trecut şi al creştinilor care va fi vărsat în Babilon, de aceea, „cu astfel de violenţă va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare; şi nu are să mai fie găsită nicidecum!”

Alte motive în plus este că „negustorii tăi erau cei mai mari ai pământului”, iar aceştia nu erau preocupaţi de Creator, de a-şi ajuta semenii; ci, de îmbogăţire, de lux şi vor pieri împreună cu Babilonul! Prin o viaţă fără Dumnezeu, axată pe plăceri, pe nelegiuire care este vrăjitorie (comp. cu 1Samuel 15:23), ei au amăgit toate naţiunile prin vrăjitoria Babilonului, modul de viaţă nelegiuit!

Spiritul Babilonului în chip de femie-curvă a existat de la Nimrod care a domnit peste Babilon sau Babel (Geneza 10:9-10),  peste cei de la Turnul Babel (Geneza cap.11), peste Egiptul antic, peste Babilonul antic, etc.

Înţelepciunea drăcească a influenţat toate imperiile şi capitalele care au persecutat şi ucis, de fapt spiritul de înţelepciune firească, drăcească duce la gelozie amră, invidie, ceartă, dezordine, motive de războaie sau persecuţie, ucidere! – Iacob 3:13-16.

De aceea, „în ea a fost găsit sânge de profeţi şi de sfinţi, şi al tuturor celor junghiaţi pe pământ.”

Aceeastă profeţie se va împlini negreşit, Dumnezeu ăşi va aduce aminte să distrugă Babilonul înainte de a veni Armaghedonul (Apocalipsa 16:19).

Spiritul drăcesc înfăţişat în femeia curvă va fi chinit în foc etern, după cum este scris: „Pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte, fiindcă a judecat pe curva cea mare, cea care a stricat pământul cu curvia ei; şi a  răzbunat sângele sclavilor Lui din mâna ei. şi a zis a doua oară: Aleluia! şi fumul ei se suie în epocile epocilor” – Apocalipsa 19:2-3, Stăpânul răzbună sângele servitorilor Săi şi o va judeca pe curvă, cum?

Prin chinul din foc, căci efectul focului etern este: „fumul ei se suie în epocile epocilor”!

 

[1] Chiar dacă se estimează că China va ajunge prima economie din lume până în 2030, până atunci se pot întâmpla multe în lume şi în China. Vezi: China, un colos format din fier şi lut! Va putea dăinui ?

 

https://caleacrestina.ro/index.php/invatatura-crestina/843-cine-este-babilonul-cel-mare

 

BISERICA CELOR NĂSCUŢI DIN SPIRIT ŞI BISERICILE CORPORATISTE AU DESTINAŢII DIFERITE

Written by  

Pe de altă parte, vorbind despre viitor, apostolul Pavel se referă, de asemenea şi la o perioadă din istoria instituţiilor bisericeşti, în care acestea vor fi unificate, în mod ne omogen şi în care apostazia va fi atât de mare, şi conglomeratul instituţional creat va fi condus de o personalitate puternică, care va transforma complexul instituţional bisericesc într-un locaş al dracilor (2 Tesaloniceni 2: 8-9) Situaţia va deveni atât de insuportabilă pentru membrii Bisericii Spirituale Unice, încât aceştia vor trebui să părăsească Babilonul instituţional (Apocalipsa lui Ioan 18: 4) Comparaţia cu Babilonul sugerează amestecul neomogen de persoane şi doctrine.

„Cât priveşte venirea Domnului nostru Isus Cristos şi strângea noastră laolaltă cu El, vă rugăm fraţilor, să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi, ca şi cum ziua Domnului ar fi şi venit chiar. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va venii înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperii omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai pe sus de tot ce se numeşte “Dumnezeu”, sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu” [(2 Tesalonicieni 2: 1-4); ref. 32 în Biblia Ortodoxă]

Cine altcineva se poate poate aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu, dacă nu o autoritate umană, cu caracter religios? Este evidend că un ateu nu se va prezenta pe sine ca fiind Dumnezeu, deoarece acesta nu crede într-o astfel de realitate şi ar fi inconsecvent cu sine să dezvolte genul acesta de de pretenţie. O autoritate instituţională bisericească, însă, manipulează conştiinţele, luînd locul lui Dumnezeu în minţile şi fiinţele oamenilor. Anticristul este, de asemenea, un sistem, care promovează un mecanism psihologic şi nu doar o persoană. Anticristul este acel sistem religios, care tinde să îl înlocuiască pe Cristos în om, prin aceea că nu recunoaşte nevoia unei relaţii personale între om şi Dumnezeu şi încearcă să îi lege pe indivizi de instiuţiile bisericeşti în loc să îi înveţe să fie legaţi de Dumnezeu şi născuţi din El. Toată puterea negativă a acestui sistem se va personifica într-o singură persoană şi acesta va fi omul pe care Biblia îl numeşte Anticristul.    

Acest amestec instituţional care se grefează, într-un mod artificial, pe manifestările Bisericii Spirituale Unice, cu toate consecinţele şi implicaţiile sale negative, începuse să lucreze încă din vremea lui Pavel, dar tendinţa a evoluat şi continuă să se dezvolte.

“Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum, să fie luat din drumul ei. Şi atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale. Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase şi cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.” [(2 Tesaloniceni 2: 7-10); ref. 33 în Biblia Ortodoxă]

Trebuie subliniat că cei ce sunt pe calea pierzării, se află în aceasta situaţie, deoarece nu au primit dragostea adevărului. Oricine ar trebui să sesizeze, în acest text, importanţa definitorie a adevărului care conţine, în sine, dragostea de natură divină, care pur şi simplu face deosebirea între cei ce sunt pe drumul mântuirii şi cei care sunt pe traiectoria pierzării. Dragostea adevărului este, de fapt, acelaşi lucru cu dragostea spirituală, pentru că, în Creştinism, adevărul este de fapt dragostea. Ruta pierzării este caracterizată de un Creştinism din care lipseşte dragostea de natură divină, adică de un Creştinism ne spiritual convertit într-o religie instituţională şi care, în acest mod, este redus la nimic. Anticristul deci, nu este în primul rând o persoană, ci un sistem religios autoritar şi instituţional. Acest sistem corupt şi ne spiritual va fi reprezentat la un moment dat, în momentul decăderii sale morale maxime, de o persoană, cu puteri excepţionale, bazate pe forţele negative ale universului şi pe tarele sistemului din care va provenii. Aceasta va fi persoana Anticristului, care fiind în primul rând un sistem religios, este în al doilea rând o persoană care va personifica acest sistem, într-un mod unic. „Taina fărădelegii” înseamnă fenomenul de înlocuire a prezenţei şi autorităţii divine, exercitate în mod ne mijlocit, în interiorul şi asupra conştiinţelor individuale, cu autoritatea şi mijlocirea Bisericilor confesionale şi a regulilor lor. Biserica nu este un mijlocitor între om şi Dumnezeu şi nici măcar Biserica celor născuţi din nou, adică adevărata Biserică a lui Dumnezeu, nu este un astfel de mijlocitor. Singurul mijlocitor între om şi Dumnezeu este Isus Cristos şi orice tradiţie creştină, care îi învaţă pe oameni altfel, nu este bazată pe textele Bibliei. În măsura în care, Bisericile confesionale se prezintă pe ele însele ca fiind punţile de legătură între credincioşi şi Dumnezeu, adică mijlocitoarele relaţiei dintre credincioşi şi El, ele uzurpă, în acest fel, rolul lui Cristos şi prin aceasta  denaturează şi alterează învăţătura creştină. „Taina fărădelegii” reprezintă deci înlocuirea lui Cristos cu oamenii, în locurile şi funcţiunile care sunt rezervate exclusiv pentru El. Principalul, astfel de loc, este inima omului.

În orice caz, aşa cum ne prezintă cartea Apocalipsa lui Ioan lucrurile, la un moment dat drumurile se despart şi cele două entităţi merg în direcţii diferite. În primul rând, să vedem ce ni se spune despre instituţia religioasă creştină.

„Apoi unul din cei şapte îngeri, care ţineau cele şapte potire, a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: ‚Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari. Cu ea au curvit împăraţii pământului; şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!’ Şi m-am dus, în Duhul, într-o pustie. Şi am văzut o femeie, şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne… Pe frunte purta scris un nume, o taină: <<Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.>> Şi am văzut pe femeia aceasta, îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Isus. Când am văzut-o, m-am mirat minune mare” [(Apocalipsa lui Ioan 17: 1-3; 5-6); ref. 34 în Biblia Ortodoxă]

Comparaţia dintre complexul instituţional bisericesc şi o femeie imorală nu trebuie să ne mire, atâta vreme cât adevărata Biserică a lui Cristos este numită, în alte texte ale Bibliei „Mireasa Mielului.” Cele două realităţi, femeia imorală şi „Mireasa” lui Cristos, sunt prezentate în antiteză. În textul mai sus citat, metafora se referă la o femeie de moravuri uşoare, care a „curvit” cu împăraţii pământului, adică care nu s-a dat înapoi de a deveni câteodată un autentic instrument politic. Acest amestec dintre religie şi politică, care a dus de altfel la instituţionalizarea Bisericii Creştine, este limpede sesizat de textul mai sus citat. Nu este o combinaţie fericită, ci este reţeta sigură pentru a determina condamnarea din partea lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, adevărata Biserică a lui Dumnezeu este formată din toţi aceia ale căror nume au fost scrise în cartea vieţii încă de la întemeierea lumii şi aceştia nu se vor mira că fiara, pe care se bazează puterea Babilonului instituţional, era, nu mai este şi va veni. Această afirmaţia este susţinută de textul din Apocalipsa lui Ioan 17: 8. Ei vor fi pregătiţi pentru acele vremuri extrem de dificile. Babilonul este o metaforă foarte sugestivă pe care Biblia o oferă pentru societatea de astăzi. De ce vorbeşte cartea Apocalipsa despre distrugerea Babilonului ca despre un eveniment viitor şi nu unul din trecut? Este vorba, desigur, de o analogie. Babilonul antic a fost o civilizaţie bogată, foarte puternică şi elevată şi care avea speranţa de a exista pentru eternitate. Armatele sale au repurtat numeroase victorii şi capitala imperiului, care purta acelaşi nume, a fost una dintre cele mai remarcabile din întreaga lume[1]. Grădinile suspendate care încântau privirile, erau socotite una din cele şapte minuni ale lumii. Cu toate acestea, acest oraş extraordinar a dispărut într-o singură noapte. În cartea lui Daniel găsim relatarea întregii istorii. Împăratul Belschatsar a oferit un mare banchet persoanelor importante de la curte. În acest timp, o mare armată persană ameninţa oraşul. În încăperea unde se ţinea banchetul a apărut o mână care a scris un mesaj destul de şocant, încât să îl determine pe împărat să ceară dezlegarea de urgenţă a înţelesului acestuia (Daniel 5. 5) Singurul capabil să îl desluşească a fost Daniel. Mesajul suna în felul următor: “numărat, numărat, cântărit şi împărţit.” Dumnezeu era acela care numărase anii de domnie ai împăratului şi care, în acel moment, punea capăt acestora. Împăratul însuşi a fost cântărit în balanţă şi găsit prea uşor.

Cât priveşte Imperiul Babilonian, acesta urma să fie împărţit între Mezi şi Perşi (Daniel 5: 28). Conducătorul armatei persane a cerut soldaţilor săi să devieze apele fluviului care traversa oraşul şi după ce această operaţiune a fost îndeplinită, trupele invadatoare au pătruns în oraş în mod neaşteptat. Oraşul a fost cucerit fără măcar să aibă timp să se apere şi, urmare a acestei invazii, a fost distrus în întregime. Profetul Isaia anunţase aceste evenimente şi precizase că oraşul nu va mai fi niciodată reconstruit. Animalele deşertului urmau să devină singurii locuitori şi nomazii urmau să evite să îşi aşeze corturile lor în zonă (Isaia 13: 20-22). Se poate face o paralelă între Babilon şi civilizaţia noastră,care, la rândul ei, a adunat mari bogăţii, tinzând să uite de Dumnezeu. Babilonul poate fi privit atât sub aspect religios cât şi sub raport politic.

În Apocalipsa lui Ioan, capitolul 17 cu versetul 1, Ioan este chemat să asiste la judecata „curvei” celei mari care „şade” pe ape mari. Ce se înţelege prin această prostituată a fost un obiect de dezbatere între reprezentanţii diferitelor instituţii religioase creştine. Fiecare vedea în celălalt această caracterizare defăimătoare. Pentru a înţelege înţelesul simbolic al acestei imagini, trebuie să ne amintim că adevărata Biserică a lui Dumnezeu este privită în Biblie ca şi o Mireasă. (Apocalipsa lui Ioan 19: 7-8; 22: 17) De altfel, imaginea unei femei, aflată în chinurile naşterii, ne este oferită şi în Apocalipsa lui Ioan cap. 12: 1-8, texte, în care femeia reprezintă pe credincioşii spirituali, urmăriţi cu obstinaţie de Satana, pentru a fi eliminaţi. În ceea ce priveşte simbolul femeii putem revedea şi modul în care apostolul Pavel foloseşte această alăturare în epistola către Efeseni. Din nefericire, femeia pe care a văzut-o Ioan nu este o soţie, ci este o prostituată. O soţie fidelă este ataşată din toată inima de soţul său. Ea nu doreşte afecţiune din partea altor persoane şi evită tot ceea ce o poate separa de el. Ea doreşte să fie totdeauna agreabilă soţului său şi toată bucuria ei este de a fi alături de acesta. Aceasta este ceea ce Isus Cristos aşteaptă de la Biserica Sa. În mesajele pe care Cristos le-a transmis bisericilor din Efes şi Smirna putem vedea valoarea pe care Mântuitorul o ataşează acestei fidelităţi (Apocalipsa 2: 1-11). Aceste epistole erau transmise unor biserici persecutate într-o perioadă în care toate puterile lumeşti erau împotriva lor[2].

Numai că ceea ce nu s-a reuşit prin persecuţie, a fost realizat prin acordarea de putere politică Bisericii Creştine şi prin transformarea acesteia într-un partener al autorităţii seculare. La începutul secolului al IV lea, împăratul Constantin a luat o decizie care a schimbat întreaga istorie a bisericii. Prin edictul de la Milan, biserica interzisă a devenit biserică oficială a Imperiului Roman. Creştinismul a devenit singura religie recunoscută, favorizată şi protejată şi cu acea ocazie, păgânismul a fost interzis. Biserica a întâlnit un „amant” bogat care nu a încetat să o acopere cu bogăţii şi onoruri. Acest lucru, însă, a determinat faptul ca Biserica instituţională să se depărteze treptat de soţul ei legitim, adică de Isus Cristos. Biserica nu numai că nu a respins puterea politică, ci a primit-o şi chiar s-a supus voinţei acesteia. Împăratul, personal, nu a ezitat a se amesteca în afacerile interne ale Bisericii instituţionale. Acesta s-a implicat în conducerea Conciliului de la Nicea şi a avut de spus un important cuvânt în problema dogmelor şi a disciplinei ecleziastice. Atât împăratul Constantin cât şi urmaşii săi au avut un cuvânt greu de spus în desfăşurarea ulterioară şi în organizarea instituţiei bisericeşti creştine.

Pentru a continua în aceiaşi termeni metaforici, trebuie arătat că „adulterul” instituţiei religioase creştine explică de ce aceasta este comparată de Biblie cu o prostituată. Este vorba de un „adulter” spiritual, de care s-au făcut vinovate toate confesiunile creştine[3]. Este foarte greşit să singularizăm vreo confesiune creştină ca fiind singura căreia se adresează acest text Biblic. Chiar dacă Biserica instituţională Romano-catolică a fost aceea care a fost cel mai mult implicată în amestecul de natură politică cu Imperiul Roman, aceasta nu înseamnă că celelalte denominaţiuni nu au nici un amestec. Biserica instituţională Ortodoxă a fost conţinută într-o instituţie religioasă creştină unică, împreună cu cea Romano-catolică, pană în anul 1054. Când s-au despărţit, cele două entităţi au moştenit, în egală măsură, caracteristicile instituţionale. La rândul lor, denominaţiunile Protestante au organizat instituţii susţinute şi întreţinute de state şi din acest motiv, lipsite de o libertate reală. Creştinismul Răsăritean a fost, de asemenea, sub tutela statului şi, de exemplu, în Rusia, înainte de Revoluţie, Biserica instituţională Ortodoxă se afla sub conducerea unui funcţionar imperial. Prin prostituata, prezentată în capitolul 17, din cartea Apocalipsa, trebuie văzută, nu doar o anumită confesiune creştină, ci toate instituţiile religioase creştine apostaziate.

Îmi aduc aminte că, nu cu mult timp în urmă, o mare conferinţă religioasă Penticostală, organizată de pastori care au funcţionat în România în timpul regimului comunist, a adunat un număr mare de pastori în America şi acolo s-a semnat o declaraţie, în care se preciza că acele persoane nu au colaborat cu securitatea fostului stat comunist din România. Pentru mine, însăşi faptul că s-a simţit nevoia unei astfel de declaraţii, mi se pare sugestiv din punctul de vedere al amestecului statului în activitatea a diverse instituţii religioase creştine. Nu ştiu dacă respectivii pastori au colaborat sau nu cu securitatea şi nici nu mă interesează, dar pot afirma că a existat totdeauna un amestec al politicului în viaţa religioasă şi Biblia ne spune că va exista şi în viitor şi aceasta este ceea ce interesează, prin prisma acestei lucrări.

Ce înseamnă faptul că prostituata despre care vorbeşte Biblia este aşezată pe ape mari? „Apele mari” este simbolul pentru masele de oameni şi mulţimii de naţiuni.[4] “A sta pe” este simbolul dominaţiei, al controlului şi al conducerii. Bisericile instituţionale au aceste trei caracteristici, în raportul lor cu masele de Creştini. „Împăraţii pământului,” este o sintagmă prin care trebuie înţeles conducătorii politici. Aceştia au “curvit” cu Biserica instituţională, în sensul că au folosit-o pe aceasta în scopurile lor, străine de finalitatea pentru care Cristos a stabilit-o. Locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul “curviei” ei, deoarece acestora li s-au impus forme de credinţă asupra cărora ei nu s-au putut pronunţa. Starea de beţie este aceea care împiedică o persoană să gândească corect din punct de vedere raţional şi din acest motiv îi diminuează discernământul. Aceasta va vedea lucrurile altfel decât sunt în realitate, adică în mod deformat. Această “beţie” este, de fapt, o de-spiritualizare, o pierdere a valorilor şi o confuzie între ceea ce reprezintă autoritatea exclusivă a lui Dumnezeu şi autoritatea umană. Organizând instituţiile religioase după modelul autorităţii umane, acestea au deformat percepţia corectă despre Dumnezeu, deoarece autoritatea Lui nu este una ierarhică, ci pur valorică. Dumnezeu se oferă pe Sine omenirii, nu ca să o subjuge sau să o domine, ci ca să îi câştige dragostea. Dumnezeu doreşte să fie iubit, apreciat, cunoscut, nu temut şi respectat pentru puterea Sa de distrugere. Instituţiile religioase creştine, prin ierarhia lor, de-a lungul secolelor, au dat ordine şi au impus reguli obligatorii pentru membrii lor şi au aplicat pedepse, uneori exemplare, atunci când aceste norme impuse au fost încălcate.

Femeia imorală era aşezată pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă şi avea şapte capete şi zece coarne. Fiara despre care se face menţiunea în capitolul 17, din Apocalipsa lui Ioan, este amintită şi în capitolul 13, din aceeaşi carte.

„Apoi am stătut pe nisipul mării. Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară cu zece coarne şi şapte capete; pe coarne avea zece cununi împărăteşti şi pe capete avea nume de hulă. Fiara pe care am văzut-o, semăna cu un leopard; avea labe ca de urs şi gura ca o gură de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare. Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot pământul se mira după fiară. Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei zicând: <<Cine se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?>> I s-a dat o gură, care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. Ea şi-a deschis gura, şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-i hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer. I s-a dat să facă război cu sfinţii şi să biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam. Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumini, în cartea vieţii Mielului, care a fost junghiat”. [(Apocalipsa lui Ioan 13: 1-8);  ref. 35 în Biblia Ortodoxă]

Această fiară nu poate fi decât o extraordinară organizaţie politică, care, se pare că va cuprinde întreaga lume. Ceea ce astăzi pare incredibil sau imposibil, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat poate deveni o realitate. Dacă în anul 1988 cineva ar fi lansat public ideea că în mai puţin de doi ani se va schimba complet configuraţia politică a lumii, aşa cum era ea cunoscută atunci, acea persoană ar fi fost socotită un visător şi acelaşi lucru se poate întâmpla unuia care nu face altceva decât să prezinte textele Apocalipsei. Globalizarea este o realitate şi nimeni nu poate spune cât de departe va merge. Femeia imorală, care reprezintă complexul instituţional bisericesc, va “sta pe” această fiară, adică pe această putere mondială, a cărei capacitate deosebită este insuflată de balaur. Aceasta este ultima armă a lui Satana, care îşi va folosi toată puterea pentru ca sfinţii să fie persecutaţi şi chiar biruiţi. Este interesant că toţi aceia al căror nume a fost scris în cartea vieţii de la întemeierea lumii, nu se vor închina fiarei, dar vor fi biruiţi. Cu toate că moartea ca martir nu poate fi socotită o înfrângere pentru un Creştin, ea poate fi văzută ca o aparentă înfrângerea de către necredincioşi, aşa cum, de altfel, a fost văzută şi moartea pe cruce a lui Isus Cristos. În realitate, moartea pe cruce a lui Isus Cristos a fost o mare biruinţă asupra morţii, de care beneficiază toţi cei credincioşi.

Complexul instituţional religios, adică instituţiile religioase asociate într-o putere unificată, pe care, după cum am văzut, cartea Apocalipsa lui Ioan îl zugrăveşte ca pe o femeie imorală, dobândeşte această calificare prin acea că, deşi se pretinde a fi urmaşul legitim al lui Isus, în realitate nu este decât o putere opresoare. Fastul şi bogăţia sunt caracteristici ale acestor instituţii bisericeşti. Aurul, pietrele scumpe şi mărgăritarele nu pot fi privite decât ca şi o acumulare de bogăţii pământeşti, care sfidează parcă simplitatea în care a trăit Isus viaţa Sa pe pământ. Dacă sfinţii oferă lui Dumnezeu rugăciunile lor în cupe de aur, în acelaşi tip de cupe Bisericile instituţionale reunite oferă lui Dumnezeu numai o formă de evlavie cum spunea apostolul Pavel (2 Timotei 3: 5) Forma, adică cupele, sunt toate de aur, cele ale sfinţilor dar şi cele ale Creştinilor ne renăscuţi spiritual, dar conţinutul este total diferit. Potirele de aur ale instituţiilor bisericeşti vor conţine doar „spurcăciuni şi necurăţiile curviei ei”, adică ofrande necurate.

Nici un om pe pământ nu ar putea spune de la el sau de la ea aceste lucruri dacă nu ar spune-o chiar Biblia. Dacă m-aş apuca doar din capul meu, adică fără nici un temei Biblic, să afirm asemenea lucruri, cei mai mulţi nu ar înţelege despre ce vorbesc. Aceasta, deoarece termenii în care acest mesaj este transmis, sunt categorici şi de loc măgulitori. Cum se poate vorbi despre bisericile lui Dumnezeu cu acest limbaj? Să nu uităm însă, nici o clipă, că nu se vorbeşte despre Biserica lui Dumnezeu în aceste texte, adică despre adevărata Biserică a lui Dumnezeu, ci despre Bisericile confesionale, care se prezintă pe ele însele, în mod ne justificat, ca fiind Biserica lui Dumnezeu, cu toate că în realitate nu sunt. Între Biserica Spirituală Unică şi Bisericile instituţionale există o asemănare doar de terminologie, dar conţinutul este radical diferit. Prima conţine dragostea sacrificatoare a lui Cristos, care este semnul ei divin. Cele din urmă, pentru că nu au primit dragostea adevărului, aşa cum s-a pronunţat apostolul Pavel, sunt organizaţii pur umane, quasi politice, pierzându-şi cu totul şi contactul pe care îl mai aveau cu entitatea spirituală, care a supravieţuit în mijlocul ei. Sunt ca şi politice pentru că servesc interesele celor care le conduc şi a celor în slujba cărora se află, adică pe acelea ale diverselor forţe politice. Biserica celor născuţi din Spirit va suporta tot mai greu atmosfera de apostazie din organizaţiile religioase creştine, numite biserici, unde membrii ei sunt obligaţi să supravieţuiască.

Atâta vreme cât nu există unitatea dorită de Isus Cristos în interiorul fiecărei instituţii bisericeşti, luate în parte, unirea instituţională a acestora, care să le cuprindă pe toate, sau o parte din ele, nu ar duce nici ea la această unitate. Iar unitatea este evident că nu există. Nu este vorba doar despre o solidaritate umană inerentă, ale cărei rezultate benefice se pot observa în multe ocazii şi care există în orice societate, religioasă sau laică, dar este vorba de o unitate mult mai profundă, unitate în Cristos, în care egoismul uman se estompează în favoarea unei conştiinţe spirituale comune. Diviziunile nu sunt prezente doar între instituţiile religioase dar şi în interiorul fiecăreia dintre ele, într-o măsură mai mare sau mai mică. Aceste diviziuni nu constau totdeauna în confruntări interne acute, ci în modul în care fiecare credincios îşi urmăreşte cu prioritate interesul său personal sau al celor care îi sunt aproape. Chiar dacă se reunesc, pentru acte ritualice comune, sau pentru adunări religioase, Creştinii îşi urmăresc, fiecare, în mod prioritar, propriile lor planuri şi proiecte de viaţă. Cu alte cuvinte, unitatea dorită de Cristos se realizează, în fapt, numai între Creştinii născuţi din nou, care au o legătură personală cu Dumnezeu şi nu doar prin legături şi relaţii umane care, de regulă, sunt selective şi de acea parţiale. Unitatea adevăratei Biserici a lui Dumnezeu este condiţionată de unitatea fiecărui individ cu Dumnezeu şi aceasta este o condiţie preliminară. Din considerentele expuse rezultă că uniunea ecumenică instituţională dintre instituţiile bisericeşti va fi o falsă unitate între Creştini, dar îşi va aroga, fără îndoială, titlul de biserică unică a lui Dumnezeu de trup al lui Cristos. Nu doar că nu este expresia unităţii dorite de Cristos, dar instituţiile bisericeşti reunite reprezintă o putere persecutoare care îşi îndreaptă atenţia către anihilarea sfinţilor lui Dumnezeu. Ioan a văzut femeia aceasta “îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Isus.” Când mă refer la sfinţii lui Dumnezeu am tot timpul în vedere pe membrii Bisericii Spirituale Unice, ale căror nume au fost scrise în cartea vieţii încă de la întemeierea lumii. (Efeseni 1: 4-12; 2 Tesaloniceni 2: 13; Apocalipsa lui Ioan 13: 8; 17: 8)

Aşa cum am precizat, fiara care o poartă pe femeie este o putere politică despre care ni se spune următoarele:

„Şi fiara, care era şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat…” [(Apocalipsa lui Ioan 17: 11); ref. 36 în Biblia Ortodoxă]

Relaţia dintre fiară şi femeia imorală nu este una sinceră, ci de interes. Fiara se lasă în aparenţă dominată de femeia imorală, adică de Bisericile instituţionale reunite, dar acest lucru este numai o strategie de moment. Lucrul acesta s-a mai întâmplat şi în perioada feudală, când instituţia bisericească avea o influenţă covârşitoare asupra regilor ţărilor creştine, dar în diferite ocazii puterea politică s-a întors împotriva celei religioase, de exemplu, în cazul mutării scaunului papal de la Roma la Avignon, în urma conflictului dintre Papa Bonifaciu al VIII lea şi regele Filip al IV lea al Franţei. Un alt exemplu ar fi evenimentul istoric în care Papa Pius al VI lea a fost luat prizonier de către trupele lui Napoleon, în data de 20 Februarie 1798 şi condus în Valencia, în urma unei călătorii forţate prin diverse oraşe europene. După şase săptămâni, de la sosirea sa în acel loc, Papa a murit, dar a fost înmormântat mult după aceea.

După cum ne informează Biblia, conflicte de acest tip se vor mai repeta, probabil în altă formă şi pe altă scară. Sunt de acord, că pare greu de crezut, că istoria se va întoarce în timp şi că realităţi care păreau de mult depăşite, pot avea din nou loc. Principiul separaţiei puterii statelor de aceea a instituţiei bisericii, pare a fi o realitate care nu mai poate fi contestată, cu atât mai mult cu cât fenomenul de secularizare în lumea modernă ia amploare. Într-o lume modernă, ca cea în care trăim, se pare că este imposibil ca vreodată o putere religioasă să conducă puterea politică. Sunt de acord că, în condiţiile de astăzi, aşa par să stea lucrurile, însă care este evoluţia viitoare este greu de anticipat. Religia joacă încă un rol important în societate şi odată cu adâncirea fenomenelor de globalizare, indivizii tind să se identifice mai mult prin religia lor decât prin naţionalitate. Este adevărat că procesul de secularizare se aprofundează şi că oamenii acceptă din ce în ce mai puţin să li se impună ce trebuie să creadă. Pe de altă parte, creşterea tensiunilor dintre diverse religii şi mai ales dintre Creştinism şi Islam poate avea ca efect, fie o mai rapidă secularizare de ambele părţi, ca o reacţie posibilă pentru asigurarea unei anumite armonii internaţionale, fie o reîntoarcere în masă, la credinţa religioasă iniţială, ca o garanţie a conservării unei anumite identităţi.

Ar mai fi de adăugat că, democratizarea continuă a societăţii, care se extinde şi adânceşte pe diferite continente şi impactul dintre democraţie, pe de o parte şi nemulţumirile maselor largi, legate de înrăutăţirea condiţiilor de viaţă, pe de altă parte, ar putea, în principiu, conduce la reconsiderarea rolului religiei în societate. Religia a fost o modalitate prin care puterea politică a exercitat o influenţă asupra diferitelor societăţi şi se pune întrebarea dacă, în condiţii speciale, ar fi posibil ca unii factori politici să reconsidere religia ca pe un ultim aliat. Un astfel de aliat ar fi, desigur, unul de circumstanţă şi o astfel de alianţă ar fi una impusă de împrejurări şi nu dictată de convingeri spirituale.

Este posibil, de asemenea, ca omenirea să redescopere religia ca pe o modalitate de evoluţie spirituală, în circumstanţele unei acute crize de valori, dar desigur că un astfel de fenomen s-ar produce în alţi termeni decât cei actuali. Mai întâi de toate, ar trebui să se clarifice relaţia dintre ştiinţă şi religie şi să se demonstreze, fără echivoc, că cele două nu sunt incompatibile şi că religia poate să dea un sens moral unei societăţi umane a cărei existenţă este bazată pe cercetarea ştiinţifică. Pentru aceasta însă, religia trebuie să renunţe la pretenţiile ei de hegemonie asupra spiritului uman şi disperata ei ancorare în limbajul mitic. Despre Dumnezeu se poate vorbi şi într-un limbaj filozofic, ştiinţific sau artistic şi nu numai într-unul alegoric sau metaforic. Cred că principala greşeală a instituţiilor bisericeşti, în momentul de faţă, este aceea că ele încearcă să impună lumii un limbaj mitologic atunci când vorbesc despre posibilitatea existenţei lui Dumnezeu. Conflictul cu ştiinţele moderne, pe care religia îl alimentează, se naşte din aceea că acestea refuză, prin însăşi sistemul lor metodologic, un astfel de limbaj. Aceasta nu poate exclude o redirecţionare a cercetărilor către înţelegerea a ceea ce însemnă Dumnezeu, pentru om, din prisma unuei spiritualităţii trecute printr-o sensibilitate umană mult mai sinceră şi autentică. Ipocrizia, născută din nevoia de supravieţuire a instituţiilor bisericeşti, într-o lume în care minciuna şi falsul sunt desconspirate pe baze ştiinţifice precum şi utopismul unei morale care ne învaţă ce trebuie să facem, ca să fim mântuiţi, dar în acelaşi timp se reneagă prin propriile fapte, nu pot continua la nesfârşit, fără să fie sancţionate de viitoarele generaţii. Credinţa creştină trebuie să înceteze de a fi doar un spectacol, prin care ni se arată umbra misterului şi trebuie să devină o abordare serioasă gata să înfrunte orice provocare, din partea raţiunii, dacă doreşte să mai aibă relevanţă în lumea care se profilează în viitor.

În orice caz, vorbind despre acest viitor, după informaţiile pe care ni le dă cartea Apocalipsa lui Ioan, puterea politică o va urî pe femeia imorală şi o vor pustii. O vor distruge şi o vor arde cu foc (Apocalipsa lui Ioan 17: 16) De ce atâta ură împotriva unui vechi aliat, Biblia nu ne spune. Ce ne face cunoscut este că această ură este folosită de Dumnezeu pentru a pedepsi femeia imorală, aşa zisa biserică, adică instituţiile bisericeşti unificate. Pedeapsa lui Dumnezeu se datorează, cel mai probabil, faptului că aceasta a fost o putere persecutoare şi că i-a reprimat pe sfinţii lui Dumnezeu, adică Biserica celor născuţi din Dumnezeu.

Un alt motiv de ură între fiară şi femeia imorală ar fi acela al competiţiei dintre puterea religioasă şi cea politică. Puterea religioasă va încerca, prin exerciţiul unei anumite dominaţii asupra fiarei, să determine cursul istoriei. Pe de altă parte, fiara doreşte închinarea umanităţii pentru sine şi acest lucru se va realiza prin producţia unei icoane a fiarei, la care toată lumea va fi obligată să se închine (Apocalipsa lui Ioan 13: 15). Din puţinele texte care fac referire la această tensiune se poate vedea dramatismul unor confruntări, în care miza este dominarea lumii. Precaritatea poziţiei Bisericilor confesionale este transparentă, ele nu reuşesc să obţină închinarea umanităţii pentru Dumnezeu şi o deviază către fiară şi nu fac altceva decât ceea ce au făcut totdeauna, se luptă cu cei din interior care îndrăznesc să gândească liber şi care dau lui Dumnezeu ceea ce este a lui Dumnezeu, adică recunoaşterea lui ca singura autoritate în probleme spirituale. Desigur, că dacă enunţăm sintagma lui Cristos, Creştinii trebuie să dea şi cezarului ce este al cezarului, dar nimic din ceea ce reprezintă viaţa spirituală a persoanelor nu aparţine cezarului.

Instituţiile bisericeşti reunite sunt numite de cartea Apocalipsa lui Ioan în capitolul 17 „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.” De asemenea, la sfârşitul capitolului se mai face o precizare legată de femeia imorală.

„Şi femeia, pe care ai văzut-o, este cetatea cea mare, care are stăpânire peste împărăţii pământului.” [(Apocalipsa lui Ioan 17: 18);  ref. 37 în Biblia Ortodoxă]

Mi se pare evident că în acest text nu este vorba despre o cetate în înţelesul obişnuit al termenului, deoarece niciodată, nici o singură cetate, oricât de mare, nu a avut stăpânire asupra împăraţilor pământului şi că singura „cetate” care a avut stăpânire, fie asupra împăraţilor romani, fie asupra regilor sau împăraţilor creştini, de exemplu asupra Împăratului sfântului Imperiu Roman de origine germană, a fost o „cetate” instituţională bisericească. De ce cetate? Pentru că s-a organizat pe sine ca o adevărată cetate, închisă între zidurile propriilor tradiţii şi doctrine.

În capitolul 18 este relatată soarta finală a acestor instituţii şi de asemenea se precizează care trebuie să fie poziţia Creştinilor spirituali în acele momente.

„După aceea, am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; şi pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare, şi a zis: <<A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte; pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, şi împăraţii pământului au curvit cu ea, şi negustorii pământului s-au îmbogăţit prin risipa desfătării ei.>> Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: <<Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei>>!” [(Apocalipsa lui Ioan 18: 1-4);  ref. 38 în Biblia Ortodoxă]

Poporul lui Dumnezeu este Biserica celor înscrişi în Ceruri care este sfătuită de El să iasă, pur şi simplu, din mijlocul Bisericilor instituţionale în interiorul cărora a supravieţuit, pentru o aşa de lungă perioadă de timp. Dacă Babilonul, la care face referire capitolele 17 şi 18, ar fi doar o cetate oarecare, o entitate politico-adminstrativă, un mare oraş, sau o mare metropolă, copiii lui Dumnezeu, care sunt răspândiţi pe toată suprafaţa pământului, nu ar putea ieşi din ea, pentru că nu locuiesc toţi într-o singură cetate. Ieşirea din oraşe nu va rezolva cu nimic lucrurile, deoarece persecuţiile vor fi la fel de severe, în toate colţurile pământului, oriunde puterea fiarei şi a femeii imorale va avea acces.  Babilonul religios va fi format din toate acele Biserici confesionale, care vor forma un gen de uniune ne omogenă şi din care Biserica celor înscrişi în Ceruri va trebui să iasă, datorită agravării stării de degradare morală a celui dintâi şi pentru a nu suferi, odată cu acesta, consecinţele apostaziei sale.

Femeia imorală este o putere persecutoare şi nu este vorba de o putere politică, pentru că această putere politică, la rândul ei o putere oprimantă, este descrisă separat sub denumirea de „fiara.” Nu este vorba nici de un alt tip de organizaţie socială sau economică, care nu vor fi angajate, prin natura lor, în activităţi religioase, ci este vorba de o mare organizaţie religioasă. Femeia aceasta era îmbătată de sângele sfinţilor şi a mucenicilor lui Isus, după cum am arătat, şi trebuie menţionat că singura putere implicată în reprimarea acestora, după instituţionalizarea Bisericii Creştine în imperiul Roman, a fost chiar această instituţie bisericească.

Cu alte cuvinte, odată cu oficializarea Creştinismului ca religie oficială în Imperiul Roman, nimeni altcineva decât instituţia bisericească, rezultată în urma acestei schimbări de statut, nu a mai avut posibilitatea să îi persecute pe Creştinii născuţi din Dumnezeu, pe teritoriul Europei. Prin urmare, membrii Bisericii celor născuţi din nou, care sunt înregistraţi şi ca membrii nominali ai Bisericilor confesionale, adică sfinţii şi mucenicii, nu au cum să fie persecutaţi de o altă putere, altele decât puterea instituţiilor bisericeşti. Este un lucru remarcabil, cel asupra căruia ne informează Biblia. Dumnezeu pedepseşte organizaţia religioasă care persecută pe membrii ei, pentru simplul motiv că aceştia respectă cu adevărat voinţa Lui. În loc să fie suportul sfinţilor, adică al credincioşilor spirituali, această instituţie bisericească se transformă în duşmanul lor. Sfinţii sunt reprimaţi în numele lui Dumnezeu, pentru că îl respectă pe El. Este paradoxal şi absurd, este strigător la cer, aşa cum ne informează cartea Apocalipsa lui Ioan în capitolul 18.

„Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit, şi au ajuns până la cer; şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nelegiuirile ei” [(Apocalipsa lui Ioan 18: 5); ref. 39 în Biblia Ortodoxă]

În capitolele 1-3, din cartea Apocalipsa lui Ioan, sunt menţionate numele a şapte biserici, care reprezintă, în acelaşi timp şi etape istorice în desfăşurarea Creştinismului. Ultima este Biserica din Laodicea şi mesajul transmis ei concordă cu cel transmis în capitolele 17-19. Asemănarea dintre femeia imorală din capitolele 17-18 şi instituţiile bisericeşti denumite Laodicea, cu referire la cel de-al doilea sens, cel de etapă istorică, în care trebuie înţeleasă epistola, este frapantă. Aceeaşi referire la bogăţiile materiale şi la afişarea luxului şi al opulenţei, aceeaşi stare de „beţie” care împiedică conştientizarea stării spirituale reale şi, în fine, cel mai grav şi cel mai important, lepădarea de către Isus Cristos a acestor Biserici instituţionale apostaziate. Creştinii născuţi din nou sunt însă, în continuare protejaţi de Cristos şi El este acela care îi corectează şi îndrumă în scopul salvării lor veşnice. Acesta este încă un argument care ne arată că femeia imorală prezentată de cartea Apocalipsa lui Ioan este cu adevărat o imagine sugestivă, care reprezintă Bisericile instituţionale apostaziate şi pe care Isus Cristos le va „vărsa din gura Sa.” De ce femeie imorală? Bisericile confesionale nu pot fi judecate ca fiind imorale decât în raport cu fidelitatea pe care o datorează lui Dumnezeu. Ele sunt considerate imorale deoarece, pe de o parte, au înşelat aşteptările lui Dumnezeu în privinţa lor, iar pe de altă parte, deoarece exercită o autoritate pe care şi-au însuşit-o în mod ne justificat, adică autoritatea lui Dumnezeu asupra conştiinţelor individuale. Bisericile instituţionale guvernează în numele şi în locul lui Dumnezeu şi aceasta este „taina fărădelegii.” Această „taină a fărădelegii” este, de fapt, taina care lucrează în interiorul mecanismului de funcţionare al oricărei instiutuţii bisericeşti şi care înseamnă înlocuirea principiului dragostei de natură divină cu cel al conducerii autoritare, principiu care este efigia concepţiei satanice. Legat de „taina fărădelegii” este şi „semnul fiarei” o noţiune foarte mult dezbătută şi asupra căreia se cuvine să ne oprim pentru moment.

 

[1]  L’ Apocalipse – Revelation de Dieu pour le temp present…A. Thomas – Bres pagina 134

[2] L’ Apocalipse – Revelation de Dieu pour le temp present…A. Thomas – Bres pagina 138

[3] L’ Apocalipse – Revelation de Dieu pour le temp present…A. Thomas – Bres pagina 139

[4] L’ Apocalipse – Revelation de Dieu pour le temp present…A. Thomas – Bres pagina 140

 

https://www.credintacrestina.com/capitolul-2/biserica-celor-nascuti-din-spirit-si-bisericile-corporatiste-au-destinatii-diferite

 

Turcii tot nu s-au vindecat…

Erdogan, discurs șocant: “Ierusalimul este orașul nostru”

 

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, se adresează parlamentarilor turci la Ankara. 1 octombrie, 2020. Foto: Profimedia Images

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat, joi, într-un discurs în fața Parlamentului de la Ankara, că Ierusalimul aparține Turciei, referindu-se la controlul exercitat de Imperiul Otoman asupra orașului timp de o mare parte a erei moderne, transmite The Times of Israel.

“În acest oraș pe care a trebuit să-l părăsim în lacrimi în timpul Primului Război Mondial, este încă posibil să dai peste urme ale rezistenței Otomane. Așa că Ierusalim este orașul nostru, un oraș de la noi”, le-a spus Erdogan parlamentarilor turci în timpul unui discurs politic important în Ankara. “Prima noastră qibla (direcția de rugăciune în islam) al-Aqsa și Cupola Stâncii în Ierusalim sunt moscheile simbolice ale credinței noastre. În plus, acest oraș este casa locurilor sfinte ale Creștinismului și Iudaismului”, a mai spus președintele turc.

Imperiul Otoman a stăpânit Ierusalimul din 1516 până în 1917. Turcia modernă, statul successor, a subliniat de multă vreme conexiunea sa durabilă cu orașul sfânt, condamnând în mod regulat presupusele eforturi ale Israelului de a-l “iudaiza” și recunoașterea de către administrația SUA în decembrie 2017 ca fiind capitala Israelului.

Ierusalimul a fost capitala Israelului de când statul a fost fondat, iar evreii au o istorie de mii de ani în oraș, susținută de ample descoperiri arheologice.

În timpul unui lung discurs la începutul noii sesiuni parlamentare din Turcia, Erdogan s-a plâns timp de câteva minute de soarta Ierusalimului și a cauzei palestinienilor.

“O altă criză pe care țara noastră și națiunea noastră o urmăresc cu atenție este opresiunea Israelului față de palestinieni și practicile nepăsătoare care nu iau în considerare intimitatea Ierusalimului”, a spus el spre sfârșitul discursului.

“Problema Ierusalimului nu este o problemă geopolitică obișnuită pentru noi. În pimul rând, actualul aspect fizic al Vechiului Oraș, care este inima Ierusalimului, a fost construit de către Suleiman Magnificul, cu zidurile sale, bazaar, și multele clădiri. Strămoșii noștri și-au arătat respectul timp de secole prin păstrarea acestui oraș la mare stimă”, a mai afirmat liderul de la Ankara.

Palestinienii au trăit în Ierusalim “timp de mii de ani”, însă au fost ocupați iar drepturile lor au fost încălcate, a mai adăugat Recep Tayyip Erdoğan.

Acesta a jurat să “urmărească cu atenție” problema palestiniană.

“Considerăm ca fiind o onoare din partea țării noastre și a națiunii să exprimăm drepturile pentru poporul palestinian oprimat, cu care am trăit timp de secole. Cu această înțelegere, vom urmări atât cauza palestiniană, care este rana sângerândă a conștiinței globale, cât și cazul Ierusalimului până la sfârșit”, a precizat președintele Turciei.

Ministerul de Externe al Israelului a refuzat să comenteze pentru The Times of Israel discursul lui Erdogan.

Erdogan: Se încearcă iar excluderea Turciei din ordinea mondială

În timpul unui discurs de inaugurare a Spitalului din orașul Konya, președintele Erdogan a declarat: “Toți actorii comunității internaționale au trebuit să ia Turcia în considerare în ecuațiile regionale și globale, ca rezultat al poziției noastre determinate, active și neclintite. Suntem acum o țară care are un loc esențial atât pe teren cât și la masă”, potrivit administrației prezidențiale de la Ankara.

Atrăgând atenția către transformarea accelerată a lumii datorită pandemiei de COVID-19, Erdogan a spus: “Eforturile țării noastre care au fost recent desfășurate atât acasă cât și în afară nu sunt independente de acest proces global de transformare. Precum s-a petrecut cu un secol în urmă, precum în urmă cu jumătate de secol, se încearcă iar excluderea Turciei din ordinea mondială care este restructurată. Aproape toate zonele de criză care țin ocupată lumea se află în jurul țării noastre. Imaginea care iese când interconectezi acele puncte de criză de la Siria la Mediterană, la Caucaz indică o încercare flagrantă de a pune Turcia sub asediu. Am prevăzut acest complot în avans. (…)

Mai mult, cu insistența noastră că «lumea este mai mare decât cinci», am dat un mesaj către cei care, ca să zicem așa, au obstrucționat sistemul global că asta nu va fi atât de ușor. Acei care, făcându-se că nu aud cuvintele noastre și diminuând eforturile noastre, au nesocotit țara noastră și au încercat să meargă mai departe cu vechile lor obiceiuri, în cele din urmă văzând că adevărul nu era în niciun fel precum și-au imaginat”.

Erdogan a mai subliniat faptul că “orice loc care ne amenință este o zonă de operațiuni pentru noi”.

sursa : https://www.digi24.ro/stiri/externe/erdogan-discurs-socant-ierusalimul-este-orasul-nostru-1378451?fbclid=IwAR1HzDCwFWL9R8tqADXP2xH8ImXPLh6LCYCDGsfS5Lf9o8SdybHDIJ946bI&__grsc=cookieIsUndef0&__grts=53391378&__grua=a905b5f9ea1adaa50a396b9abf94e4ec&__grrn=1

Apocalipsa 17 :

4. Femeia aceasta era* îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită** cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea♦ în mînă un potir de aur plin♦♦ de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei.

nici o altă țară din zona profetică a Orientului Mijlociu nu este atăt de bogată ca Arabia Saudită

5. Pe frunte purta scris un nume, o taină*: „Babilonul cel** Mare, mama♦ curvelor şi spurcăciunilor pămîntului.”

răspunsul îl găsim în versetul 2. Cu* ea au curvit împăraţii pămîntului; şi locuitorii pămîntului s-au** îmbătat de vinul curviei ei!”….. Meca situată în Arabia Saudită, locașul din care a ieșit religia Babiloniană contrară Scripturilor și a Torei și care în decursul a miilor de ani a provocat moarte poporului Israel inclusiv celor care ne descrie versetul 6

6. Şi am văzut pe* femeia aceasta, îmbătată de** sîngele sfinţilor şi de sîngele ucenicilor♦ lui יהושע Yașua. Cînd am văzut-o, m-am mirat minune mare.

Femeia / Curva cea Mare / Sistemul Religios al Balaurului/Satanei a fost și este practicat de cei 7 munți /capete, sub diferite forme, dar cu același scop și direcție a Balaurului / HaȘatan, care în toți acești aproape 6 mii de ani urmărește să distrugă pe poporul lui Israel, pe cei care poartă sigiliul Tatălui ceresc, care este numele lui Yahweh pe frunțile lor, și care împlinesc poruncile și rănduiala lui Yahweh Eylohim 

7. Şi îngerul mi-a zis: „De ce te miri? Îţi voi spune taina acestei femei şi a fiarei care o poartă, care are cele şapte capete şi cele zece coarne.

Femeia / Religia este situată pe 7 munți/7 imperii care sunt Cele șapte capete / puteri orientale : 

1. Egiptul, 2. Asiria,  3. Babilonul,  4. Medo Perșii,  5. Grecia,  6. Roma,  7. Imperiul Islamic Turco Otoman…. cele 10 coarne sunt 10 împărați care ies din aceste imperii și care dau putere Fiarei a opta, fiara Imperilului Otoman care își pierde puterea în 1920, reprezentată în Scripturi ca o rană de moarte dar care în decurs de 100 de ani rana se vindecă și după cum vedem rolul Turciei este aproape nelipsit din toate conflictele mediului orient unde Turcia încearcă să-și refacă influența, inclusiv prin știrea publicată și anume vrea să pună măna pe cetatea lui Yahweh din Ierusalim

8. Fiara pe care ai văzut-o era, şi nu mai este. Ea are* să se ridice din Adînc şi are să** se ducă la pierzare. Şi locuitorii pămîntului, ale♦ căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vieţii, se♦♦ vor mira cînd vor vedea că fiara era, nu mai este, şi va veni.

dacă privim cu atenție putem vedea un exemplu de vindecare a Fiarei și anume în decursul acestor 100 de ani Turcia a populat Europa și unde în multe cazuri sunt de necontrolat și de neoprit, care la urmă va duce la destabilizarea Europei cu sprijinul celorlalte națiuni islamice radicalizate care au populat Europa în decursul anilor și care contiunuă să vină după cum descrie scriptura ca niște lăcuste și nimeni nu-i poate oprii, nici măcar miliardele de Euro pe care le dă UE lui Erdogan ca să nu dea drumul celor care sunt fugiți de conflictele recente din Orientul Mijlociu.

9. Aici* este mintea plină de înţelepciune.  Cele** şapte capete sunt şapte munţi pe care şade femeia.  

7 Munți / 7 Imperii……1. Egiptul, 2. Asiria,  3. Babilonul,  4. Medo Perșii,  5. Grecia,  6. Roma,  7. Imperiul Islamic Turco Otoman

11. Şi fiara, care era, şi nu mai este, ea însăşi este al optulea împărat: este din numărul celor şapte, şi* merge la pierzare. 

Imperiul Otoman a stăpânit Ierusalimul din 1516 până în 1917 — fiara, care era—al optulea împărat: este din numărul celor şapte

12. Cele* zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi, care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara.

Cele* zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împăraţi – sunt 10 țări ale Islamului radicalizat

13. Toţi au acelaşi gînd şi dau fiarei puterea şi stăpînirea lor.

14. Ei* se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentru că** El este Stăpînul stăpînilor şi Împăratul împăraţilor. Şi♦ cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, care sunt în El, de asemenea, îi vor birui.”

războiul dintre Edom&Esau cu Israelul fizic și spiritual care va duce ca Mielul/YahShua al lui Israel va învinge el însuși această Bestie a zilelor din urmă.

15. Apoi mi-a zis: „Apele* pe care le-ai văzut, pe care şade curva, sunt** noroade, gloate, neamuri şi limbi.

Apele* pe care le-ai văzut, pe care şade curva mai reprezintă și poziționarea geografică a Arabiei Saudite pe care șade curva, și anume Mecca și Medina antică de unde a ieșit religia Babilonică care se adapta la fiecare imperiu care urma să vină.

16. Cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor* urî pe curvă, o vor pustii şi o vor lăsa goală**. Carnea i-o vor mînca şi o♦ vor arde cu foc.

Cele zece coarne pe care le-ai văzut şi fiara vor* urî pe curvă, dacă ați observat, cu cateva zile în urmă Emiratele Arabe Unite au stabilit un acord de pace cu Israelul, însă Turcia/Fiara împreună cu mai multe state islamice radicale urîsc acest tratat de pace și bineînțeles Iranul este dușmanul de moarte al Arabiei Saudite.

17. Căci* יהוה YaHWeH le-a pus în inimă să-I aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin şi să dea fiarei stăpînirea lor împărătească, pînă** se vor îndeplini cuvintele lui  יהוה YaHWeH.

18. Şi femeia pe care ai văzut-o este* cetatea cea mare, care** are stăpînire peste împăraţii pămîntului.” 

19. Cetatea* cea mare a fost împărţită în trei părţi, şi cetăţile păgînilor s-au prăbuşit. Şi יהוה YaHWeH Şi-a** adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i♦ dea potirul de vin al furiei mîniei Lui.

20. Toate* ostroavele au fugit, şi munţii nu s-au mai găsit.

21. O* grindină mare, ale cărei boabe cîntăreau aproape un talant, a căzut din cer peste oameni. Şi oamenii** au hulit pe יהוה YaHWeH, din pricina urgiei♦ grindinei, pentru că această urgie era foarte mare.

linkuri utile : 

http://israel-shabbat-shalom.blogspot.com/2019/03/fiara-zilelor-noastre.html

 

Presa turcă T24 : Turcia ar putea intra în Tel Aviv în 48 de ore.

Mass-media turcă promite să preia Tel Aviv și numește opoziția „teroriști”

Jurămintele de a distruge Israelul, de a „elibera Al-Aqsa” și de a răspândi comentarii anti-sioniste și antisemite au devenit normale în Turcia.

Turcia a căutat, în ultimele săptămâni, să utilizeze conexiunile din străinătate pentru ași împinge narațiunea spre o reconciliere cu Israelul, chiar și în timp ce propria mass-media împinge comentarii  extremiste anti-Israel. 

Un comentator, potrivit presei turce T24, a spus că Turcia ar putea „intra în Tel Aviv în 48 de ore”. El a afirmat că „nu suntem ca arabii”, o referință aparentă la incapacitatea armatelor arabe de a învinge Israelul în 1948 și 1967.

Comentariul de la televiziunea turcească nu a fost anormal. Ura față de Israel și promisiunile de a distruge Israelul, de a invada Ierusalimul, de a „elibera Al-Aqsa” și de a răspândi comentarii extrem de naționaliste, antisioniste sau antisemite au devenit din ce în ce mai normale în Turcia. 

Majoritatea jurnaliștilor care critică partidul de guvernământ din Turcia au fost tăcuți, forțați să fugă din țară sau închiși. Turcia, sub Partidul AK, este considerată cel mai mare temnicer al jurnaliștilor turci.

În martie 2018, un cotidian turc a sugerat, de asemenea, că Turcia ar trebui să formeze o armată islamistă pentru a distruge Israelul. În 2019, potrivit MEMRI, un general turc pensionar pe nume Adnan Tanriverdi, care conduce firma de consultanță SADAT, a vorbit și despre necesitatea eliberării Ierusalimului de Israel. „Lumea islamică ar trebui să pregătească o armată pentru Palestina din afara Palestinei. Israelul ar trebui să știe că, dacă bombardează [Palestina], o bombă va cădea și pe Tel Aviv. “

Se pare că aceste opinii au devenit mainstream în partidul de guvernământ din Turcia. Israelul este văzut ca principalul dușman al Turciei. În străinătate, Turcia lucrează cu câțiva lobiști din Washington pentru a încerca să facă mass-media să prezinte țara într-o imagine mai favorabilă și chiar încearcă să influențeze unele medii israeliene cu povești false de „reconciliere”. 

Cu toate acestea, noul trimis al Turciei în Israel a declarat că sionismul este rasism și a acuzat Israelul că a strămutat milioane și a comis „multe masacre”. Biroul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a jurat să „elibereze Al-Aqsa” și a declarat că „Ierusalimul este al nostru”.

În același timp, retorica crescândă a urii împotriva altor națiuni crește, sunt vizate Israel, Grecia, Egipt, Emiratele Arabe Unite și altele, la fel și toate grupurile de opoziție din Turcia. 

O imagine a televiziunii turce a arătat logo-ul partidului HDP al opoziției schimbat, care  include grenade și gloanțe în loc de culorile logo-ului obișnuit, o modalitate prin care partidul de guvernământ al Turciei incită împotriva opoziției și le numește teroriști. 

Partidul de guvernământ al Turciei tinde să închidă toți criticii csub acuzația ca teroriști, inclusiv activiști și jurnaliști pentru pace și mediu. „Terorismul” este folosit ca acuzație pentru că nu este de acord cu tendința autoritară a Ankarei. Aproape nu există spațiu pentru nici o critică în Turcia, o țară care a fost o dată democratică și este încă membră a NATO, în ciuda îndepărtării Ankarei de valorile democratice și ale drepturilor omului ale NATO.

Comentariile din ce în ce mai extremiste ale mass-mediei turcești și ale armatei de activiști ai rețelelor sociale din Ankara, care vizează orice critică online, ilustrează faptul că narațiunea „reconcilierii” turcești cu Israelul este în mare parte falsă. 

Sprijinul pentru o armată „islamistă” care să preia Israelul, găzduirea frecventă a liderilor Hamas de către Ankara, arată că partidul de guvernământ din Turcia a îmbrățișat o viziune asupra lumii asemănătoare regimului Iranului în modul în care privește Israelul ca un dușman central și vrea să „elibereze” ”Ierusalim. Acest lucru este în contrast cu țările din regiune care adoptă noi acorduri de pace cu Israelul și care au atenuat acest tip de retorică extremistă.

Ambițiile expansioniste și agresivitatea regimului Erdogan au declanșat în Europa de Sud-Est și în Orientul Apropiat o cursă a înarmărilor fără precedent în ultimii 80 de ani. Pusă sub presiune de Turcia, care violează tratatele internaționale și spațiul maritim elen, Grecia a luat măsura istorică de a-și mări, în 2021, de 5 ori cheltuielile de achiziția de armament.

Tot zilele astea Turcia a declarat că e deajuns două batalioane turcești ca să scoată armata americană din zona Mediteranei.

articol preluat de pe The Jerusalem Post și din mai multe surse media

Shalom Israel !!!

 

 

Noul președinte al Tanzaniei schimbă abordarea țării, privind pandemia COVID

Noul președinte al Tanzaniei, Samia Suluhu Hassan, a anunțat va înființa o comisie care să o consilieze în privința stopării pandemiei COVID-19, relatează Bloomberg. Este o abordare total opusă față de cea a predecesorului său, John Magufuli, care era un coronasceptic convins și care, potrivit unor relatări, ar fi murit chiar din cauza COVID-19.

„Nu ne putem izola ca și cum am fi o insulă. Nu putem accepta orice din străinătate, dar nici nu putem respinge totul”, le-a spus ea oficialilor guvernamentali într-un discurs televizat.

Sub președinția lui John Magufuli, tanzanienilor li s-a cerut să evite măștile de protecție și să folosească remedii tradiționale. Guvernul a oprit publicarea datelor cu privire la infecțiile cu COVID-19 în luna mai a anului trecut, când numărul deceselor ajunsese la 21, și a declarat că nu va cumpăra niciun vaccin.

Hassan a cerut, de asemenea, noului ministru al afacerilor externe Liberata Mulamula să „îmbunătățească relațiile Tanzaniei cu comunitatea internațională” și a cerut unei echipe de negociere cu compania Barrick Gold Corp. să soluționeze rapid o dispută privind impozitele.

„Vreau ca discuțiile privind impozitele și alte probleme cu Barrick și cu alți parteneri din domeniul minier să fie rezolvate rapid. Să nu ajungem la un punct în care începem să ne încordăm mușchii împotriva investitorilor”, a spus ea.

 

Fameni şi Fecioare, nu este suficient să aşteptăm Venirea lui Iisuss, doar cu propria castitate, dacă privim cu un ochi spre Cer, şi cu unul spre plăcelile de o clipă ale senzualităţii,căci …”   Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui. (Mat.5/27-32) Să aşteptăm cu bucurie, nu doar Venirea Lui, ci şi suferinţa, ispita şi încercările Apocaliptice si alte  încercari ; “Fiindcă ai păzit cuvântul răbdării Mele, te voi păzi şi Eu de ceasul încercării, care are să vină peste lumea întreagă ca să încerce pe locuitorii pământului. Eu vin curând. Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa.” (Ap.3/10-11) 

… Dacă nu îngropăm, (innecăm) firea adamică -prin Botezul în Moartea Lui (Rom. cap.6-8); Dacă nu ne umplem “candela” (inimii înnoite) cu Plinătatea lui Dumnezeu, ca să ne înflăcărăm   de la Rugul Nestins, pentru a incendia  tot pământul cu Focul Mistuitor… nu intrăm, şi nici nu vedem, (măcar ) de la distanţă -Împărăţia lui Dumnezeu (Matei 25/1-13)… “Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. Cinci din ele erau nechibzuite, şi cinci înţelepte. Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn; dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate şi au adormit. La miezul nopţii, s-a auzit o strigare: “Iată mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!” Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele. Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: “Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.” Cele înţelepte le-au răspuns: “Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă.” Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a încuiat uşa. Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare şi au zis: “Doamne, Doamne, deschide-ne!” Dar el, drept răspuns, le-a zis: “Adevărat vă spun că nu vă cunosc!” Vegheaţi, dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului.

Iisus  încă nu vine, pentru că sunt prea puţini “aşteptători- străjeri”, cărora să le aducă” mântuirea celor ce-L aşteaptă.” (Evrei 9/28) El nu vrea să intârzâie, dar noi nu dorim să ne pregătim Dumnezeieşte, pentru a întâmpina Venirea Lui; PENTRU CĂ… ne-am “părăsit dragostea dintâi. Adu-ţi, dar, aminte de unde ai căzut; pocăieşte-te şi întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine şi-ţi voi lua sfeşnicul din locul lui, dacă nu te pocăieşti.” (Ap 2/4-5)…  

 

“Cât despre vremuri şi soroace, n-aveţi trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. Pentru că voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. Când vor zice: “Pace şi linişte!”, atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată; şi nu va fi chip de scăpare. Dar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ. Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji. Căci, cei ce dorm, dorm noaptea; şi, cei ce se îmbată, se îmbată noaptea. Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii. “(1 Tes.5/1-8)

Va prezentam solutiile profitului  pentru inființarea unei plantații pomicole  si  viticole

O livada de pomi are o durata de viata de zeci de ani si orice gresala facuta la infiintarea plantatiei are consecinte nefaste. Cresterea si dezvoltarea normala a pomilor si mai ales productivitatea si calitatea fructelor depind de o serie de factori cum sunt: zonarea (alegerea locului), alegerea terenului, sursa de apa,alegerea speciei/soiurilor.

Trebuie sa stiti de la inceput ca infiintarea unei plantatii pomicole implica niste costuri semnificative atat la infiintare cat si in urmatorii 3-4 ani pana cand plantatia intra pe rod si fructele se pot valorifica.

Zonarea. Cum alegem terenul optim pentru livada

Zonarea reprezinta alegerea locului/zonei unde doriti sa infiintati plantatia pomicola si presupune culegerea tuturor informatiilor cu privire la conditiile pedo-climatice si daca zona este sau nu una cu traditie pomicola.

Relieful terenului are o importanta deosebita, prin relief intelegand loc drept pe ses sau podis, coasta de deal, loc drept pe vale, la cumpana apelor, etc.

Relieful terenului influenteaza si determina in buna masura regimul climatic al locului, inclinarea pantei influenteaza mecanizarea lucrarilor.

Important este ca terenurile alese sa aiba dispozitie S, SV, SE, sa nu fie expuse in calea vanturilor puternice, in vai cu potential pericol de inghet tarziu de primavara sau devreme de toamna.

Terenurile expuse accidentelor climatice frecvente, instabile, excesiv de umede si fara drenaj sau panza freatica sub 2m, saraturate vor fi excluse.

Livezile pot fi amplasate pe terenuri cu  panta de 6 – 12% cu orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel. In cazul pantelor de 18-20 % acestea trebuie sa fie uniforme.

  Cele mai bune terenuri sunt cele cu panta de 3–6% care permit intretinerea corecta a plantatiilor dar si recoltarea si transportul fructelor.

Din punct de vedere al solului se prefera solurile fertile cu textura mijlocie, permeabile, cu pH ϵ 6–7.

Bine ar fi ca terenul sa se afle in apropierea unei surse de apa. Pomicultura moderna reclama sistem de irigare altfel calitatea si productia sunt compromise din start.

Pe terenurile lipsite de protectie contra vanturilor puternice, pomii se prind greu, cresterile sunt slabe, trunchiul si coroana sunt indoite, deformate, ramurile se rup iar fructele sunt scuturate. Pentru a elimina acest neajuns se vor planta perdele de protectie cu 2-3 ani inainte de plantarea pomilor fructiferi iar daca nu este posibil acest lucru atunci plantarea se face  odata cu pomii fructiferi. Aceste perdele se seaza la marginea livezii perpendicular pe directia vanturilor dominante. Ca specii se folosesc plop, stejar, mesteacan, ulm, dud, alun si se planteaza la distanta de 2 m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand. Pentru a nu crea concurenta pentru hrana si lumina intre pomii din perdeaua de protectie si pomii fructiferi se lasa un spatiu intre acestia de 10 – 12 m.

 

Pregatirea terenului in vederea plantarii livezii

Se curata terenul de vegetatia existenta, se scot resturi de radacini, cioate si se erbicideaza cu un produs sistemic daca solul este infestat cu pir.

Se niveleza terenul si apoi se face lucrarea de scarificare  ( la adancimea de 60 cm) de 2 ori, una  perpendiculara pe directia celeilalte. Daca este necesar se reniveleaza terenul si se administreaza ingrasaminte 50 – 60 t/ ha gunoi de grajd bine descompus, 160 – 180 kg/ ha superfosfat si 200 kg/ ha sare potasica.

Ferilizantul se incorporeaza in sol printr-o aratura adanca de 38 cm.

 

Pentru a mai scadea din cheltuieli puteti face fertilizarea direct la groapa cu gunoi de grajd 10 – 12 kg/groapa.

  Toate aceste pregatiri se fac cu cel putin 2 luni inainte de plantarea propriu–zisa.

Daca viitoarea plantatie pomicola se realizeaza pe terenul unei foste plantatii pomicole recent defrisate, atunci terenul se cultiva pentru urmatorii 3-4 ani cu plante perene sau prasitoare pentru a reface si imbunatati structura si fertilitatea solului si pentru a scapa de boli si dunatori.

Ca plante bune ingrasaminte verzi sunt mazarea, mazarichea, lupin, borceag, etc.

Parcelarea terenului

 

O exploatatie pomicola ca sa devina rentabila trebuie sa aiba minim 1 ha si poate atinge 20–30 ha. Pentru ca lucrarile de ingrijire a livezii, recoltarea si transportul fructelor sa se faca mai usor, terenul se parceleaza  E bine ca parcelele sa nu aiba mai mult de 500 m lungime iar randurile se orienteaza pe directia N-S ( pe terenurile plane) ca sa primeasca o cantitate cat mai mare de lumina. Daca terenul este in panta, directia randurilor se orienteaza pe directia curbelor de nivel pentru a se evita degradarea solului.

De regula, forma parcelelor este dreptunghiulara si la proiectarea livezii se vor amenaja drumuri, cu latimea de 6 m, pentru transportarea fructelor si constructii de productie unde vor fi depozitate, temporar, fructele.

Nu uitati sa imprejmuiti livada!!!

Distantele de plantare in vederea pichetarii trebuie alese cu grija intrucat distantele prea mari sau prea mici influenteaza productia.

De regula se stabileste intai tipul de livada. Daca se doreste o livada in sistem intensiv distantele de plantare vor fi mai mici si se vor alege pomi de vigoare mica.

Va prezientam  distantele de plantare pentru pomi de vigoare mijlocie intr-o plantatie clasica sau exploatatie de tip familial.

 

SPECIA

DISTANTA

Mar

4 x 3 m ptr. diverse forme de coroana. Ptr. sistemul spur (fructificare pe ramuri scurte) se practica 4 x 1.5 m

Par

4 x 3 m

Gutui

4 x 3 m

Prun

5 x 4 m sau 4 x 4 m sau 4.5 x 3.5 m functie de vigoarea pomului

Cires

5 x 4 m

Visin

4 x 2 m

Nuc

10 x 8 m

Cais

5 x 4 m

Piersic

5 x 4 m sau 4 x 4 m sau 4 x 3 m functie de vigoarea pomului

Prima valoare reprezinta distanta dintre randuri iar a doua distanta dintre pomi pe rand.

Pichetatul in quinconce ( in triunghi)

Se dispun pomii cate cinci, patru dintre acestia formeaza un patrat iar al cincilea se va afla la intersectia diagonalelor. Distantele dintre randuri vor fi mai mici decat cele intre pomi pe rand. Este un mod de plantare intalnit pe terenurile in panta pentru a reduce distantele de plantare dar totodata se asigura o buna iluminare a pomilor.

Pichetatul in triunghi echilateral ( hexagon sau paralelogram)

Fiecare pom se va afla la ½ distantei dintre 2 pomi de pe randul vecin. Astfel, fiecare pom ( exceptand cei din capetele randurilor) au cate 6 pomi in jur egal distantati ce formeaza un hexagon. In acest mod de pichetare, distanta dintre randuri reprezinta 0,866 din distanta dintre pomi pe rand. Acest tip de pichetare este intalnit atat in livezile in panta cat si la cele plane si permite un numar mai mare de pomi pe unitatea de suprafata.

Pichetarea in patrat

Asigura un spatiu uniform distribuit pomilor si este utilizat cu precadere pe terenuri plane, distanta dintre randuri este egala cu distanta dintre pomi pe rand.

Pichetatul in dreptunghi

Se realizeaza atunci cand se doreste un spatiu mai mare intre randuri pentru a permite utilajelor horticole sa intretina livada. Acest tip de pichetare se practica pe terenurile plane sau cu panta mica.

Distanta dintre randuri ˃ distanta dintre pomi pe rand.

Pont: Pentru pichetare se  utilizeaza picheti vopsiti cu alb si rosu pentru a fi vizibili, ruleta sau panglica din otel de 50 m, picheti, tarusi, maiuri, sarma cu noduri din metru in metru, lunga de 50 m, triunghi compas cu deschiderea reglabila de 2–2,5 m.

Pe terenurile plane se incepe cu trasarea laturii lungi luandu-se drept reper un drum, un gard, o perdea forestiera, etc, care exista si nu se modifica.

In zonele colinare, orientarea si pichetarea este ceva mai complicata si se face paralel cu curbele de nivel pornind de la aliniamentul facut la baza pantei sau de-a lungul potecilor existente. E bine ca pe astfel de terenuri pichetarea sa se faca de catre oameni calificati dotati cu aparate de masura.

Alegerea speciilor/soiurilor de pomi 

Tineti cont de zonarea speciilor  functie de pretentiile fiecarei specii pentru lumina, caldura, rezistenta la geruri, variatii mari de temperatura sau accidente climatice.

Pont: Mar, par, gutui, prun, cires, visin se cultiva in zona dealurilor subcarpatice iar in zonele calde de campie, cais, piersic, migdal, smochin dar si celelalte specii din zona colinara.

De asemenea se recomanda folosirea a cel putin 2-3 soiuri din aceeasi specie  pentru o mai buna polenizare chiar daca s-au creat soiuri autocompatibile.

Stabilirea polenizatorilor

 

Multe soiuri de  pomi sunt autosterile, chiar si la soiurile care se polenizeaza cu polen propriu legarea si dezvoltarea fructelor prin autopolenizare e mai slaba decat la soiurile polenizate cu polen de la alte soiuri.

De aceea, soiurile trebuie alese astfel incat sa se asigure o buna polenizare incrucisata.

Soiurile polenizatoare trebuie sa aiba urmatoarele insusiri :

Sa intre in productie odata cu soiul pe care trebuie sa-l polenizeze

Sa infloreasca regulat, abundent si in acelasi timp cu soiul de baza (polenizat)

Sa produca polen mult si fertil

Zona de influenta a unui polenizator este de 50 m iar efectul este in raport invers cu distanta.

Raportul intre soiul polenizator si soiul de baza poate fi de 1/3, 1/2, sau 1/1 dar toti polenizatorii se aseaza pe acelasi rand  sau in bloc ( in parcela) si nu intercalati intre soiurile de baza pentru a nu ingreuna recoltarea fructelor pe soiuri.

Lista polenizatorilor pentru Mar

SOI DE BAZA

SOI POLENIZATOR

Ardelean

Jonathan; Golden delicious; Starkrimson

Ciprian

Generos; Pionier; Frumos de Voinesti

Florina

Pionier; Voinea; Prima; Idared

Frumos de Voinesti

Jonathan; Generos; Pionier

Generos

Pionier; Romus 3; Jonathan

Golden delicious

Florina; Pionier; Idared; Jonathan

Granny Smith

Idared; Golden delicious; Jonathan

Idared

Golden delicious; Jonathan

Jonathan

Pionier; Idared; Starkrimson; Golden delicious

Mutzu

Golden delicious; Idared; Prima

Pionier

Romus 2; Florina; Prima

Lista polenizatorilor pentru Par

SOI DE BAZA

SOI POLENIZATOR

Untoasa Bosc

Favorita lui Clapp; Untoasa Harden; Decana de iarna; Williams

Ducea de Angouléme

Favorita lui Clapp; Williams

Favorita lui Clapp

Untoasa Bosc; Untoasa Hardy; Williams

Untoasa Hardy

Favorita lui Clapp; Decana de iarna

Abatele Fetel

Favorita lui Clapp; Passé Crassane

Conference

Highland; Passé Crassane; Williams; Untoasa Hardy

Lista polenizatorilor pentru Prun

SOI DE BAZA

SOI POLENIZATOR

Anna Späth

Centenar; Stanley

Renclod Althann

Stanley

Stanley

Anna Späth

Tuleu gras

Anna Späth; Stanley

Tuleu timpuriu

Anna Späth; Stanley;D’angen; Silvia

Grasa romaneasca

Anna Späth; D’angen; Kirke

Lista polenizatorilor pentru Cires

 

SOI DE BAZA

SOI POLENIZATOR

Germersdorf

Boambe de Cotnari; Van

Rosii de Bistrita

Boambe de Cotnari

Boambe de Cotnari

Van

Pietroase

Galbene Donisseu

Stella

Stella

Van; Bing

Lista polenizatorilor pentru Visin

 

SOI DE BAZA

SOI POLENIZATOR

Crisana

Germersdorf

Meteor

Nana; Morella Neagra

Morella Neagra

autopolenizator

Lista polenizatorilor pentru Cais

 

SOI DE BAZA

SOI POLENIZATOR

Dacia

Carmela; Excelsior

Excelsior

Comandor; Dacia; Favorit; Olimp

Favorit

Comandor; Olimp; Selena; Sirena

Rosii de Baneasa

Comandor; Dacia; Olimp; Excelsior

Rosu timpuriu

autopolenizator

Lista polenizatorilor pentru Piersic

SOI DE BAZASOI POLENIZATOR

Cardinal

autopolenizator

Early Redhaven

Cardinal; Dixired; Redhaven

Redhaven

Dixired; Early Redhaven

Splendid

autopolenizator

Soiurile de gutui sunt autofertile si nu necesita polenizatori.

Plantarea propriu-zisa a pomilor

Dupa ce ati parcurs toate etapele de mai sus va apucati sa faceti gropile.

De regula, pe suprafete mari,acestea se executa mecanizat.

Se distribuie pomii la groapa si se incepe plantarea.

b) Infiintarea unei plantatii viticole

Înfiintarea unei plantatii viticole presupune un volum mare de investitii atat banesti cat si de forta de munca.

Trebuie sa stiti ca in primii 4 ani veti investi si veti cheltui sume mari de bani pentru ca plantatia sa intre pe rod si abia apoi, veti incepe sa va amortizati cheltuielile.

Ca sa fiti siguri de reusita trebuie sa alegeti cele ma bune solutii tehnice si sa aveti in vedere urmatoarele etape  pentru a infiinta o plantatie viticola: alegerea terenului, pregatirea terenului, alegerea si amplasarea soiurilor de struguri, plantarea propriu-zisa.

Apoi, lucrarile de intretinere aplicate plantatiei tinere  (3-4 ani) sunt foarte importante si au drept scop asigurarea unor conditii optime pentru dezvoltarea rapida a butucilor si intrarea acestora pe rod.

Alegerea terenului pentru vie

 

Exista doua posibilitati:

  1. a) sa alegeti terenul in cadrul unei podgorii, unde exista sau nu exista vii si atunci puteti apela la experienta viticola din zona.
  1. b) sa alegeti terenul in afara podgoriilor, unde nu exista practica viticola si atunci trebuie sa faceti niste prospectiuni legate de factorii pedo–climatici, de relief si socio-economici.

De regula, se aleg pentru plantatii de vita, terenuri improprii pentru alte culturi cum sunt terenurile nisipoase, pietroase, coaste de dealuri.

Factorii climatici sunt foarte importanti si se vor evita terenurile expuse frecvent accidentelor climatice (ingheturi tarzii de primavara, ingheturi timpurii de toamna, grindina, valuri de frig, mai ales in preajma infloritului, secete prelungite pe perioada de vegetatie). Nu sunt indicate nici solurile cu exces de umiditate, saraturate si cu exces de carbonat de calciu.

Bine ar fi ca terenurile alese sa aiba expozitie S, SV, SE.

La o astfel de investitie este obligatorie cartarea agrochimica!

Necesarul cu forta de munca: Trebuie sa aveti grija de forta de munca care nu este neglijabila. Pentru executia lucrarilor de intretinere sunt necesare 100-160 zile om/ha.

Fiindca plantatiile viticole se infiinteaza cu precadere pe terenuri in panta aveti grija la evacuarea apei in exces provenita din precipitatii, fixarea prin specii forestiere de protectie a terenurilor instabile, terasarea lor, amenajarea cailor de acces, asigurarea lemnului necesar mijloacelor de sustinere.

Pregatirea terenului

Defrisarea terenului consta in eliminarea vegetatiei (arboret, butuci de vita, etc.) de pe terenul ce urmeaza a fi plantat cu vita si eventual erbicidat sistemic in cazul infestarii cu buruieni. Se scot toate radacinile, cioatele si alte resturi lemnoase si se lasa terenul curat pentru lucrarile solului.

Daca pe terenul ce urmeaza a fi plantat cu vita a fost amplasata o alta plantatie viticola e bine ca timp de 3–5 ani acest teren sa fie plantat cu plante perene sau furaje anuale pentru refacerea structurii si fertilitatii acestuia. Totodata aceasta masura are si caracter fitosanitar si impiedica transmiterea de boli si daunatori specifici de la o plantatie la alta.

Dupa defrisare se face o nivelare a solului mai ales a celor cu santuri, denivelari mari, etc., pentru a crea conditii optime scurgerii apei si lucrarilor mecanizate.

Urmeaza lucrarea de desfundat… ca asa scrie la tehnologie!!! Eu propun lucrarea de scarificare (e o lucrare destul de scumpa) dar este mai eficienta decat desfundatul. Bine ar fi sa se faca de doua ori, una perpendiculara pe directia celeilalte. Asa nu exista riscul ca solul bun aflat la adancimea de 60 cm sa fie scos la suprafata iar in interior sa ajunga sol de la suprafata de proasta calitate. Aceasta lucrare e bine sa fie executata cu 3-4 luni inainte de plantare adica, iunie-iulie daca plantarea se face in toamna si toamna cel mai tarziu decembrie daca plantarea se face in primavara. Se face din nou o nivelare daca este cazul.

Se aplica fertilizant pentru a completa rezervele nutritive din sol. Se aplica 30-60 t/ ha gunoi de grajd bine descompus, 150–200 kg/ ha superfosfat si 200–250 kg/ha sare potasica. Daca solul are pH˂ 6 se amendeaza cu pudra de var, dolomit, marna, etc. functie de necesitati, cantitatea fiind ϵ 2000 – 15000 kg/ ha CaCO

Pichetarea terenului are drept scop marcarea locului unde va fi plantata fiecare vita. Pentru acest lucru se vor stabili distantele de plantare. Pentru plantatiile infiintate pe suprafete mari, in zone de ses sau pante cu inclinatie usoara, cu soluri fertile se aleg distante mari de plantare 2,0–2,2 m intre randuri si 1,2–1,4 m intre vite pe rand. Pe suprafete mici, unde lucrarile se vor realiza manual, distantele sunt de 1,5–1,8 m intre randuri  si 1,0–1,2 m intre vite/rand.

Densitatea de plantare pentru distanta 2,0 x 1,2 m este de 4166 butasi/ ha la care adaugati inca 10% butasi pentru completat goluri sau pentru a acoperi eventulele pierderi la plantare cand printre butasi puteti gasi vite cu radacinile rupte, bolnave, impropri plantarii.

Orientarea randurilor se face pe directia N-S sau pe directia vantului dominant.

Pichetatul se incepe cu incadrarea terenului, apoi acesta se imparte in suprafete mai mici de forma dreptunghiulara sau patrata a caror latura sa nu depasasca 100 m. Astfel, operatiunea de masurare si aliniere se face mult mai usor.

Aveti grija ca la capetele randurilor sa lasati o banda lata de 6 m pentru ca tractorul sa poata intoarce la capatul de rand. Intre parcele se traseaza drumuri late de 4 m pentru transportul strugurilor.

Alegerea soiurilor de vita de vie

Alegerea soiurilor potrivite reprezinta o problema deosebit de importanta intrucat de alegerea lor va depinde nivelul productiei si calitatea ei.

Se intalnesc 2 categorii de soiuri:

  1. a) soiuri de struguri de masa
  1. b) soiuri de struguri de vin

Cele din categ, strugurilor de vin se impart la randul lor in alte doua categorii:

Soiuri nobile numite si soiuri europene

Soiuri de hibrizi direct producatori (HDP) – din care se face asa numita capsunica

La infiintarea unei plantatii cu soiuri de struguri pentru vin se recomanda soiuri nobile pentru a obtine vinuri de calitate.

Strugurii proveniti din HDP au miez consistent, mucilaginos, acumuleaza putine zaharuri, dau randament scazut la must iar vinurile obtinute au taria alcoolica scazuta.

Plantarea propriu-zisa a viei

In general vita de vie se planteaza primavara cat mai devreme (martie – inceput de aprilie) cu conditia ca temperatura solului (la 40-50 cm) sa inregistreze 9-10 º C.

Plantarea de toamna se executa pe terenuri bine drenate si se incheie la aparitia inghetului.

Inainte de plantare vitele se controleaza riguros si se elimina cele care nu corespund (defecte de sudura la punctul de altoire, se desprind prin simpla apasare cu degetul pe altoi, au radacinile uscate/ innegrite, ochi neviabili, etc.).

Vitele se fasoneaza prin scurtarea corditei la 3-4 ochi si radacinile bazale la 8 – 10 cm.

Dupa fasonare, vitele ar trebui parafinate pe 1/3 superioara si astfel nu se mai musuroiesc la plantare.

Se introduc vitele pentru cateva secunde intr-un amestec de 94 % parafina + 3% colofoniu + 3% bitum, topite toate la 70–80 ºC.

Dupa fasonare, vitele se mocirlesc intr-o „ smantana ” preparata din pamant argilos 2/3, balega de vaca 1/3 si apa. Vitele mocirlite sunt repartizate la gropi.

Pe directia randului, pe aceeasi parte a pichetului si la o distanta de 4-5 cm de acesta se fac gropi adanci de 50 cm si largi de 35-40 cm. Pamantul scos din groapa se pune intr-o singura gramada de aceeasi parte a gropii.

Vitele se aseaza in pozitie verticala langa peretele gropii dinspre pichet in asa fel incat radacinile sa fie rasfirate pe musuroiul de pe fundul gropii.

Aveti grija ca punctul de altoire sa fie deasupra nivelului solului cu 2-3 cm. Se umple groapa cu pamant reavan pana la 1/3 si se taseaza bine cu talpa piciorului. Se introduc apoi, 2-6 kg mranita/ groapa, se uda bine cu 6–10 l apa.Dupa infiltrarea apei se trage restul de pamant bine maruntit in groapa fara a se mai tasa.

Daca vitele nu au fost parafinate, se face un musuroi in jurul corditei.

Lucrări de întreținere aplicate în primul an de la plantare

Lucrari de afanare a solului imediat dupa plantare. Se realizeaza la adancimea de 14-16 cm.

Pe parcursul perioadei de vegetatie se realizeaza cel putin 3 prasile pentru distrugerea buruienilor si spargerea crustei.

Toamna se practica aratura adanca la 16-18 cm cu rasturnarea brazdei spre randul de vita.

Acolo unde nu se executa lucrarile mecanizat, mobilizarea solului se face manual cu sapa si cazmaua.

Se face controlul vitelor musuroite  (2-3 controale) pantru a urmari pornirea lastarilor in vegetatie.

In cazul in care lastarul nu a pornit, se dezmusuroieste pana la punctul de altoire. E posibil ca stratul de pamant din musuroi sa fie prea mare sau atacul unor larve poate impiedica lastarirea si atunci se aplica insecticid (praf) in jurul vitei avand grija sa nu se atinga punctul de altoire dupa care se reface musuroiul.

Copcitul reprezinta inlaturarea radacinilor crescute din altoi si a lastarilor dati din portaltoi. Se realizeaza de 2 ori, in iunie si august, cu un briceag ascutit cu care se taie ‚, in ras ’’ toate aceste cresteri.

Legatul lastarilor se face cand acestia au lungimea de 30–40 cm. Ei se leaga vertical de pichet, repetandu-se operatiunea cand acestia ating 80 cm lungime.

Se poate realiza si un plivit  lasand doar 2-3 lastari la fiecare vita.

Combaterea bolilor si daunatorilor la vita-de-vie

Vitele abia plantate sunt sensibile la mana, fainare si la unii daunatori. In anii cu precipitatii abundente se fac tratamente contra manei iar in anii cu seceta prelungita se trateaza contra fainarii.Tratamentele se fac saptamanal pentru mana exceptand zilele ploioase. Pentru fainare tratamentul se aplica in momentul cand frunzele au 4-5 cm diametru  (a doua jumatate a lunii mai) si dureaza pana la sfarsitul lunii august.

Substantele fitosanitare le gasiti in fitofarmacii, descrieti boala sau luati o frunza atacata si o prezentati specialistului din magazin iar el stie ce substanta sa va recomande.

Irigarea si fertilizarea sunt foarte importante intr-o vie tanara pentru a putea intra pe rod.

Ar fi foarte bine sa existe sistem de irigare prin picurare, sistem care are avantajul ca oadata cu apa de irigat se poate aplica si fertilizantul (fertirigare).

Daca nu aveti sistem de irigare prin picurare, atunci trebuie sa udati cu o norma de udare de 350 – 400 m³ /ha sau 10 l apa/ copca.

Pentru cresterea fertilitatii e bine ca intre randurile de vita sa fie plantate specii utilizate ca ingrasaminte verzi cum sunt: mazare furajera, borceag de toamna, mazariche. Aceste plante se seamana toamna (in primul an al vitei) si se incorporeaza in sol in primavara anului urmator cand plantele sunt in faza de imbobocire sau inspicare.

Completarea golurilor aparute in plantatie ca urmare a pieirii vitelor. Aceste goluri se completeaza in cursul vegetatiei sau toamna. Vara se completeaza golurile cu vite de 1 an crescute in pungi din polietilena cu perforatii si umplute cu amestec nutritiv.

Toamna (dupa caderea frunzelor) se completeaza golurile cu vite altoite utilizate la infiintarea plantatiei.

Protejarea vitelor pe timpul iernii se face prin musuroirea acestora pana la nivelul ochilor 5-6 de la baza corditelor.

Lucrări de întreținere in anul al II-lea de la plantare

Dezmusuroit si aratura de primavara cand temperatura devine constant peste 8º C, la adancimea de 14-16 cm.

Taierea in uscat si copcitul – Incepand din acest an se aplica taieri de formare a butucului specifice tipului adoptat (vezi articolul ‚, Vita de vie, mod de ingrijire si lucrari de taiere’’)

Pentru formarea butucilor cu conducere joasa se pastreaza la taiere 2 cepi a cate  2-3 ochi fiecare sau 1 cep daca s-a format o singura coarda.

In cazul conducerii pe forme semi-inalte, inalte sau alte forme artistice, se lasa o cordita de 5-6 ochi care se va lega in pozitie verticala de pichet iar restul cresterilor se elimina.

La vitele cu cresterea slaba se lasa la taiere un cep de 2-3 ochi.

Taierea in uscat se executa imediat dupa dezmugurit si se incheie inainte de pornirea in vegetatie a mugurilor.

Instalarea sistemului de sustinere

 

Vita de vie este o planta de tip liana iar cresterile anuale nu pot fi sustinute de tesuturile mecanice slab dezvoltate si atunci este necesara fixarea partii aeriene a plantei pe un mijloc de sustinere.

Mijloacele de sustinere se fac din araci, spalieri de diferite tipuri, bolti, etc.

Sustinerea pe araci este cel mai vechi si mai raspandit mod in cultura vitei si este intalnit si astazi mai ales in exploatatiile de tip familial.

Se folosesc araci cu L ϵ 1,5 – 2,5 m si Ø = 3-5 cm.

Au dezavantajul ca durata de viata este una redusa iar dirijarea coardelor nu permite o distribuire normala in spatiu, astfel ca, aerisirea la nivelul butucului este deficitara, favorizand aparitia bolilor.

Numarul aracilor folositi variaza functie de practica viticola din zona sau podgorie astfel, se utilizeaza de la 1 arac/ butuc pana la 14-16 buc. / butuc.

Se confectioneaza din lemn de esenta tare (stejar, salcam, carpen, dud, corn) care are durabilitate mai mare decat lemnul de esenta moale (salcie, pin, alun, plop, tei).

Pentru a le spori durabilitatea, aracii sunt supusi unor tratamente ca: introducerea capatului gros (baza) timp de 10-20 de zile, intr-o solutie concentrata 5-6 % de sulfat de cupru. Baza aracilor se impregneaza cu bitum la temperatura de fierbere timp de 2-3 ore.

Aceste tratamente se fac pe lemnul uscat si cu mult inainte sa fie montati pentru a se elimina mirosul neplacut ce se poate transfera catre struguri.

In plantatiile mari, sistemul de sustinere este spalierul datorita durabilitatii in timp dar si posibilitatii asigurarii pe butuc a unei incarcaturi mai mari si uniform repartizata cu expunerea peretelui vegetal la soare ceea ce duce la imbunatatirea calitatii strugurilor dar si o usurare a lucrarilor de intretinere.

Se recomanda spalierul cu sarme duble, de-o parte si de alta a stalpilor de sustinere pentru a dirija lastarii in perioada de vegetatie. Acestia se prind cu ajutorul carceilor de sarme si formeaza un perete vegetal uniform.

La conducerea cu forme joase se foloseste spalierul monoplan cu 3 randuri de sarme duble. Primul rand este fixat la 60 cm de sol iar urmatoarele sarme la 1,0–1,05 m respectiv 1,5–1,55 m.

In cazul conducerii pe forme semi-inalte, primul rand de sarme se fixeaza la 0,75 m de suprafata solului iar urmatoarele la 1,10 – 1,15 m respectiv 1,6 – 1,65 m.

La conducerea inalta a butucilor amplasarea primului rand de sarma se face la 1 m de sol iar urmatoarele la 1,3-1,35 m respectiv 1,6 – 1,65 m.

Pentru instalarea spalierului sunt necesari stalpi din beton precomprimat de 2,4 m lungime, sarma galvanizata cu Ø ϵ 2,2 – 3 mm, bride  (coliere)/ scoabe din sarma, ancore / contraforte si intinzatoare.

Instalarea spalierului cuprinde urmatoarele operatiuni: pichetatul, executarea gropilor, transportul si distribuirea stalpilor la groapa, fixarea ancorelor/contrafortelor, fixarea bridelor pe stalpi, intinderea si fixarea sarmelor.

Stalpii fruntasi (cei care sustin capetele de rand) se fixeaza in pozitie inclinata spre exterior sub un unghi de 60 – 65 º la folosirea ancorelor si vertical la folosirea contrafortelor.

Stalpii mijlocasi se fixeaza pe rand la 6-9 m unul de altul dar la ½ distantei dintre 2 butuci. Ancorele se fixeaza la 1m distanta de stalpii fruntasi spre exterior  iar contrafortele la ½ distantei dintre primii si ultimii 2 butuci pe rand.

Gropile se executa manual sau mecanizat la adancimea de 0,6-0,7 m.

Plivitul si legatul lastarilor. Se pastreaza 4 lastari sau 2-3  (la cresterile slabe) iar ceilalti se inlatura cand au 8 – 10 cm

 Filme  de TOP pentru iubitorii de călătorii

voyage-perou-motorcycle-diaries-machu-picchu

 Există pelicule care pot inspira călătorii cu adevărat fascinate. Am încercat să adunăm câteva astfel de filme care să vă ofere câteva idei de călătorii fantastice pentru vara aceasta. Sperăm să vă placă.

Eat, Pray, Love

1407035205_890
Ce ai zice de o călătorie culinară în Italia, una spirituală în India și o oprire în Indonezia pentru a găsi echilibrul dintre cele două? Ce face că acest film inspirat dintr-o poveste reală să fie fascinant este faptul că trăiești fiecare moment alături de personajul principal, Liz. Călătoriile ei sunt un adevărat deliciu turistic, la care cei mai mulți dintre noi visează. Să fim realiști și să recunoaștem, toți ne dorim uneori să ne detașăm de job, de viața monotonă și vrem să devenim persoane mai bune.

 Vicky Cristina Barcelona

935_1
Pelicula prezintă povestea a două prietene care își petrec vacanță în Barcelona, unde întâlnesc un pictor misterios, Juan Antonio, ce le invită să își petreacă vara împreună cu el. Vicky, o persoană mai rezervată aflată pe punctul de a se căsători și Cristina, o tânără dezinhibată, acceptă invitația, iar relația dintre cei trei devine incitantă. Un film care abundă în situații amuzante și care te ajută să descoperi locuri superbe din Spania.

Under the Tuscan Sun

marcelo-positano
Un divorț, cumpărarea unei vile încântătoare în Italia și lecțiile de gătit nu au părut niciodată idei atât de bune până când nu vei vedea acest film! Este vorba de romantism și de alegerile pe care toți le facem la un anumit moment în viață. Este vorba de dorință de a lasă în urmă agitația și stresul profesional și de a te bucură de frumusețea pe care o oferă călătoriile și experiențele culturale, despre prietenie și dragoste, despre dorința de a crede în a doua șansă.

 The Motorcycle Diaries

voyage-perou-motorcycle-diaries-machu-picchu
Este povestea adevărată a doi studenți la medicină care pleacă într-o călătorie de cinci luni cu motocicleta de-a lungul Americii de Sud, în dorință lor de a ajunge la o colonie din Amazon unde să își folosească cunoștințele medicale. Filmul are la bază jurnalele scrise de celebrul revoluționar Che Guevara. Este un film despre libertate, aventură și descoperirile personale pe care le oferă călătoriile.

 Into The Wild

1199491
Povestea adevărată a lui Christopher McCandless, un proaspăt absolvent de facultate care pornestee într-o călătorie spre Alaska. În drumul său întâlnește tot felul de oameni, fiecare cu povești de viață fascinante. O călătorie plină de aventuri și experiențe care îi poartă drumurile tocmai până la punctul extrem din Alaska intitulat a€œUltima frontiera”. Un film despre experietele, bune sau rele, pe care ți le pot oferi calatorile însă tocmai ele sunt cele care îți pot modifică viață și îți pot clădi caracterul.

 Lost In Translation

MMCgwgxwjQyk8gD7
Lost In Translation este povestea lui Bob și Charlotte, doi americani care vizitează Tokyo în același timp și devin prieteni în timp ce încearcă să își găsească locul într-un oraș străin în care trăiesc milioane de oameni. Un film care îți arată cât de amuzante și de interesante pot fi călătoriile într-o țară necunoscută, iar experiențele memorabile pot apărea la orice pas.

 The Beach

308988
Leonardo Dicaprio interpretează rolul unui tânăr care este invitat pe o insulă spectaculoasă ale cărei stânci și păduri tropicale ascund una dintre cele mai frumoase plaje din lume. Deși s-ar putea că acțiunea filmului să nu fie pe placul tău (nu vrem să îți dezvăluim prea multe), Phuket și Phi Phi Leh a€“ cele două plaje unde a fost filmată peliculă – te vor determina să îți faci cât mai repede o rezervare pentru o vacanță în Thailanda.

 Roman Holiday

Audrey_Hepburn_and_Gregory_Peck_on_Vespa_in_Roman_Holiday_trailer
Un film clasic cu Audrey Hepburn în rolul unei prințese europene dornice de a scăpa de îndatoririle sale regale. Plăcerea de a te bucura de o înghețată rece, o companie încântătoare și de o călătorie printre celebrele locuri din Roma precum Colosseumul și The Scalinata di Spagna (The Spanish Steps) transformă acest film într-un clasic pe care fiecare pasionat de călătorii trebuie să îl vizioneze.

 Mamma Mia!

ouQlpyRk9rPE3nOenTFkLwp2rtE
Ceea ce face din acest muzical un film atât de încântător pentru pasionații de călătorii este scenariul. Amanda Seyfried interpretează rolul unei tinere care urmează să se căsătorească în Grecia. Ceremonia este afectată de decizia mamei ei (interpretată de Meryl Streep) de a-i mărturisi că nu știe care dintre cei trei bărbați pe care i-a iubit în tinerețe este tatăl ei. Muzica și atmosfera filmului transformă Grecia într-un loc spectaculos unde petrecerile sunt numeroase iat distracția la cote maxime.

 The Darjeeling Limited

Screen-Shot-2015-02-26-at-3.01.04-PM-e1424984511718
Un film ciudat, amuzat, despre trei frați bogați și răsfățați care decid să facă o călătorie cu trenul prin India. Un voiaj care îi transformă din băieți în bărbați, îi ajută să înțelegă ce este cu adevărat important în viață și să vadă lucrurile dintr-o nouă perspectivă. Cu siguranță îți vei dori să vezi India după ce vei viziona acest film!

3 –  VA INVITAM -gratuit-in tainica lume a cascadelor… 

 

2- Crimalii loviturii de stat,fara acordul lui Dumnezeu,ne saracesc pentru a ne cumpara altii ,sa  ne ingroape de vii,ca sa domneasca ei peste noi , iar noi sa ne rugam de morti sa iasa ei afara si sa intram noi -cu zile!Iata cum Rabobank Olanda cumpără teren agricol luat de la români ; Mai rău ca pe vremea Securității. Statul de drept s-a dus dracu’



 

 

2- Crimalii loviturii de stat,fara acordul lui Dumnezeu,ne saracesc pentru a ne cumpara altii sa ne ingroapa de vii,ca sa domneasca ei peste noi , iar noi sa ne rugam de morti sa iasa ei afara si sa intram noi -cu zile!Iata cum Rabobank Olanda cumpără teren agricol luat  de la români ,intentionat falimentati

Fondurile de pensii americane și olandeze profită de pe urma țăranilor români care-și vând terenurile agricole uneia dintre cele mai mari bănci din lume, fără să știe sau fără voia lor. Unele vânzări s-au făcut fie forțat, fie prin intermediari cunoscuți ca infractori, fie cu directa contribuție a unor primari.

Gigantul bancar olandez Rabobank trebuie să răspundă unor întrebări legate de investițiile sale în România, având în vedere că una dintre sucursalele sale din România „acaparează terenuri” într-unele dintre cele mai sărace și corupte regiuni ale țării.

Rabobank a achiziționat peste 21.000 de hectare de teren arabil în România din 2011 încoace ca parte a unui plan de investiții pe 15 ani, beneficiile financiare plănuite după această perioadă fiind de peste 900 de milioane de euro pentru investitori. Aceaste achiziții s-au făcut prin trei firme care aparțin fondului de investiții Rabo Farm înființat de bancă, fond capitalizat cu 315 milioane de euro, special pentru acest tip de operațiuni în România și Polonia.

În multe cazuri, însă, fondul de investiții a profitat de corupție și a abuzat de cei mai săraci și lipsiți de apărare români, nereușind să respecte standardele de conduită ale băncii atunci când făcea afaceri cu infractori condamnați și cu politicieni locali. O anchetă a Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) și a publicației De Correspondent din Olanda a scos la iveală faptul că în cel puțin 11 cazuri terenurile agricole cumpărate de fondul de investiții fac acum obiectul anchetelor procurorilor anticorupție, având în vedere acuzațiile de fals și înșelăciune.

În alte cazuri, sătenii s-au dus cu jalba la judecătorie și au reclamat fondul de investiții, susținând că ei nu au vândut pământurile pe care Rabo Farm le deține și de pe care își încasează arenda. Am aflat, în urma a zeci de interviuri și a studierii a sute de planuri cadastrale și acte ale instanțelor, că una dintre filialele Rabo Farm a lucrat în cele mai multe cazuri cu intermediar,i care l-au angajat pe Gheorghe Papuc, un infractor condamnat, să le găsească terenuri de vânzare. Sătenii mai vârstnici explică cum Papuc a venit la ei în toiul nopții, i-a hărțuit și i-a păcălit să își vândă terenurile. Toți cei cu care am discutat ne-au spus exact același lucru. Că au fost îmbarcați într-un autobuz într-un oraș învecinat împreună cu alte zeci de consăteni

Odată ajunși acolo, ei au fost duși într-un bloc, apoi împinși într-o cameră mică puțin luminată și puși să semneze în fața unui notar că renunță la terenuri. Li s-au plătit mai puțin de 80 de euro/hectar, dar nu au fost în stare să numere banii până acasă din cauza întunericului din încăpere și din autobuz. Nimeni dintre cei cu care am discutat nu avea habar cui i-a vândut de fapt terenul. Rabo farm a cumpărat terenuri în cel puțin 51 de sate românești, toate aflate în zone de câmpie din vestul, sudul și estul țării. După achiziționare, Rabo Farm a dat în arendă pământurile către fermieri români pe care îi numește „arendași pricepuți” și pe care fondul de investiții speră să îi ajute să-și „dezvolte afacerea”.

Dovezile noastre arată că aproape un sfert dintre cei 129 de arendași ai Rabo Farm sunt fie politicieni, fie infractori condamnați pentru diferite infracțiuni, furt, mită sau pentru că au exploatat oameni,  ori baroni locali aflați în strânsă legătură cu oficiali corupți. În satele în care Rabo Farm dă în arendă terenurile unor firme deținute de primar sau apropiate acestuia, localnicii ne-au explicat cum totul este monopolizat, resursele locale și posibilitățile de angajare fiind în mâna unor mici grupuri din preajma primarului.

 

Contractele încheiate între arendași și Rabo Farm arată că fondul de investiții se folosește de o lacună legislativă care îi permite să redirecționeze subvențiile pentru agricultură venite de la UE către propria teșcherea, deși nu cultivă de fapt pământul. Folosind o bază de date online am aflat că arendașii transferă subvenția către Rabo Farm drept garanție pentru arendă, redirecționând astfel ajutorul principal oferit de UE pentru agricultură dinspre femrieri către investitori. Atunci când am cerut Rabo Farm să explice această redirecționare a subvențiilor, Rabo Farm a precizat că: „acest fapt este în concordanță cu legislația din România și din multe alte state UE și este în favoarea fermierilor”.

Ceea ce am descoperit noi este în contrast cu reputația Rabobank, aceea de a fi cea mai responsabilă dintre băncile din lume și ridică întrebări serioase legate de angajamentul fondului de investiții de a face verificări cu cine lucrează, dar și în ceea ce privește responsabilitatea socială a corporației. Într-un raport publicat în 2013 al Rabo Farm se preciza faptul că: „înainte de a achiziționa o fermă sau a investi în ea, facem o verificare și o analiză amănunțită a vânzătorilor, arendașilor, operatorilor de ferme, fermelor și a multor altor factori relevanți pentru faze de investiție”. De asemenea, raportul mai arată că: ”Rabo Farm este activ în regiunile rurale unde situația economică și socială este sub media țării. Rabo Farm crede că investițiile sale contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților unde activează și că acest fapt are rolul de a ajuta această dezvoltare”.

Pe parcursul unei investigații care a durat un an am descoperit un alt tablou decât cel prezentat mai sus. Unul în care Rabo Farm scoate profit dintr-un sistem adânc înfundat în corupție și sărăcie și contribuie la izolarea micilor fermieri dintr-una din cele mai sărace state ale Uniunii Europene.

Într-o reclamă pentru Rabo Farm, fondul de investiții explică că se așteaptă la o creștere anuală de 8% a terenurilor pe care le dețin, în concordanță cu creșterea rapidă a prețului terenurilor agricole în statele europene din estul Uniunii. După 10 – 15 ani, fondul de investiții intenționează să vândă terenurile cu un preț triplu decât cel de achiziționare. Majoritatea profitului Rabo Farm merge în fonduri de pensii olandeze sau americane. Conform unui raport publicat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU, printre investitorii Rabo Farm se numără fondurile de pensii olandeze APG și PZFW (fost PGGM) și fondul american TIAACREF, aflat printre primele 100 din Statele Unite. Rabobank nu a dezvăluit nici o informație legată de cât a investit fiecare dintre aceste entități.

Rabo Farm a investit până acum 315 milioane de euro, jumătate din suma de care dispune, în terenuri din România și Polonia. Următoarele 300 de milioane de euro fac parte dintr-un al doilea fond de investiții, denumit Rabo Farm Fund II, care este așteptat să investească tot in România și Polonia dar se poate extinde către alte țări est Europene. Managerul Rabo Farm, Dick Van Den Oever ne-a declarat că lansarea noului fond este deocamdată amânată “din mai multe motive”, dar că se așteaptă o lansare în primul trimestru al anului viitor.

Într-un interviu oferit IP Nederland în aprilie 2014, Gerd Boeckenoff, șeful investițiilor Rabo Farm, a declarat că: ”Chiar dacă avem în vedere și țările învecinate, inclusiv statele baltice și Slovacia, noi sunt conservatori și preferăm să ne axăm în continuare pe cele două state în care deja ne desfășurăm activitatea”.

Rabobank vinde terenurile fermierilor români fără acordul lor

Mircea Necrilescu nu a vrut să stăm de vorbă cu el nici acasă, nici la barul sătesc, de fapt nicăieri în Zărand, comuna în care trăiește de când s-a născut. A preferat să vorbească în timp ce-și conducea mașina departe de locul natal. Abia când Zărandul nu s-a mai văzut în oglinda retrovizoare a început să vorbească. Ne-a spus cum i-a fost furat pământul, cum într-o zi, în timp ce completa niște hărtii la primărie, i s-a spus simplu că o parte din ferma lui pur și simplu nu mai este a lui, pentru că a fost vândută unor străini. Cui, nimeni din primărie nu a vrut să-i spună. Și nici cum s-a putut întâmpla acest lucru. ”Asta au pățit mai mulți oameni din comună. Nu știu exact cum s-a întâmplat, dar am auzit că s-au falsificat documente cu ajutor de la primărie. Este pămîntul nostru, moștenit de la părinți, și nu e corect să apară cineva care să devină, așa, proprietar”, a spus Necrilescu.

Deși nu știe asta, parte a terenului lui Necrilescu este deținut acum de Rabo Farm, fondul de investiții de 615 milioane de euro deținut de gigantul bancar olandez Rabobank. Rabo Farm a cumpărat peste 140 de hectare în Zărand începând cu 2012 și zeci de mii de hectare în alte 50 de comune din România. La o primă privire, Zărand arată ca și celelalte așezări din România unde Rabo Farm și-a înfipt steagul. Comuna are aproape 2000 de suflete și mulți localnici continuă să trăiască de pe urma micilor activități agricole. În tot Zărandul oamenii spun aceeași poveste. Cum pământurile le-au fost luate fără ca ei să știe, fără să primească vreun ban, cum au fost vândute de către alții în numele lor, adesea unor companii străine.

Cei mai mulți dintre ei nu știu exact ce s-a întâmplat cu terenurile lor, așa cum ancheta pornită deja de autorități încearcă să afle. Acolo unde ancheta e avansată, sătenii se așteaptă la explicații sau compensații, dar un lucru este sigur: fostul primar Ion Moț este cumva implicat. Acum doi ani Moț a fost trimis în judecată de DNA și condamnat pentru implicarea sa într-o afacere cu terenuri în care s-au folosit documente false și au fost furate sute de hectare de teren. Conform DNA, el a fost prins în timp ce cerea 40.000 de euro mită pentru a elibera anumite documente unor așa-ziși oameni de afaceri, documente folosite ulterior pentru a falsifica precontracte astfel încât anumite terenuri să ajungă în mâinile lor. În septembrie 2015, Ion Moț și-a dat demisia din funcție, după doi ani de la o condamnare definitivă.

Cum să-ți vinzi pământul fără să știi

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest lucru, am decis să urmărim traseul banilor. Rabo farm a cumpărat începând cu 2013 mai mult de 140 de hectare de teren în Zărand, prin intermediari. Cel puțin 16,5 hectare din această suprafață au fost cumpărate printr-o procedură complexă care implică un judecător care a fost recent condamnat pentru înșelăciune și precontracte care sunt acum verificate de procurorii anticorupție.

Terenul lui Mircea Necrilescu este unul dintre zecile te tarlale din Zărand care au fost vândute către Rabo Farm în 2013. Conform datelor cadastrale și informațiilor de la instanță, Necrilescu a vândut terenul în 2010 unei femei, Elena Boșca. Trei ani mai târziu, Rabo Farm a cumpărat terenul lui Necrilescu de la Boșca, împreună cu alte terenuri pe care ea le-a achiziționat de la 14 zărăndeni. Lui Necrilescu nu-i vine să creadă că el nu a fost înștiințat că pământul său a fost vândut fără ca el sau altcineva din familie să afle de acest lucru sau să primească niște bani.

Metoda lui Boșca de a deveni proprietară pe terenuri este complexă, dar încercăm s-o explicăm. În 2010, Boșca i-a dat în judecată pe Necrilescu și pe alți 12 săteni la Judecătoria Ineu pretinzând că ei și-au retras promisiunea de a-i vinde ei terenurile. Ea a prezentat în fața judecătorilor antecontracte în care se arăta că aceștia fuseseră de acord să-i vândă aproape 30 de hectare în total. Procesul a durat puțin. Nici Necrilescu, nici ceilalți pârâți nu au venit la proces și nici nu au făcut ceva înn apărarea lor, primul spunând că habar nu avea că acest proces a avut loc. Judecătorul Florița Boloș, care a fost condamnată anul trecut la patru ani de închisoare pentru fals și luare de mită, a decis în favoarea Elenei Boșca, făcând-o pe aceasta proprietar peste terenuri și permițându-i astfel să le vândă mai departe către Rabo Farm.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș verifică documentele din dosar, inclusiv actele care de proprietate ale lui Boșca, în cadrul unei anchete legate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Exact aceeași procedură a fost folosită de un alt intermediar al Rabo Farm, o companie austriacă Bardeau Holding Romania care a vândut fondului de investiții peste sute de hectare de teren arabil în vestul țării. Prin judecătorul Boloș, Bardeau Holding a achiziționat teren de la 148 de săteni din Zărand, cel puțin șapte din acestea ajungând la Rabo Farm.

Și afacerile dintre Bardeau și Boloș sunt investigate acum de DNA. O analiză a datelor din dosarul în care sunt implicate filialele Rabo Farm în România arată un șablon după care s-a acționat în achiziționarea terenurilor prin contestarea, afacerea întinzându-se mult peste granițele comunei arădene. În județul Dolj, o filială a Rabo Farm, Kamparo Investment, este acționată în judecată pentru cumpărarea unor terenuri ai căror proprietari susțin că nu le-au vândut niciodată. Într-un alt caz, Kamparo Investment a căzut la pace cu cinci proprietari de terenuri agricole care au acționat firma în judecată. Proprietarii au spus că pămînturile le-au fost luate ilegal, după ce au fost emise noi documente de proprietate de către consiliul local. Kamparo a fost de acord să returneze terenurile.

Știe Rabo Farm cu cine are de-a face?

Într-un raport publicat de fondul de investiții în 2013, Rabo Farm a declarat: ”Înainte să achiziționăm sau să investim într-o fermă, efectuăm o verificare intensivă a vânzătorilor, arendașilor, operatorilor agricoli, agricultorilor și a multor alți factori relevanți în faza de investiție”. Când i-am întrebat pe cei de la Rabo Farm ce știu despre Elena Boșca, răspunsul a fost: ”Am efectuat o verificare a vânzătorului printr-un terț în toate sursele publice. Aceasta include toate informațiile din domeniul public. Rezultatul a fost pozitiv – persoana nu a fost implicată în niciun dosar penal sau scandaluri publice”. Reprezentanții fondul de investiții au precizat că același lucru s-a întâmplat și în cazul Bardeau Holdings: ”Pe baza acestei verificări rezultă că Bardeau, ca societate, și conducerea sa nu este implicată în niciun dosar penal legat de procedurile de achiziționare de terenuri sau de alte infracțiuni economice”.

În ciuda muncii de verificare, Rabo Farm a ratat faptul că cumpărat teren de la vânzători adânc implicați în afaceri dubioase într-un sat afectat de corupție și abuzuri ale drepturilor privind terenurile. I-am întrebat pe cei de la Rabo Farm în ce a constat verificarea lor. Însă poate răspunsul celor de la Rabo Farm a ratat imaginea de ansamblu. Corupția și sărăcia sunt caracteristici înrădăcinate ale României rurale. Numai anul acesta, Direcția Națională Anticorupție a avut peste 6.000 de cazuri diferite de corupție, majoritatea dintre ele în mici orașe și sate. Peste tot în țară sătenii vorbesc despre cum câteva figuri centrale – care în mod invariabil gravitează în jurul primarului satului – au comandat controlarea fluxurilor locale de bani, a resurselor și șanselor de a găsi un loc de muncă.

Când l-am întrebat pe un agricultor local din Zărand ce ne poate spune despre politicienii locali, ne-a spus sub anonimat că: ”primarul controlează acest sat și toată lumea fie lucrează pentru el, fie trăiește cu frică față de el. Nu veți găsi pe nimeni să vorbească fiindcă oamenii fie sunt speriați, fie sunt de partea lui”. Am vorbit cu Andrei Mascuț, un cercetător la organizația România Curată. Acesta a explicat că ”instituțiile noastre sunt bolnave de corupție – aceasta contaminează totul în România. Când investitorii aduc aici sume mari de bani, ajung să sprijine corupția din necesitate întrucât deseori este singura cale de a rezolva lucrurile”. Cei de la Rabo Farm au sperat că ei vor fi o excepție. În raportul lor aceștia au scris: ”Rabo Farm este activă în regiunile rurale în care situația economică și socială de obicei este sub media țării. Rabo Farm crede că investițiile sale contribuie la dezvoltarea socială și economică a comunităților unde au loc acestea și că are un rol în sprijinirea acestor evoluții”.

 

Attila Szocs lucrează pentru Eco Ruralis, un ONG românesc care a investigat această problemă de ani de zile. Într-un interviu, acesta plasează Rabo într-un cadru mai larg: ”România este în mod caracteristic o țară agricolă în care o mare proporție a populației sale este angajată în agricultură. Cu toate acestea, acapararea terenurilor îi determină pe oameni să plece din zonele rurale, generând tendință de exod rural deja bine cunoscută în țările vestice. Dacă populația îmbătrânită și migrația tinerilor devin deja o problemă în zonele rurale, acapararea terenurilor accelerează această problemă și mai mult”.

În Zărand, acaparările ilegale de pământ care au lăsat mulți dintre săteni fără terenuri agricole sunt ultimul cui bătut în sicriul unei deja suferinde comunități de mici agricultori. În două decenii și jumătate de la căderea comunismului, economia micilor agricultori a fost lovită din toate părțile, în primul rând pentru că supermarketurile deținute de străini au redus valoarea produselor agricole, și apoi pentru că piața semințelor a fost monopolizată de multinaționale care vând semințe la prețuri foarte umflate. Prezentându-se a fi doamna Pocriser, o femeie în vârstă izbucnește în plâns, printr-o crăpătură din gardul ei la marginea Zărandului, în timp ce explică cum terenul ei și al soțului ei a fost furat. ”Era numai un mic teren. Câteva hectare. Însă îl foloseam să ne hrănim și să vindem puțin de ce produceam. Acum s-a dus, nu ne-a mai rămas nimic”.

În broșurile de promovare, Rabo Farm vorbește repetat despre rolul lor în a îmbunătăți calitatea pământului pe care-l cumpără. Când am vorbit cu Dick Van Den Oever, directorul executiv al Rabo Farm, ne-a spus că “munca noastră contribuie la asigurarea hranei și la producția sustenabilă de hrană”, și a adăugat că fondul lor investește în infrastructura necesară pentru creșterea productivității pentru fermele lor. Dar din datele pe care le-am adunat, putem să spunem că în mare parte aceste declarații nu sunt adevărate, și că Rabo Farm a investit foarte puțin sau deloc în managementul sau îmbunătățirea terenurilor agricole. Am vorbit cu arendași ai terenurilor deținute de compania olandeză, fermieri din asociații agricole din zone unde Rabo Farm deține mari suprafețe de teren și am discutat și cu fermieri cu operațiuni de mărimi diverse care au venit în contact cu Rabo Farm. Toți ne-au declarat că fondul nu investește în pământul cumpărat. Unul dintre ei, care are în arendă aproape o mie de hectare de la o companie deținută de Rabo Farm, a răspuns la întrebarea legată de investiții ale companiei în îmbunătățirea pământului că “este pur și simplu o minciună, doar așteaptă ca prețul la teren să crească și pe urmă vor să vândă”. După ce am revenit cu aceste declarații la Den Van Oever, acesta a răspuns că într-adevăr  fondul a investit până în acest moment foarte puțin în îmbunătățirea terenurilor agricole, dar că “plănuiesc să investească în pământ în viitor”.

Consolidarea terenurilor agricole este o altă promisiune a fondului, pentru că olandezii susțin că este vital pentru creșterea productivității și pentru a mări capacitatea de piață agricolă a României. Dar o analiză a imaginilor satelitare din date de cadastru arată că și aceasta este o declarație fără acoperire. Rabo Farm pare să achiziționeze parcele total fragmentate, fără o ordine clară, de multe ori cu parcele de un hectar sau mai mici izolate, departe de următoarele parcele deținute de către fond.     Aceasta dă impresia că Rabo Farm a cumpărat orice bucată de pământ la care a avut acces, fără o strategie reală de consolidare. Chestionat legat de aceste descoperir, Van Den Oever a răspuns afirmativ, că fondul plănuiește să intre în faza de consolidare după faza de achiziție. Dacă se va întâmpla așa, fondul va trebui să achiziționeze mult mai mult pământ pentru a putea consolida parcelele aflate în proprietatea acum.

Rabo Farm profită de Politica Agricolă Comună a UE

Sylvia Kay efectuează cercetări pe tema justiției agricole din 2011 în cadrul Institutul Transnațional. La începutul acestui an a fost coautoarea unui raport pentru Parlamentul European intitulat ”Extensia Acaparărilor de Terenuri în UE”, care susține că acapararea de terenuri din Europa are implicații serioase pentru securitatea alimentară, ocuparea forței de muncă și protecția socială. ”[Activitățile Rabo Farm] cu adevărat descriu o imagine alarmantă a ceea ce se întâmplă în România. Comisia Europeană în acest moment lasă întreaga problemă la latitudinea statelor membre și politicilor de sustenabilitate ale investitorilor privați. Este clar că acest lucru nu este de ajuns”, a declarat Kay.

De asemenea, ea a menționat că Parlamentul European dezbate în prezent dacă este nevoie sau nu de o investigație oficială asupra problemei acaparării terenurilor în Europa. Ideea potrivit căreia acapararea de terenuri ar putea fi o problemă europeană este nouă. Termenul a fost îndelung asociat cu țările din emisfera sudică și cu imensa, deseori asistată de stat, preluare de terenuri agricole și păduri de către companiile occidentale. Însă în Europa, concentrarea terenurilor în tot mai puține mâini a devenit parte a discursului nostru politic, mai degrabă catalogată drept ”dezvoltare rurală” decât infracțiune economică.

În fiecare an Comisia Europeană alocă miliarde de euro companiilor care cumpără suprafețe mari de terenuri în estul Europei, cu premisa că acestea asistă la concentrarea de terenuri și ridică prețurile terenurilor. Pentru cele patru milioane de mici agricultori din România, aceasta înseamnă că acestea stau pe o resursă extrem de valoroasă. Din 2012, prețurile terenurilor din România au crescut de 25 de ori, iar Rabo Farm crede că acestea vor continua să crească deși într-un ritm ceva mai lent. Deseori, micii agricultori s-au trezit în mijlocul unei lumi de investitori flămânzi și sunt singurul lucru care stă în calea acestora de a face un sac de bani.

”România este un exemplu de scenariu pentru un dezastru perfect”. În economia sa de tranziție, în care accesul și controlul asupra resurselor strategice a plutit de la un regim comunist la oligarhi locali și apoi la afaceri corporatiste, slabul control asupra terenurilor naționale cuplat cu corupția instituțională sau cu pasivitatea au pavat drumul pentru acaparări imense de terenuri cu efecte vaste asupra societății rurale”, a încheiat Szocs, de la Eco Ruralis.

Pentru a afla mai multe despre cât de răspândit este acest fenomen și ce efecte are, este nevoie de mai multă cercetare și fonduri pentru ca această cercetare să fie făcută corect. Sau, chiar mai bine, este nevoie de mai multă transparență și control, adaugă cercetătoarea Sylvia Kay de la Transnational Institute. “Comisia Europeană privește această problemă din unghiul valorilor sale principale, adică din prisma libertății de circulație a capitalurilor între statele naționale. Comisia se încrede în statele naționale și în valorile CSR, de responsabilitate socială a corporațiilor. Dar dovezile din România arată că nu este suficient. Este nevoie de mai multă supraveghere la nivel european, pentru a ne asigura că oamenii pot să controleze ce se întâmplă cu pământurile lor”.

Acest material jurnalistic a fost realizat în urma unei colaborări între CRJI și  De Correspondent

Au mai contribuit: Ștefan Cândea, Andreea Pavel, Adrian Dumitru, Romulus Dubăț

Acest proiect a fost finanțat de către Journalism Fund și Robert Bosch Stiftung

 

http://linx.crji.org/88-88-5451/rabobank-olanda-cumpara-teren-agricol-furat-taranilor-romacircni

 

Mai rău ca pe vremea Securității. Statul de drept s-a dus dracu’

Mai rău ca pe vremea Securității. Statul de drept s-a dus dracu'

  • Locuințele a trei ofițeri ploieșteni SRI în rezervă – excluși din sistem pentru că și-au permis să formuleze plângeri penale împotriva conducerii acestei structuri secrete, devoalând și identitățile unor posibili ofițeri acoperiți din justiție – au fost călcați de procurorii DNA, secondați de mascați ai Jandarmeriei române.Fără a le fi atribuită vreo calitate în vreun dosar penal, de suspecți, complici, tăinuitori, martori, inculpatați sau învinuiți, col. (r) Florian Gulianu, mr. (r) Daniel Florea și cpt. (r) Petre Sever au fost somați „să predea înscrisuri clasificate, medii electronice de stocare, plângeri și sesizări împotriva unor magistrați, judecători și procurori, ofițeri de poliție, agende și însemnări ce pot interesa cauza, obiecte și substanțe sau orice alte materiale interzise la deținere, precum și telefoanele mobile”, potrivit procesului-verbal de efectuare a percheziției.Din moment ce suspecților nu li s-a atribuit nicio calitate procesuală în vreun dosar penal, ori vreo legătură cu alți făptuitori, această descindere a procurorilor DNA este de-a dreptul halucinantă. Pentru că se concretizează într-un precedent fără… precedent, care n-are nimic de-a face cu democrația și cu libertățile fundamentale ale omului. Cu alte cuvinte, orice român se poate trezi cu procurorii și mascații pe cap în toiul dimineții sau noaptea, înainte de ora 22.00, deși asupra lui nu planează nicio suspiciune în vreun dosar penal și nici nu este chemat măcar ca martor.Atare atitudine dictatorială și absurdă din partea autorităților statului este cu atât mai gravă, cu cât nici securiștii dictaturii comuniste n-au îndrăznit să comită asemenea abuzuri. În anii de tristă amintire, securiștii te ridicau abuziv în toiul nopții cu ce-aveai pe tine și te deportau, ori te băgau la beci, urmând a fi judecat, condamnat și trimis la muncă silnică pentru a fi exterminat. În zilele noastre, când SRI a ajuns stat în stat, comandând DNA și justiția în general, asemenea abuzuri incalificabile sunt comise legal. Ceea ce este îngrozitor, în opinia noastră.Mandatele de percheziție domiciliară ale celor trei ofițeri SRI în rezervă au fost semnate de către judecătoarea de drepturi și libertăți Zinica Trandafirescu, de la Tribunalul Prahova. Personaj demascat de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca făcând parte din fosta poliție politică. Fără drept de apel. Cum se face că această fostă securistă notorie, a comis gafa de-a aproba percheziții domiciliare la locuințele unor ofițeri SRI în rezervă, fără ca asupra acestora să planeze vreo suspiciune, nu este greu de presupus.
Duduia servește anumite interese, care n-au nicio legătură cu democrația și drepturile omului, ba chiar le ia în derâdere. Deoarece, dacă în legătură cu cei trei ofițeri în rezervă ar fi existat „suspiciuni rezonabile” în vreun dosar penal ce impunea percheziția domiciliară, aceștia ar fi trebuit să aibă cel puțin calitatea de suspecți. Cu alte cuvinte, procurorii DNA au descins la locuințele respectivilor, în baza mandatului semnat de madam Trandafirescu, mai mult la mișto, ca să-i avertizeze să nu se mai joace cu focul, blamând public instituția SRI. Iar dacă procurorii vor decoperi oarece dovezi culpabile, cu atât mai rău pentru ofițeri.Un alt aspect demn de menționat este acela că, în ziua de 27 ianuarie anul curent, doar televiziunea DG24 a difuzat știrea potrivit căreia, la domiciliile ofițerilor rezerviști Gulianu, Florea și Sever, au loc percheziții domiciliare. Unele mijloace mass-media au preluat știrea ulterior, fără a avea vreo informație la prima mână, cum se întâmplă îndeobște. A doua zi la ora 7.00, adică în data de 28 ianuarie, aceeași televiziune a difuzat știrea că, în cursul zilei, cei trei vor fi audiați la DNA Ploiești.Culmea, de data asta nimeni din presă n-a mai preluat informația, iar știrea cu pricina a fost scoasă de pe site, până-n prânz, de conducerea televiziunii. Oare de ce? Să fie vorba despre o relație strânsă între DG24, serviciile secrete și procurorii anticorupție, ori doar despre diletantism jurnalistic? Și, apropo, cum ar fi putut DNA să execute și de această dată, fără crâcnire, ordinele și dispozițiile SRI, convocându-i pe cei trei rezerviști la audieri, câtă vreme le-au ridicat telefoanele cu ocazia perchezițiilor domiciliare, faptă pe care noi o considerăm cu mult dincolo de litera legii? Le-ar fi trimis telegrame?Dan Coste

Ciorbea, Mitrea, Hossu, Costin, Petcu – banii înapoi!

 

 

Cu o istorie de aproape un secol și cu un buget la care, vrând, nevrând, contribuia toată lumea cu 1% din venituri, Uniunea Generală a Sindicatelor din România a fost un sindicat uriaș, cu un patrimoniu pe măsură. Decembrie 1989 a prins UGSR cu nu mai puțin de 8.000.000 de membri plătitori, conturi impresionante și proprietăți considerabile. Ce s-a ales de impresionantul patrimoniu al sindicatului în anii de după 1989, asta numai procurorii DNA, dacă vor fi lăsți în pace și-or vrea să și muncească, s-ar putea să deslușească.
Oricum, istoria devalizării UGSR este strâns legată de cea a devalizării Bancorex (vaca de muls a capitaliștilor de cumetrie plodiți și ocrotiți până la garantare de către Ion Iliescu). În 1989, UGSR dispunea de 4,7 miliarde de lei (echivalentul a peste 300 de milioane de dolari la data respectivă – azi ar fi cam 1,56 miliarde de dolari) și 2.000.000 de dolari. La toate acestea se adaugă cărți, tablouri, un vapor și 21.000 de imobile răspândite prin toată țara. De toată această avere s-a ales praful, măcar în scriptele UGSR. Toate conducerile sindicatelor, federațiilor și confederațiilor sindicale apărute după Decembrie 1989 au jinduit la câte o halcă de patrimoniu – iaca-așa, încetul cu încetul, miliardele și activele UGSR s-au topit în averile sindicaliștilor de Top 300. Până la sfârșitul anilor ’90, legile au fost fentate și “bunul întregului popor” a fost înstrăinat printr-un mecanism extrem de simplu: deși amărâta de lege stipula că sindicatele au doar drept de administrare a bunurilor moștenite, nu și de înstrăinare/vânzare a lor, banii au fost retrași din conturi, locuințele au fost “vândute”, bazele sportive au fost “retrocedate”, iar hotelurile au încăput pe mâna “patronilor”. Totul s-a făcut în strânsă cârdășie cu guvernanții (care, practic, și-au plătit „liniștea sindicală” în acest mod), în așa fel încât nimeni nu poate fi tras la răspundere – căci, în hățișul de tranzacții dubioase, este greu de descifrat cât din patrimoniul UGSR a fost înstrăinat de către “statul” român și cât de către liderii de sindicat (adică: Victor Ciorbea, Miron Mitrea, Bogdan Hossu, Dumitru Costin, Marius Petcu, indivizi aflați în fruntea mișcării sindicale din România care a început să se înfiripe în perioada guvernărilor Petre Roman și Theodor Stolojan de la începutul anilor ’90).
Lucrurile stau cam așa: între 1990-1991, “băieții deștepți” ai mișcării sindicale s-au ocupat cu precădere să palmeze/cheltuiască cash-ul (cei 4,7 miliarde de lei). Până în 1993, banii au părăsit cu totul conturile UGSR, inclusiv valuta (despre care liderii sindicali de atunci recunosc că ar fi împărțit-o frățește). Așa că s-a trecut la împărțirea activelor imobile. Blocurile de locuințe au fost vândute pe legea chiriașilor (care se referea, însă, doar la imobilele construite din bugetul de stat). Apoi s-au vândut casele de oaspeți, sediile și chiar și casele de cultură. După care, pe criteriul “restitutio in integrum”, între 1996-2000, au fost “retrocedate” baze sportive, s-au dat în locație de gestiune hoteluri, case de oaspeți, baze de tratament și cabane de oaspeți. Toate acestea din urmă și-au găsit, în final, un cinstit cumpărător.
Trebuie reținut faptul că, prin lege, noile sindicate nu au avut voie sa instraineze activele UGSR pe care le-au luat în administrare, până la momentul în care avea să fie organizat un congres. Congres care nu s-a mai organizat niciodată. Mai mult, vechiul UGSR nu a fost desființat în mod oficial/legal niciodată. (pe măsură ce am să mai mă documentez, am să vă țin la curent cu privire la acest jaf de patrimoniu pe care nimeni nu se grăbește să-l ancheteze – te pomenești că faptele sunt și prescrise!)

Năstase şi ai lui au “privatizat” tot ce se putea fura (Cu Legea pre Lege călcând)

 

 

În România începutului de secol XXI unii cetăţeni sunt mai presus de lege! Acest lucru este un argument suficient de puternic pentru a justifica iniţierea unei reforme radicale a justiţiei. La fel de important ca dreptul la opinie sau libera concurenţă, egalitatea în faţa legii garantează principiul fundamental al noţiunii de „democraţie”. Neocomuniştii care au condus România după 1989, nu au avut altă preocupare, decât să adapteze legile în aşa fel încât să poată jefui în linişte tot ce mai rămâsese de furat în ţară. Recent, Laszlo Borbely, încolţit de procurorii DNA, a făcut o demonstraţie de forţă dovedind că în România justiţia incomodă poate fi pusă cu botul pe labe. Pentru început, Ministrul Mediului a reuşit să intimideze procurorii prin declaraţii belicoase. Apoi UDMR s-a aşezat de-a curmezişul reformelor iniţiate de PDL şi vitale pentru România. Şi toate astea pentru ca subalterni lui Morar, procurorul catalogat de Năstase ca fiind „comisar sovietic”, să se oprească din treabă. După ce 15 ani orice telefon „scurt” care suna în biroul procurorilor reprezenta o frână pusă luptei împotriva corupţiei, acum orice tentativă de clarificare a jafului comis de politicienii care conduc de 22 de ani ţara, e catalogat ca abuz şi încercare de lovitură politică, antidemocratică. După mintea multor parlamentari, care sfidează actul de justiţie şi care au avut neruşinarea să voteze personal împotriva unor percheziţii la domiciliu sau a unor cereri de punere sub acuzare, democraţia constă în posibuilitatea celor aflaţi la putere de a jefui tot ce se poate jefui şi a încasa taxa de protecţie de la cei care jefuiesc la rândul lor. Este de neconceput ca într-o ţară care se vrea integrată în Europa, parlamentarii să aibă privilegii legale în ceea ce priveşte procedura penală. Un alegător de rând poate fi percheziţionat, în anumite condiţii de procedură, fără nici o problemă, ori de câte ori există suspiciunea că ar fi comis o infracţiune. Parlamentarii, însă, pot să facă oricâte nelegiuiri, pentru că o eventuală percheziţie la domiciliul acestora trebuie aprobată de colegii din legislativ. Dovezile care-i incriminează pe Năstase, pe Borbely, sau pe Mircea Banias răsar de pretutindeni. Apar case cumpărate ilegal, ies la iveală privatizări dubioase şi alocări discreţionare de fonduri publice unor firme în spatele cărora stau nume grele din politică. Pentru orice persoană de bun simţ care a trăit în România ultimilor 22 ani este clar, chiar şi în lipsa unor dovezi judiciare, cine a fost cel care a promovat sistemul corupt şi jaful în dauna ţării. Încă în primii ani, de aşa zisă democraţie” Ion Iliescu şi-a cumpărat liniştea şi „scaunul cald” de la Cotroceni lăsând România pe mâinile unor tâlhari. Iliescu a fost bun (a câştigat alegerile din Duminica Orbului cu peste 85 la sută) tocmai pentrui că i-a lăsat pe Români să fure şi nu i-a pus la muncă. În aceea perioadă s-au devastat CAP-uri, au fost distruse şi furate ţeavă cu ţeavă sistemele de irigaţii, au fost distruse secţii întregi din fabrici. Toate aceste jafuri în numele unei democraţii, termen prin care toată lumea definea de fapt dezordinea şi distrugerea patrimoniului ţării. Ca să-şi prelungească contractul de chiriaş la Cotroceni, Iliescu i-a lăsat să fure şi pe colegii de partid. Năstase şi ai lui au privatizat tot ce se putea privatiza, definind prin acest termen tăierea fabricilor şi vânzarea acestora la fier vechi. În multe oraşe, fostele platforme industriale s-au transformat în cartiere rezidenţiale, după ce în prealabil, „locurile de muncă” ale românilor au fost desfiinţate. Nimeni nu a plătit pentru distrugerea României. Mai mult chiar, Iliescu este încă unul dintre pionii principali ai PSD, adică omul care ţine sforile de care este legată marioneta Ponta.

Referințe:

  • Cum l-a șantajat Adrian Năstase pe consulul Păun. STENOGRAME. Pe diferite canale, Năstase făcea presiuni asupra fostului ofițer SIE, Ioan Păun, pentru ca acesta să-și schimbe declarația dată la DNA. Știind că Păun este bun prieten cu Crețu, Năstase l-a chemat în două rânduri la el în birou pentru a-l determina pe fostul ofițer (consul al României la Shanghai la momentul respectiv) să nu ofere procurorilor lista tuturor bunurilor achiziționate din China de Dana Năstase și Irina Jianu. Crețu s-a dus, doar că, înainte, a trecut pe la DNA, unde i s-au montat microfoane pe corp.
  • Scrisoare deschisa catre Consiliul Superior al Magistraturii. (Monica Macovei)
  • Problema coruptiei din Romania revine din nou in atentia blogului „Eastern Approaches” al publicatiei The Economist, odata cu cazul judecatoarei Gabriela Birsananchetata pentru trafic de influenta. Romania trebuie sa preia controlul asupra nesfarsitelor sale probleme cu coruptia, in conditiile in care previziunile de crestere economica pentru anul viitor au fost revizuite in jos, la 1%, si dat fiind ca se anunta noi masuri de austeritate, atrage atentia articolul. Urmarirea judecatorilor corupti nu este niciodata o chestiune usoara. Dar, la presiunea Uniunii Europene, Romania a lansat o noua serie de anchete care-i vizeaza pe magistrati si alte oficialitati publice, scrie pe blogul The Economist. „Nu va asteptati la rezultate rapide”. Publicatia aminteste ca, recent, procurorii au perchezitionat o vila aflata in proprietatea lui Corneliu Birsan, judecator roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Pe acestia nu-i interesa Corneliu Birsan, ci sotia acestuia, Gabriela, presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Ea este acuzata ca a primit bijuterii, o excursie in Indonezia si dreptul ca fiul ei sa foloseasca gratuit un apartament situat in Paris in schimbul facilitarii solutionarii favorabile a unor dosare. S-ar putea ca acest caz sa nu duca nicaieri, scrie The Economist. Corneliu Birsan a invocat imunitatea diplomatica de care se bucura atat el in calitate de judecator la CEDO, cat si membrii familiei sale. La randul ei, CEDO si-a exprimat ingrijorarea cu privire la actiunile procurorilor romani. Separat, Gabriela Birsan a solicitat anularea avizului de perchezitie, invocand vicii de procedura – asa cum au procedat toti politicienii importanti si mai putin importanti din Romania care s-au confruntat cu acuzatii de coruptie, noteaza sursa citata. Mai mult, The Economist scrie si despre scrisoarea in care Gabriel Birsan si-a acuzat colegii de lipsa de umanitate din partea lor, dupa ce acestia fusesera de multe ori la ea in casa, iar acum uita de prietenia in schimbul unui „linsaj mediatic”. Majoritatea cazurilor grave de coruptie din Romania sunt amanate ani la rand, adesea din motive neintemeiate. Decebal Traian Remes, fost ministru al agriculturii, a fost trimis in judecata in 2008 in dosarul „Caltabosul”, fiind acuzat de trafic de influenta. Insa cazul sau treneaza in ritmul melcului, dupa doi ani de tergiversari procedurale. Acelasi lucru este valabil si in cazul lui Adrian Nastase, fost premier al Romaniei, acuzat de mai multe fapte de coruptie, mentioneaza sursa citata. Cu cateva saptamani in urma, esecul Romaniei de a tine sub control coruptia a costat tara aderarea la spatiul Schengen. Nimic nu se va schimba pe acest front, declara oficialitati din tari sceptice precum Finlanda si Olanda, pana cand Romania – dar si tara vecina, Bulgaria, in tandem cu care a aderat la UE, in 2007 – nu-si va face ordine in propria ograda. Totodata, cultura spagii le complica viata oamenilor de afaceri din Romania. Saptamana trecuta, Steven van Groningen, seful Raiffeisen Bank Romania, s-a plans ca mediul de afaceri este ‘prea corupt’, ceea ce afecteaza investitiile, dar si reputatia tarii pe plan international. Articolul incheie amintind de prognoza de crestere economica, redusa la 1% pentru anul viior. „Este timpul, cu siguranta, ca Romania sa isi rezolve probleme cu coruptia nesfarsita”.
  • Adrian Năstase susține că PDL intenționează să folosească la alegerile din 2012 datele personale obținute în urma recensământului populației care are loc în aceste zile. ”Domnul preşedinte Iliescu spunea că ar fi o soluţie să ne retragem din Parlament. Eu spun şi altceva: putem să ne gândim la un moment dat la boicotarea alegerilor. Dacă se va ajunge până la capăt cu această forţare, vom avea elemente care înseamnă până la urmă fraudarea alegerilor sau care vor crea premisele pentru fraudarea alegerilor ce rost ar avea să mai mergem la vot? Dacă se încearcă aducerea din străinătate a unui milion de voturi prin votul prin corespondenţă, dacă se încearcă prin identificarea unor persoane plecate din ţară şi care nu votează să fie stabilite liste suplimentare de votanţi prin această operaţiune de intoxicare în cadrul recensământului. Toate sunt îndreptate spre o posibilă fraudare a votului. În aceste condiţii, spunea Ion Iliescu şi sunt absolut de acord, va trebuie să internaţionalizăm o chestiune care ţine practic de o involuţie democratică în România şi de pericolele care există în legătură cu nerespectarea criteriilor de la Lisabona de către o ţară membră”, a declarat Adrian Năstase, sâmbătă, la Consiliul Național al PSD.
  • Cum s-a implicat baiatul lui Nastase in organizarea Consiliului National al PSD. „El nu este membru de partid, dar este membru de familie”. Andrei Nastase, fiul cel mare al fostului premier Adrian Nastase, a fost prezent la Consiliul National al PSD purtand in piept ecusonul „organizator”. Adrian Nastase a declarat ca baiatul sau nu este membru de partid, dar ca membru de familie a venit sa il ajute. Fostul premier sustine ca Andrei a vrut sa fie sigur „ca la efortul de organizare poate da si el o mana de ajutor”. „Este o chestiune de familie. El nu este membru de partid, dar este membru de familie. A venit sa ma ajute, era vorba si de standul de carti. Cei 2.000 de oameni aveau nevoie si de indrumare spre o sala si de un ajutor in gasirea punctelor in care noi am distribuit informatii. Pentru acest ajutor logistic a dorit sa se implice si ii multumesc ca a facut acest lucru”, a precizat Adrian Nastase. Fostul premier sustine ca fiul sau nu este interesat sa devina membru PSD, anunta Gandul.
  • Planul PSD: Campanie cu activisti de bloc, telefoane si Facebook. De la tinerii cu sau fara varsta de vot pana la pensionari, de la membrii cu functii la „simplii” activisti de bloc, tot poporul social-democrat, dotat cu telefoane de la centru, se va implica in lupta impotriva PDL. Nu scapa de campanie nici retelele de socializare. PSD va castiga alegerile din 2012 si are „ac de cojocul” democrat-liberalilor care vor sa fraudeze alegerile, a fost mesajul triumfalist transmis de liderii PSD poporului social-democrat, adunat la Bucuresti pentru a pune cap la cap, timp de doua zile, directiile de lupta electorala. Iar in fruntea ostilor pesediste a fost numit secretarul general al PSD, Liviu Dragnea. Dincolo de amanuntul ca acesta s-a ocupat si de partea tehnica a campaniei lui Mircea Geoana pentru prezidentialele din 2009, interesanta este tactica gandita de Dragnea, sintetizata prin „cuvantul, cea mai importanta arma”. „Fiecare trebuie sa devina militant indiferent de pozitia pe care o ocupa in partid. Toti trebuie sa iesiti din sediile de partid si sa vorbiti cu oamenii. (..) O zi in care un membru nu vorbeste cu un cetatean este o zi pierduta”, le-a transmis Dragnea social-democratilor

 

Mama bolilor se numeşte neiertare, dar El şi-a iertat criminalii şi ne-a dat tuturora şi pacea, şi iertarea Lui, căci nimeni nu poate ierta Dumnezeieşte, dacă nu locuieşte  El în omul născut din nou! Devenind Una cu – Plinătatea Cristică, întrupată din toate bunătăţile şi frumuseţile Dumnezeieşti, inclusiv din Iertare, prin “filtrul” Iisuss iertăm, ajutăm, acoperim, pansăm totul, dacă-l lăsăm să iradieze prin noi- mireasma vindecătoare a iertării Sale . Altfel, gardianul pus de satan să păzească în omul neinnoit, torţionarul, deci propriul călău, devii Tu însuţi! Neiertarea devine o tortură, produce o depresie, prin îmbolnăviri, deseori incurabile

 

Relaţia dintre vinovăţia percepută sau asumată de omul care murdareste,care greseste fata de aproapele lui,dar si fata de Dumnezeu ,urmata de  pedeapsa autoimpusă  la nivel emoţional ar reprezenta cauza primară a apariţiei afecţiunilor psihice sau  fizice .Asta se intampla daca nu ierti pe acela care ti-a gresit  ,pentru ca si el sa –ti ierte partea de vina .Când avem tăria de a ne recunoaşte greşelile, înseamnă şi că ne asumăm răspunderea pentru ele, ca luăm masurile necesare și ne iertăm pentru ele, anuland orice tensiune, orice datorie față de noi înșine,fata de semeni si fata de Dumnezeu.In caz contrar, le renegăm, le refulăm în adâncul fiinţei noastre şi în întunecimile inconştientului, de unde ele adesea rabufnesc, ne fac să resimţim nenumărate vinovăţii. Şi nu numai că le resimţim astfel, dar ne comportăm ca şi cum ne dorim pedepsirea vinovatului şi a păcătosului. Şi asta și facem: ne pedepsim! Şi o facem uneori în moduri atât de violente și incă atât de subtile încât nu mai suntem în stare să înţelegem de ce vieţile noastre devin adesea un calvar.Mecanismul acesta a dezicerii de responsabilitate incepe sa functioneze inca de la cele mai fragede varste și funcţionează fără greş: odată ce acea instanţă a minţii tale ţi-a dat verdictul “vinovat”, începi imediat să ispăşeşti. Ceea ce, pe de alta parte, poate fi de ajutor specialistului psihoterapeut atunci cand omul incepe sa-si caute mantuirea.

 

Cine este gardianul tău, torţionarul tău, sau uneori, chiar călăul tău? Tu însuţi! Iar gândurile tale devin instrumentele unei torturi rafinate care încep să-ţi contorsioneze viaţa şi viitorul, parțial printr-un  mecanism psihic, parțial chimic, prin depresie,prin imbolnaviri,uneori incurabile.Iertarea de sine te poate vindeca. Iertarea   te eliberează. De ce? Pentru că, de fapt, te ierţi tot pe tine: tu eşti in ceilalţi,care sunt si in tine.

 

La nivel spiritual, toţi suntem Unul,dar noi ne compoatam ca in jungla Din punct de vedere spiritual, mintea subconştientă careia ii vorbim prin sugestie, este cea care comunică cu sinele nostru superior, cu Creatorul şi cu Universul. Iar mintea subconştientă (sinele inferior) nu poate face niciun rău Spiritului. In consecinţă ca parte, nu greseala si neiertarea nu face rau numai  faţă de Dumnezeu – Intregul.  

Iertarea implică examinarea lucidă şi detaşată a suferinţei   din toate punctele de vedere, aceasta fiind apoi vindecată complet, prin intermediul energiei subtile ,divine a iertării, care face să apară efecte simultane la nivelul sufletului. Ca să putem ierta, trebuie să fim plini cu Matricea iertarii din care este intrupat Iisus ,sa atragem în universul nostru lăuntric, prin rugaciune-invocare, energia subtilă divină a iertării. Aceasta se realizează prin implorarea sinceră, umilă şi plină de iubire a ajutorului lui DUMNEZEU TATĂL. Într-o asemenea situaţie, după ce am revarsat incarcatura neiertarii si greselii  lui DUMNEZEU TATĂL, Îi vom cere lui DUMNEZEU TATĂL să reverse în fiinţa noastră energia subtilă divină a iertării ,umpland El,nu satan,golul spalat. Stând în picioare, in fata maretiei Lui, vom rosti atunci lăuntric următoarea rugă simplă şi eficientă: „DOAMNE DUMNEZEULE, TATĂ CERESC, TE IMPLOR CU UMILINŢĂ SĂ REVERŞI ÎN FIINŢA MEA pe Isus,plin cu ENERGIA TA DIVINĂ A IERTĂRII. TE IMPLOR SĂ MĂ AJUŢI SĂ-I IERT ÎN MOD TOTAL ŞI NECONDIŢIONAT PE TOŢI CEI CARE MI-AU GREŞIT, ATÂT CU VOIE, CÂT ŞI FĂRĂ VOIE. ÎŢI MULŢUMESC PENTRU CĂ MI-AI ASCULTAT RUGA ŞI MĂ AJUŢI”. AMIN.”

 

Mai întâi de toate vom urmări să ne asiguram ca suntem una cu iertatorul Iisuss,prin care ne transpunem  în „pielea” celui care ne-a rănit, sau care ne-a făcut să suferim, suferind în fiinţa şi în pielea agresorului, a celui care ne-a făcut rău

 

Vom   simţi cum în fiinţa noastră se revarsă, de sus în jos, prin creştet, inundându-ne întreaga fiinţă, ploaia,energia subtilă divină a iertării. Atunci când această revărsare a energiei subtile a iertării divine încetează,  ne gândim apoi clar la fiinţa pe care dorim să o iertăm şi la acţiunile sau situaţiile pentru care o iertăm. Apoi vom simţi cum energia subtila divină a iertării exercită o acţiune inefabilă, în finalul căreia apare o stare specifică de uşurare şi de purificare interioară, care indică faptul că energia subtilă divină a iertării a exercitat această operaţie de anihilare cu succes. În final, vom avea posibilitatea să verificăm eficienţa iertării ,prin apariţia în fiinţa noastră a unei stări de detaşare completă faţă de aspectele, acţiunile şi situaţiile care ne-au provocat suferinţă sau durere, precum şi faţă de fiinţa care le-a declanşat.

În cazul în care constatăm că încă mai persistă anumite tendinţe stranii, care ne arată că procesul de iertare nu a fost finalizat în totalitate, se reia de mai multe ori procedeul descris anterior, până când se instalează în fiinţa noastră Domnia Cristica,iertatoare .  Apoi, după ce ne-am încărcat foarte bine fiinţa cu energia subtilă, divină a iertării, vom trece la următoarea etapa şi vom urmări să punem în practică cea de-a doua metodă, pe care o expunem acum.  

 

Pe măsura ce vom   ierta, daca lucram si ramanem una cu El,folosindu-ne de fiecare dată pentru aceasta de energia subtilă ,divină , devenim iertatori si fata de viitorii inamici ,caci iertarea atrage întotdeauna după sine iertarea. 

 

 

Vom urmări  să ne gândim cu luciditate şi detaşare ce am fi făcut noi dacă am fi fost în locul lui, în exact aceleaşi circumstanţe? Mai ales atunci, noi trebuie să ne întrebăm, cu o maximă luciditate şi detaşare, cum anume am fi reacţionat? Vom rămâne cu ochii închişi, dar cu inima deschisa,pentru umplerea cu Iertatorul Iisuss,care face totul foarte bine,într-o stare de reculegere, şi apoi vom aspira să ne deschidem la maxim  si mintea, invocând totodată ajutorul lui DUMNEZEU TATĂL şi cerându-I să ne umple  toata fiinţa cu  energia subtilă a compasiunii si milei Sale infinite.  Atunci când este dusă la bun sfârşit cu ajutorul energiei subtile divine a iertării, care este atrasă în fiinţa noastră din Macrocosmos, iertarea reprezintă o graţie dublă. Ea o eliberează de sentimentul vinovăţiei pe fiinţa umană căreia îi este acordată iertarea şi, totodată, elimină amărăciunea, suferinţa, tensiunile,razbunarea,dusmania ,condamnarea ,judecarea,barfirea,imbolnavirea , şi încordarea care sunt specifice  neiertarii şi se menţin fără încetare în universul lăuntric al fiinţei în cauză, în lipsa iertării.

Ar mai trebui adăugat că, în plus, iertarea dusă la bun sfârşit cu ajutorul energiei subtile ,divine a iertării îl prezintă pe cel  iertat într-o lumină nouă, care este lumina cea tainică a iubirii, şi nu cea a judecăţii. Starea de detaşare care se instalează la scurt timp după aceea, atunci când iertarea a fost dusă la bun sfârşit, arată că am reuşit, fără îndoială, să iertăm în totalitate. În cazul în care această stare de detaşare deplină nu se instalează, vom relua,numai prin Iisus, procesul de mai multe ori, până când vom reuşi. Am mai putea adăuga aici că, atunci când începem să acţionăm cu energia subtilă, divină a iertării, la început va fi mai greu.  

 

În concluzie, este foarte important să înţelegem că, atunci când nu o iertăm pe fiinţa umană care ne-a greşit, starea de chin şi de suferinţă rămâne neîncetat în universul nostru lăuntric şi generează o rezonanţă ocultă,degradanta-bolnavicioasa- care alimentează acea suferinţă până în momentul în care energia iertării anihilează acele răni, acele suferinţe şi le face să dispară pentru totdeauna;în timp ce judecata contractă sufletul şi îl expune la o suferinţă fără de sfârşit, iertarea îl eliberează imediat de aceste răni şi suferinţe şi, liniştindu-l, îi permite omului iertator,dar si celui iertat  să înflorească,sa rodeasca,sa vesniceasca .

Vindecarea spirituala a omului se face numai  prin Iertarea facuta de Iisuss,daca este lasat sa domneasca in omul innoit…

 

“Cei slabi nu pot ierta niciodata. Iertarea este atributul celor puternici.” Mahatma Gandhi

“Ura te face mai mic, in timp ce iertarea te forteaza sa cresti dincolo de limitele tale”. Cherie Carter-Scott

“A gresi este omenesc; a ierta este divin”. Alexander Pope

“Bucuria inefabila a iertarii si a fi iertat formeaza un extaz care ar putea sa trezeasca invidia zeilor”. Elbert Hubbard

“Iertarea este cheia spre actiune si libertate!”

“Ierţi atît cît iubeşti.” (La Rochefoucauld – “Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale”)

“Iertînd te ridici mai presus decît cei ce te-au insultat.” (Napoleon – “Cugetări”)

“Învingătorul care iartă este de două ori învingător.” (Petroniu – “Satiricon”)

“Iubeşte adevărul, dar iartă greşeala.” (Voltaire – “Discurs în versuri asupra omului”)

 

Singura cale de a ne curăţa rănile emoţionale de otrava lor este iertarea. Este necesar să iertăm pe cel ce ne-a rănit, oricît de gravă ni s-ar părea greşeala în mintea noastră. Trebuie să iertăm chiar dacă nu merită să fie iertat, dacă nu de dragul lui,de dragul Iertatorului Mijlocitor ,sau  măcar de dragul nostru, pentru a nu mai suferi de fiecare dacă cînd ne gîndim la acea persoană sau la acele întîmplări care ne-au creat supărarea. Şi nu sîntem noi în măsură să judecăm greşelile altora. Cu toţii avem un unic Judecător, Dumnezeu. Dar Dumnezeu, în imensa Sa iubire cu care ne înconjoară, ne iartă greşelile noastre, ca să iertam semenii,daca  le recunoaştem durerea neiertarii şi dacă implorăm smeriţi iertarea Sa.

Iertarea este remediul care ne poate vindeca mintea şi apoi şi sufletul,dar si trupul . Iertarea trebuie însă să fie totală, în profunzimea sufletului. Am iertat în întregime atunci cînd, oricîte eforturi am face să ne reamintim, nu mai ştim care a fost cauza supărării, pentru că ea a dispărut. Iertarea trebuie exersată, chiar dacă la început ni se pare dificil. Cu timpul va deveni o obişnuinţă şi în cele din urmă ne vom putea ierta şi pe noi înşine pentru toate rănile şi otrava pe care le-am creat. Iertarea de sine duce la acceptarea de sine şi apoi la iubirea de sine.

 

Suntem liberi  să cerem ajutorul şi Graţia Lui

Manifestarea deplină a iubirii semenilor si devotamentului implică şi iertarea tuturor acelora care ne-au pricinuit suferinţă şi lacrimi. Pentru a ierta corect, îngerul devotamentului şi al iertării ne ajută să vedem rănile şi suferinţele noastre într-o altă lumină. Rugandu-l intens să ne ajute să ne detaşăm de trecut şi de suferinţele noastre, vom accelera procesul de vindecare spirituală. Numai renunţarea la resentimente ne oferă şansa de a ne putea clarifica diferitele aspecte ale vieţii şi consecinţele acţiunilor noastre manifestate în prezent. Vom înceta a mai crede că întotdeauna ceilalţi sunt cauza manifestării necazurilor şi durerilor noastre.

Îngerii iertării ne ajută să înţelegem lecţia la care am fost supuşi, pentru a putea, eliberaţi de trecut, să trăim plenar clipa prezentă.

Iertarea ne ajută să ne eliberăm de aceste trăiri negative şi să ne ridicăm pe un alt nivel de conştiinţă.

Iertarea ne aduce în suflet Lumina Divină şi aspiraţia către Dumnezeu.

Este o artă prin care folosim talentul de a avea o viaţă bună. Este o cale pe care trebuie să călătorim iarăşi şi iarăşi, pentru a ne menţine fericirea.

Deseori credem că iertarea este spre beneficiul persoanei care ne-a rănit. Dar nu este aşa.

 

Iertarea lucrează pentru binele celui care iartă. Iertarea pare chiar mai dificilă atunci cînd cel care loveşte nici măcar nu îşi cere iertare, sau atunci cînd nu-şi dă seama că te-a rănit. Iertarea pare imposibilă atunci cînd distanţa fizică sau emoţională face ca reconcilierea să apară de neatins. Atunci cînd rana este atît de adîncă încît să-ţi afecteze în întregime viaţa, iertarea cere un curaj enorm.

A nu ierta însemnează a fi prizonierul trecutului, al unor vechi plangeri, care nu permit vieţii să meargă înainte cu ceva nou. A nu ierta însemnează a te supune controlului pe care îl exercită diavolul  asupra ta… a te bloca într-o secvenţă de acţiune/ reacţiune, de supărare/răzbunare, ochi pentru ochi, într-o încleştare din ce în ce mai puternică, în care prezentul ar fi veşnic depăşit şi devorat de trecut. Iertarea îl eliberează pe cel care iartă.

Iertarea nu este un eveniment brusc, rapid. Aşa cum o rană fizică nu se vindecă doar dacă ai pus un bandaj pe ea, nici iertarea nu se petrece într-un moment de regăsire plină de lacrimi. Iertarea este o călătorie, un proces. De aceea trebuie să învăţăm să devenim răbdători şi persistenţi atunci cînd mergem pe drumul iertării, avand ferm în minte capătul călătoriei, pacea interioară şi libertatea către care tindem.

 

“Iubiţi-i pe duşmanii voştri!”  pare UNEORI aproape imposibil de realizat. Mai întîi trebuie să ierţi, apoi iubirea vine de la sine şi-ţi umple inima. Să ierti şi să iubesti fiecare fiinţă: aceasta ESTE CU ADEVARAT O FORŢA  tainică ,DUMNEZEIASCA.Cel mai adesea noi spunem: nu pot să iert pentru că…, dar dacă am fi să fim cinstiţi cu noi am spune: nu vreau să iert pentru că…!

 

 

Iertarea este măsura iubirii. În singura rugăciune pe care Iisus ne-a lăsat-o, avem şi măsura iertarii: “…şi ne iartă nouă greşalele noastre precum şi noi iertăm greşalele greşiţilor noştri…”.

Iar dacă iertarea şi iubirea sînt nedespărţite, atunci ar trebui să căutăm iertarea în Iisus,care ne ajuta sa iertam din inimă. Şi dacă devenim conştienţi că nu ştim totul, că nu putem controla totul, că mai presus de noi este o Voinţă care a creat totul şi menţine totul, atunci voinţa de a ierta devine de fapt voinţa de a te abandona în faţa Voinţei Divine. Iar această Voinţă este Voinţa de a iubi, pentru că Dumnezeu este iubire. Iertarea este a Lui, este alegerea ta să poţi spune:

“Doamne, facă-se Voia Ta!”.

 Orice om  trebuie să  ierte, pentru a se elibera de sentimentele negative de vinovăţie, inferioritate, insuficienţă, mânie,rautate si de alte trasaturi de character demonic,descrise in Gal.5/20 Când veţi da Mortii Lui tot ce aveti,veti ierta si uita de acestea, veţi avea un sentiment de eliberare si bucurie, iar Viaţa  Lui va începe săcurga,sa  se deschidă pentru voi

 

Primele două persoane pe care trebuie să le iertaţi sunt părinţii voştri.Indiferent dacă ei mai trăiesc sau nu, trebuie să vă hotărâţi, chiar astăzi, să-i iertaţi pentru fiecare lucru pe care l-au făcut şi care v-a rănit. Trebuie să-i iertaţi pentru fiecare nedreptate si pentru fiecare gest urât sau act de cruzime pe care aţi simţit că le-au făcut faţă de voi. Trebuie să vă ridicaţi deasupra tuturor suferinţelor din copilărie si să vă eliberaţi de ele, acceptând faptul că părinţii au făcut tot ce au putut ei mai bine cu ceea ce aveau.

Aproape toţi suntem încă supăraţi sau trişti pentru ceva ce unul dintre părinţii noştri, sau ambii, au făcut în copilăria noastră. Multe persoane în jur de 40-50 de ani au încă o stare de disconfort emoţional, pentru că nu şi-au iertat părinţii. O viaţă plină de resentimente este un preţ cumplit de plătit pentru ceva care, oricum, nu mai poate fi reparat. În multe cazuri, părinţii noştri nici nu conştientizează ce anume au făcut pentru ca noi să fim încă supăraţi. De obicei, nu-şi amintesc absolut nimic. Dacă le spunem de ce suntem încă supăraţi, ei vor fi adesea surprinşi, deoarece nici măcar nu-şi mai amintesc de evenimentul respectiv.

Numai atunci când vă iertaţi complet părinţii, deveniţi pe deplin şi în totalitate adulţi. Până atunci, în interiorul vostru sunteţi încă un copil, încă depindeţi emoţional de ei. Numai atunci când eliberaţi experienţele nefericite, trăite în copilărie si adolescenţă, puteţi avea o relaţie matură cu părinţii voştri. Pentru majoritatea oamenilor, cei mai buni ani din viaţă alături de părinţi încep în ziua în care îi iartă şi lasă în urmă toate experienţele negative acumulate în perioada cât au stat în casa lor.

 

Trebuie să iertaţi necondiţionat fiecare persoană din viaţa voastră, care v-a rănit vreodată, într-un fel sau altul. Trebuie să iertaţi – fără excepţie – fiecare lucru rău, fără sens, negândit sau crud pe care cineva vi l-a spus sau l-a făcut. Refuzul de a ierta chiar şi o singură persoană poate fi, în sine, un microb-suficient pentru a submina, sau chiar distruge totul. Nu trebuie să vă placă acea persoană. Trebuie doar s-o iertaţi.

Iertarea  nu are nimic de-a face nimic cu celălalt, are de-a face doar cu pacea voastră interioară, cu fericirea voastră, cu propriul vostru succes şi propriul vostru viitor.

Oricare ar fi situaţia, e sigur că v-aţi băgat singuri în ea. Indiferent dacă a fost o afacere, o investiţie, o slujbă sau o relaţie, voi aţi ales şi aţi luat deciziile care au făcut-o posibilă încă de la început şi e mai mult ca sigur că n-ar fi putut avea loc fără participarea voastră activă. Aţi fi putut-o opri. Aţi fost responsabili. Aţi fost liberi să alegeţi şi, din nefericire, aţi ales în mod greşit. Acum, lăsaţi-o să plece.

Chiar dacă nu aţi avut nimic de făcut în privinţa ei, chiar dacă aţi fost o terţă persoană total nevinovată, sunteţi, totuşi, responsabili pentru modul  cum  reacţionaţi. Sunteţi responsabili pentru voi si sentimentele voastre. Sunteţi liberi să decideţi ce faceţi începând cu acest moment – iar cea mai bună tactică dintre toate este să iertaţi.

Trebuie să vă iertaţi pentru fiecare lucru prostesc sau grav pe care l-aţi spus sau făcut vreodată. Amintiţi-vă că nu sunteţi perfecţi. Faceţi greşeli. Faceţi şi spuneţi o mulţime de lucruri prosteşti, în timpul în care creşteţi şi vă maturizaţi. Dacă ar fi să mai faceţi odată acele lucruri, le-aţi face altfel, însă remuşcările şi regretele pentru greşelile din trecut nu servesc la nimic. Ele sunt semnul unui caracter slab. Remuşcarea este deseori folosită ca o scuză pentru a nu merge înainte. Toţi oamenii înţelepţi au făcut greşeli stupide, prosteşti. Aşa au devenit ei înţelepţi şi maturi. Acum trebuie să vă iertaţi pentru tot.

Iertarea este cheia dezvoltării mentale şi spirituale. Când începeţi să o practicaţi, deveniţi o persoană iertătoare, dovediţi trăsăturile de caracter ale celor mai mari personalităţi care au fost vreodată pe Pământ. Astfel, vă alăturaţi îngerilor.

 

Actul iertării începe cu procesul îndepărtării tuturor rezidurilor acumulate de vinovăţie, furie şi resentimente, care hrănesc sentimentele negative din subconştient. Practicarea regulată a iertării de bunăvoie a tuturor, pentru absolut orice greşeală, vă face mai calmi, mai buni, mai plini de compasiune şi mai optimişti.

 

BINE PENTRU SUFLET

În final, dacă aţi făcut ceva care a rănit pe cineva şi încă vă mai simţiţi prost pentru aceasta, cereţi-i scuze. Spuneţi: “iarta-ma”.

Căinţa este bună pentru suflet. Ea vă eliberează de sentimentul că sunteţi de vină şi că nu meritaţi nimic bun, care însoţeşte senzaţia că aţi făcut ceva incompatibil cu idealurile voastre cele mai înalte. Nu contează cum reacţionează cealaltă persoană. Tot ceea ce contează este să aveţi curajul şi caracterul să vă asumaţi responsabilitatea pentru acţiunile voastre, să vă cereţi scuze şi să spuneţi că vă pare rău. Apoi, vă puteţi vedea de viaţă – lăsându-i şi pe ceilalţi să facă la fel.

 

Ai spus sau ai auzit vreodată că ierți dar nu poți uita? Sau că iubești dar nu poți ierta?

 

Dragul meu cititor, te anunț oficial că dacă ai iertat cu adevărat, așa cum spui – repet, cu ADEVĂRAT și nu din vârful buzelor – situația care te-a afectat dispare, se șterge, pur și simplu, din memorie.

Pe cuvânt! Ți-o spun din experiența proprie, și nu din vreo teorie emanată de mintea mea.

Dar, dacă nu ai iertat ci doar susții verbal asta ori de câte ori ai ocazia, nu vei păcăli pe nimeni decât pe tine. Pentru că undeva, adânc îngropată în sufletul și în codul tău genetic stă acea nedreptate pe care ai suferit-o, și care iese la suprafață atunci când întâlnești aceeași persoană sau aceeași situație.

Când susții sus și tare că ai iertat pe cineva care, să zicem, te-a abuzat indiferent cum – fizic, verbal, emoțional – ghici cum vei reacționa când vezi sau auzi despre abuzuri similare?

 

Poate cel mai stupid lucru cu putinţă este să fiţi încă supăraţi,incarcatin şi plini de resentimente faţă de o persoană căreia nu-i pasă deloc de voi.Sa nu uitam ca în timp ce tu porţi ranchiuna, duşmanii tăi dansează”.

 

 

Ești revoltat(ă), iei atitudine, povestești non-stop despre ce și cum ai face tu dacă ai fi în locul persoanei abuzate.

Sau în cazul cuiva care te-a înșelat, te-a trădat, te-a atacat pe nedrept, etc. Răspunsurile sunt aceleași.

Poți să înțelegi trecutul unei persoane văzându-i reacțiile la diferite persoane sau situații care, aparent, nu au nicio legătură cu existența sa.

De ce te identifici atât de mult cu o situație străină ție?

Pentru că una similară s-a întâmplat la un moment dat ție sau cuiva la care ții mult, și încă nu s-a șters din memoria ta; doar crezi asta.

Mai spui și că „nu vreau să-mi mai amintesc!”.

Aha! Și dacă nu vrei să-ți amintești, înseamnă că nu mai există, că s-a șters din memorie?

 

Pentru că iertarile nerezolvate, doar îngropate în memorie lasă urme adânci în sănătatea fizică, psihică și emoțională, precum și în energia care susține viața,inneaca,ingroapa totul prin Botezul in Moartea Lui

 

Lucrurile și situațiile  “ uitate”, nerezolvate, sunt ca niște motoare ce nu se opresc niciodată, ci consumă non-stop combustibil – energia vitală.

De ce alegi să te minți spunând că ierți dar nu uiți, sau că iubești, dar nu poți ierta?

Chiar nu vezi câte minciuni ajungi să fabrici, și care se vor îngroșa, în timp, fiecare repetare a neadevărului adăugând o cărămidă în plus la zidul cladit intre tine si Dumnezeu,intre tine sic el neiertat,care te va izola de realitate, de adevăr, de Viață?

Nu poți ierta faptul că te-ai simțit trădat(ă), pentru că te-ai simțit folosit(ă), pentru că s-a folosit de încrederea pe care ai acordat-o, de vulnerabilitatea ta.

Nu poți să ierți că ai permis să se ajungă la acea situație, care te-a făcut să suferi atât de mult.

 

NU TE POȚI IERTA PE TINE!

 

Despre asta este vorba, de fapt, atunci când vorbești despre iertare și uitare, mai ales în iubire.

Poți să ierți întreaga planetă aplicând toate tehnicile de care ai auzit, citit sau pe care le-ai învățat la cursuri. E foarte bine s-o faci.

Doar că mai rămâne să te ierți pe tine.

Când te vei ierta că ai fost neputincios, ca și copil, și că nu a fost vina ta că părinții tăi doar așa au știut să te iubească?

Când te vei ierta că ai acceptat să intri într-o relație care a fost sortită eșecului din start?

Când te vei ierta că ai amânat să schimbi ceva în viața ta, pe motiv că ai așteptat ca celălalt să o facă mai întâi?

Când te vei ierta că, din frica de a nu deveni ca părinții tăi, de a nu face aceleași greșeli față de partener(ă) și copii, te-ai transformat exact în copia lor fidelă?

Când te vei ierta că nu ai sau nu ai avut puterea de a pune punct unei relații sau unei situații de viață pe motiv de comoditate, frică sau lașitate?

Când te vei ierta că ai irosit atât de mult timp din viața ta fără să obții nimic palpabil pentru sufletul și pacea ta?

Când te vei ierta că îți folosești și bruma de energie care ți-a mai rămas pentru a „croșeta” scuze, motive de ce să nu faci ceva, în loc să găsești soluții pentru a rezolva?

Când te vei ierta pentru că ai fost surd(ă) la toate semnalele pe care viața și Universul ți le-au trimis, alegând să le ignori considerându-le, atunci, neimportante?

Când te vei ierta pentru că ai fi vrut să fii ceva sau cineva, dar nu ai fost?

Și când vei înțelege că niciodată nu este prea târziu pentru a face toate cele de mai sus, și că timpul este doar în mintea ta liniară?

 

Niciodată nu este prea târziu să repari o situație, să- I dai Iertatorului sa spele orice mizerie,sa-I spui ce ai pe suflet, indiferent de vârstă.

 

Niciodată nu e prea târziu să scapi de balastul din suflet care îți consumă energia și nu îți aduce nimic bun.

Niciodată nu e prea târziu să te ierți, să faci pace cu tine, cu trecutul tău, și să te reatașezi la viață.

Astfel, bolile vor dispărea pentru că au dispărut și cauzele care le-au creat.

Când te ierți și faci pace cu tine însuți/însăți, nimic din trecutul tău nu te mai poate afecta. E ca și cum ai fi închis definitiv o ușă.

Iar când sufletul tău este liniștit, inundat de pace, nu mai are nicio importanță ce s-a întâmplat, ce-a fost în trecut.

Ai uitat, pur și simplu, și nu mai simți nevoia să repeți tuturor fraze standard și clișee ca cele pomenite la începutul articolului.

Dacă ai iertat, dacă te-ai iertat, liniștea obținută nu simte nevoia să fie exprimată verbal.

Doar când sufletul e agitat, gura nu mai tace. Pentru că larma interioară trebuie vorbită, povestită.

 

Când te ierți, faci pace cu tine;Abia atunci apare IUBIREA FĂRĂ CONDIȚIONARE ȘI IERTAREA PLINĂ DE UITARE

(Terapia iertarii)

 

In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comisesera crime abominabile.  Dar…

 

Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Noi recream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se petrece in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre.

In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se petrece in interiorul nostru. Daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori.

 

Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in exterior a propriei noastre agresivitati refulate.

Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi.

Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cauza imbolnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr-o eroare de judecata.

 

In viziunea unora, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte;Ai grija ce semeni…Uneste-te cu strajerul vesniciei ca sa pazeasca Dumnezeieste mintea si inima ta

 

Ele incoltesc si dau roade. Trebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom culege ceea ce am semanat. Vestea buna este ca orice stres, dezechilibru sau boala pot fi corectate, lucrand asupra ta. Nu este nevoie sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le poti obtine singur, cautand in tine insuti .

 

Vindecarea ori schimbarea incepe cu asumarea responsabilitatii. Ce inseamna sa ne asumam 100% responsabilitatea pentru absolut tot ce se petrece in viata noastra?

Inseamna sa accepti faptul ca tu  esti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le traiesti,dar tot tu eti Acela care,dupa  ce gresesti,vii la…”Reparatorul ”cerului si pamantului…

 

O idee foarte greu de digerat, intr-o societate in care ne-am obisnuit sa ne gasim scuze la tot pasul, sa dam vina pe altii pentru ce nu merge in viata noastra, este sa cultivam asiduu o mentalitate de victima.  

Accesul la miracol si, implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea, prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii.  

Problemele create de neiertare   lovesc asupra omului insusi, daca nu le  stearge el insusi gandurile care le-au generat  Trebuie doar sa-i dati permisiunea sa o faca.”Cand judec o persoana, acea persoana devine un “prizonier al gandurilor mele”.

 

Noi nu mai vedem ce exista in realitate, noi nu ne vedem decat propriile ganduri. Mai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se comporte ca atare. Daca unui angajat i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai grozave, el va ajunge sa lucreze din ce in ce mai bine.

In limbajul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator: daca eu gandesc intr-un anumit fel despre o persoana, acea persoana devine un prizonier al gandurilor mele. Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa-mi confirme perceptia despre el. Prin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre ea si trebuie sa-mi asum responsabilitatea pentru acest lucru.  Cred ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca “o problema nu poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o”.

 

 

 

CERE-TI IERTARE - Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata este un sentiment de iubire, iar   acesta este un semnal ca vindecarea a inceput.

Asta face foarte mult bine tie,daca tu constientizezi problema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea care a atras-o, printr-un proces de cainta si iertare.

Te rog, iarta-ma ca te-am facut prizonierul gandurilor mele si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti-am influentat in mod distructiv comportamentula€ . Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul: sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba Supraconstientului Dumnezeu, el este armonizatorul, vindecatorul. Suntem prizonierii propriei minti si nu putem evada folosindu-ne tocmai de temnicerul insusi.

Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi?

Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune trupului:

Imi pare rau ca ti-am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iarta-ma.

Si repetam acest lucru cu sinceritate, pana problema dispare.

Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental:

Imi pare rau ca ti-am creat aceste probleme prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma.

 

 Supraconstientul este receptiv tocmai la limbajul de copil, ignorand formularile savante. Interesant este ca psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile pretentioase, destepte, intelectualizate nu ajung la pacienti.

 

 

Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil, decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii.Reinstaurand inocenta in starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal  in  viata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne complica viata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor; iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificativ.

 

IN LOC DE CONCLUZIE

Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu bolnavi in faza terminala si a descris experientele si concluziile sale in doua carti devenite best-seller-uri.

Una dintre ele se numeste The Four Things that Matter Most (Cele ce patru lucruri, care conteaza cel mai mult) si se refera la cele mai frecvente declaratii pe care bolnavii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt:

IARTA-MA

TE IERT-

MULTUMESC

TE IUBESC

Dr. Ira Bylock considera ca nu trebuie sa ajungem pe patul de moarte, pentru a folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata.

 

  1 Ioan 2:12 Vă scriu, copilaşilor, fiindcă păcatele vă sînt iertate pentru Numele Lui.

 

Adevarul este ca una dintre cele mai profunde nevoi  ale sufletului omenesc este nevoia dupa iertarea pacatelor. Pacea sufleteasca tine de iertarea pacatelor. Mantuirea sta in iertarea pacatelor. Linistea noastra in familie si in biserica tine de iertarea pacatelor noastre. Omul aspira dupa pace, dupa liniste, dupa bucurie. Dar, aceste aspiratii vor fi implinite desavarsit atunci cand sufletul este eliberat de vina care a acumulat-o, mania lui Dumnezeu este indeplinita, satisfacuta, potolita, povara e descarcata, iertarea este oferita, bucuria care insoteste iertarea stapaneste de acum inima si omul acela este atunci un om mantuit. Un om plin de viata, de pace, de bucurie, de voie buna pentru ca Dumnezeu i-a facut mult bine. Intrebarea care se ridica si la care cautam sa dam raspuns este intrebarea:

 

Cum pot sa stiu ca pacatele mele sunt iertate?

 

Sigur ca de pacatuit, am pacatuit. Daca este aici cineva care spune ca n-a pacatuit, chiar in momentul in care gandeste sau face declaratia a si facut un pacat. De pacatuit, pacatuim in multe feluri. Putem sa pacatuim singuri. Dar de iertat, nu ne putem ierta singuri. Iertarea este un dar. Intrebarea este: Cum stiu cand l-am primit? Cum stiu ca acest dar de la Dumnezeu este real? Ceea ce spun eu despre mine, sigur are importanta. Dar, dincolo de ceea ce marturisesc eu sau ce marturisiti dumneavoastra, importanta are ce spune Dumnezeu despre noi. Cum putem noi sa stim Dumnezeu cand se uita spre noi ne vede cu pacatele iertate? (4:34) Pe ce baza se fundamenteaza iertarea pacatelor noastre? Cuvantul pe care l-am citit reflecta multa siguranta, multa certitudine.

 

Vă scriu, copilaşilor, fiindcă păcatele vă sînt iertate pentru Numele Lui. Cuvantul nu scrie: Va scriu ca pacatele voastre sa fie iertate, sau in speranta ca pacatele sa fie iertate. Ci cuvantul scrie: Va scriu pentru ca pacatele va sunt iertate. Cu siguranta sunt iertate. Va intreb pe dumenavoastra, pacatele voastre sunt iertate? Da, slavit sa fie Domnul. Si daca este cineva in aceasta dimineata a carui suflet este nelinistit, cu gandul ca pacate savarsite in trecut nu sunt iertate, fie ca mesajul pe care-l vom auzi sa aduca speranta, sa aduca eliberare, sa aduca vindecare, pentru ca eu cred ca unul dintre cele mai potrivite locuri  de a capata iertarea pacatelor este in biserica. Nu am consacrat noi ca in biserica cine se roaga pentru iertare sa o primeasca? Ba da, si daca ne rugam acasa, pe drum, sau la serviciu, sau ne rugam in masina, Dumnezeu ne poate ierta. Dar toate aceste lucruri pe care le-am amintit, nici nu se pot compara cu locul de intalnire al bisericii lui Dumnezeu, unde copiii  lui Dumnezeu se aduna si cheama numele lui Dumnezeu.

 

Cum pot sa stiu ca pacatele mele sunt iertate? La aceasta intrebare vom da 4 raspunsuri biblice. Doua raspunsuri tin de ceea ce face Dumnezeu prin Domnul nostru Isus in vederea pacatelor noastre. Urmatoarele doua raspunsuri tin de ceea ce trebuie sa facem noi ca sa primim iertarea pacatelor. Pe de o parte este vorba de participarea si darul lui Dumnezeu si pe de alta parte este vorba de raspunsul si realizarea noastra. Darul lui Dumnezeu se intalneste cu cautarea noastra. Iertarea care vine din harul lui Dumnezeu si iertare care se naste din raspunsul nostru. Baza obiectiva a iertarii pacatelor: (1) Jertfa si Mijlocirea Domnului Isus.

 

  1. Iertarea pacatelor noastre se bazeaza pe jertfa lui Isus Hristos

 

man in shadow of crossIn 1 Ioan 2 „El este jertfa de ispasire  pentru pacatele noastre si nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale intregii lumi. In cap. 4:10 scrie „Dumnezeu ne-a iubit si a trimis pe Fiul Sau ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre.” In 1 Petru scrie „noi am fost rascumparati nu cu lucruri pieritoare, nu cu argint sau cu aur, ci am fost rascumparati cu sangele scump al Domnului nostru Isus Hristos.  Cand ne gandim la trecutul nostru pacatos, trebuie sa fim siguri, siguri, jertfa lui Isus este izvor de iertare pentru pacatele noastre. Domnul Isus s-a dus pe Sine, pe cruce, ca jertfa, pentru ca noi sa capatam iertarea. Cuvantul Domnului ne invata lucrul acesta foarte, foarte clar. Jertfa Domnului nostru Isus nu este un gest care pune in evidenta esecul Domnului Isus. Domnul Isus n-a murit ca victima. Jertfa Lui pune in evidenta biruinta Sa. Este calea spre biruinta. El a murit pentru pacatele noastre, ca sa realizeze, sa implineasca cea mai profunda nevoie, sa primim iertarea.

 

Evrei 7:26 spune ca Domnul Isus a aratat o singura data, ca sa stearga pacatul prin jertfa Sa. Ce inseamna cuvantul ‘sa stearga’? Cuvantul romanesc nu este suficient de expresiv. In limba greaca este un verb care inseamna ‘sa desfinteze’ pacatul. Efectiv nu mai exista, in sensul in care tot ceea ce trebuia sa savarseasca Fiul lui Dumnezeu ca pacatul sa fie eliminat s-a savarsit si pacatul a fost eliminat. Jertfa lui Isus are ecouri vesnice. Pe acela pe care Dumnezeu il iarta, Dumnezeu nu ii ia pacatul lui si il pune de o parte si-l tine ascuns pana la vremea potrivita. Dumnezeu nu ne tine la mana. Jertfa lui Isus, Fiul lui Dumnezeu desfinteaza pacatul. Pacatul nu mai exista. Ce Dumnezeu a iertat nu mai este.

 

Cand va tulbura ceva din trecutul dumneavoastra, aduceti-va aminte ca Isus s-a dus pe Sine ca jertfa pentru voi. A murit pe cruce pentru voi. Si onorati-L pe Isus spunand, „Doamne Isuse, multumesc ca ai murit pentru pacatul meu pe cruce. Pacatul meu este iertat din pricina acestei jertfe.” Asta e iertarea pe care o da Dumnezeu. (10:00) Daca jertfa Vechiului Testament acoperea pacatul, jertfa Domnului Isus a desfiintat pacatul. Se da DELETE. Acesta este gestul, acesta este temeiul pe baza caruia Dumnezeu iarta pe pacatosi. Dumnezeu nu iarta pe pacatosi in mod corupt, facandu-se ca nu vede ce este. Dumnezeu nu trece cu vederea pacatele oamenilor intr-un fel superficial. S-a intamplat ceva, un gest facut de Domnul Isus, care are consecinte vesnice. Implicatii cosmice, pamantesti si ceresti, in lumea ingerilor si a demonilor. Jertfa aceea este investitia lui Dumnezeu ca pacatul sa fie desfintat. Din acest gest deriva doua lucruri extraordinar de importante.

 

Hotararea lui Dumnezeu de a ierta pe oameni. Scrie in Romani 5 ca Dumnezeu a luat o hotarare de iertare- scrie „18 …Astfel dar, după cum printr’o singură greşală, a venit o osîndă, care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr’o singură hotărîre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărîre de neprihănire care dă viaţa.” si versetul 16 „16 Şi darul fără plată nu vine ca printr’acel unul care a păcătuit; căci judecata venită dela unul, a adus osînda; dar darul fără plată venit în urma multor greşeli a adus o hotărîre de iertare.” Ca sa folosim un termne contemporan, Dumnezeu a decis sa gratieze lumea. Asta e primul gest: Isus se duce ca Sine pentru jertfa, pacatul este desfintat, Dumnezeu da un decret de gratiere. Decretul de gratiere este urmat de urmatoarea decizie:

Oricine crede in Isus este justificat inaintea lui Dumnezeu si este eliberat. Noi nu mai trebuie sa stam sub vina. Nu mai este nici o osandire pentru cei care sunt in Hristos. Dumnezeu a iertat pacatele. Dumnezeu a facut decret de gratiere. Imaginati-va un triunghi. Sus e Dumnezeu, jos alaturea e Domnul Isus, in partea cealalta sunt eu. Acest triunghi se numeste triunghiul rascumpararii. Imagineaza-ti ca e judecata. Dumnezeu, la judecata, iti cere sa te justifici. Adica: Cineva te acuza de pacatele pe care le-ai facut in timpul vietii, Dumnezeu iti da dreptul sa te aperi. Te lasa sa vorbesti si sa vorbesti in asa maniera incat dupa ce ai terminat ce ai avut de spus, Dumnezeu sa spuna: Ai dreptate, minciuna ta nu-i minciuna, hotia ta nu-i hotie, curvia ta nu-i curvie, divortul tau nu-i divort, insiri toate pacatele alea. Poti sa te justific asa? Care poate vorbi despre sine in fata dreptului judecator, incat dupa ce a incheiat ce are de spus, Dumnezeu sa zica: Eu am gresit ca n-am crezut ca esti divin. Insa, Domnul Dumnezeu a pregatit o solutie. Si El, judecatorul, spune asa: Eu am de gand sa te justific. Dar, iata cum. Fiul Meu, Isus Hristos a venit in lume si a murit pe cruce pentru pacate. Jertfa Lui este ispasirea pacatelor tale inaintea Mea. Jertfa Lui este rascumpararea ta. Si Eu, zice Domnul, am de gand sa te justific. Iata cum. Iau de pe tine pacatele si le transfer asupra  Fiului Meu, Isus. Si i-au de pe El dreptatea si o pun asupra ta. Eu i-au aceasta decizie juridica. Te iert, in baza deciziei Mele. Cu o singura conditie: Sa-L recunosti pe Fiul Meu, Isus Hristos ca Domn, sa-L urmezi, sa crezi in El, sa te bizui pe El. Ai face asta? Asta este evanghelia. Asta aduce eliberare sufletului care se increde in Dumnezeu. 16:36

  1. Iertarea pacatelor noastre se face prin mijlocirea Domnului Isus

 

Jesus intercessorDomnul Isus s-a dus nu doar ca jertfa pentru pacate. Ci, inviind din morti, inaltandu-se la cer, El sade la dreapta lui Dumnezeu si sfanta Scriptura ne invata ca El este mijlocitorul nostru inaintea lui Dumnezeu. 1 Ioan 2:1 „Copilasilor, va scriu aceste lucruri ca sa nu pacatuiti. Dar, daca cineva a pacatuit avem la Tatal un mijlocitor, pe Isus Hristos, cel neprihanit.” Domnul Isus este mijlocitorul nostru, la dreapta lui Dumnezeu. El ne apara, El nu ne lasa. Eu nu va cunosc, dar ascultati-ma bine: Daca cineva a pacatuit, sa-i fie rusine fata de Dumnezeu. Ah, nu savarsesti pacate si pretinzi ca nu s-a intamplat nimic. Daca cineva a cazut intr-un pacat sa-i fie rusine. Dar, nici o clipa sa nu-si piarda speranta. Obrazul sa ne crape de rusine, am pacatuit impotriva lui Dumnezeu. Dar, speranta sa nu-ti iasa. Nu acceptati acuzarea acelora care arunca dupa voi cuvinte de ocara, spunand ca daca ai pacatuit te duci in fundul iadului si nu mai este nici o sansa. Daca mori, daca refuzi sa te pocaiesti, daca refuzi sa te intorci la Dumnezeu, acolo ajungi in talpa iadului. Dar nu trebuie sa uiti un lucru: Traim prin har.

 

Isus, Fiul lui Dumnezeu s-a inaltat la cer si este acolo mijlocitor si scrie in Biblie ca daca cineva a pacatuit avem la Tatal un mijlocitor. Domnul Isus ne apara. Sa nu indrazneasca sa ia cineva aceste cuvinte sa faca libertate pentru a pacatui, zicand: Isus a murit pentru mine si ma apara in cer si prin urmare sa-i dau de lucru si pacatuiesc. Vai de cel care gandeste asa si comite   asa. Noi vorbim unor oameni tematori de Dumnezeu, care au o constinta extrem de sensibila, care vor sa fie placuti lui Dumnezeu. Dar, stau slabiciunile de noi. Frati si surori, Isus este mijlocitorul nostru. In 1 Timotei 2:5 spune ca este un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni, omul Isus Hristos. In epistola catre Evrei gasim unul dintre cele mai frumoase versete pe aceasta tema.

 

Evrei 7:25 „De aceea şi poate să mîntuiască în chip desăvîrşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentrucă trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei.” Iata ce face Domnul Isus. Traieste pururi in prezenta lui Dumnezeu ca sa ne apere, ca sa mijloceasca pentru noi. Noi avem in cer un aparator. Domnul Isus e proectorul nostru. Nu ne lasa, nu ne abandoneaza. El ne protejeaza, ne insoteste, ne invata, vrea sa ne schimbam, sa ne facem mai buni. Se intampla ca diavolul sta pe urmele noastre sa ne ispiteasca. Iar daca reuseste sa ne faca sa cadem in pacat, urmatorul gest pe care il face se infatiseaza inaintea lui Dumnezeu cerand osanda noastra. Rationamentul cerintei lui este cat se poate de clar: (1) Plata pacatului este moartea. (2) El a pacatuit. (3) Cer ca el sa moara. Ce mai poti sa zici? O, de cate ori n-ar fi trebuit sa murim. Daca nu era acolo unul, care sa intervina in acel moment si sa zica, „Inapoia mea Satano.” E adevarat plata pacatului e moartea. E adevarat ca omul cutare a pacatuit. Dar, la fel de adevarat este ca omul acela se increde in Mine, mi-a chemat numele. Eu am murit pe cruce pentru pacatele lui. Am hotarat sa il iert si sa il apar, asa ca inapoia mea Satano. Asa trebuie s acrezi, asta ne duce libertate, bucurie. De fat, asta este mantuirea prin evanghelie.

 

  1. Din pricina ca primim pe El cu pocainta Lui si ne marturisim pacatele

 

1 Ioan 1:8-10  Dacă zicem că n’avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi. 9 Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire. 10 Dacă zicem că n’am păcătuit, Îl facem mincinos, şi Cuvîntul Lui nu este în noi.” Ce inseamna cuvantul ‘daca’? Cuvantul ‘daca’ introduce o conditie. Aici cuvantul lui Dumnezeu introduce pocainta, marturisirea pacatelor noastre pe care trebuie sa o facem inaintea lui Dumnezeu cu o hotarare si cu smerenie. In Iacov 5:16 spune „Marturisiti-va unii altora pacatele.” Proverbe 28:13 13 Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare.” De ce sa taci? De ce sa duci povara de unul singur?

 

De ce sa te usuci, cum a zis David, „Cata vreme am tacut mi se uscau oasele de gemetele mele necurmate. Facu-se pacat, il tine ascuns. Povara, vinovatia la apasat teribil. „Mi se usca vlaga cum se usca pamantul.” Tu ce o sa faci? Dai inainte, o sa ai o reputatie grozava, parerea ta… ca oricum, parfumul vinovatiei emana din fiecare om ,oricat  sta ascuns.

 

David a spus, „Mi-am marturisit pacatul” Nu stiu cale mai binecuvantata si mai buna inspre pace decat asta. Sa mergi inaintea Domnului Isus si sa spui, „Doamne Isuse, cred in Tine. Am pacatuit. Te rog frumos sa ma ierti.” Si El iti ridica povara. Duhul Lui te va inspira si te va calauzi sa indeplinesti si ce scrie. Marturisiti-va unii altora pacatele. Cauta un om al lui Dumnezeu, impartaseste. Descarca-ti povara sufletului si in felul acesta Dumnezeu iti va duce bucuria eliberarii si a iertarii, siguranta iertarii pacatelor. Bucuria iertarii pacatelor, calea cea mai scurta este marturisirea la pastor, la un slujitor al lui Dumnezeu. Dumnezeu le iarta pacatele precum le rostim in odaita. Dar siguranta iertarii, eliberarea, bucuria nu vine ca atunci cand spui: Am gresit.

 

Sant trei stadii cand ti se arata pacatul. (1) Cand iti arata oamenii- esti si in stare sa-i dai in judecata. (2) Cand iti arata constiinta te mai domolesti. (3) Cand iti arata Duhul Sfant te si pocaiesti. Nu zaboviti in impietrire zicand, „Las ca o dc eu cum pot.” Nu sti tu ce te asteapta la urmatoarea intersectie, ce alte conspiratii ale diavolului. Iar oamenii lui Dumnezeu vor sti ca cine primeste marturisirea este mormant, nu aeroport. (1:37:49) Photo via ptl2010.com

 

  1. Din pricina ca si noi ii iertam pe cei care ne gresesc.

 

Iertarea noastra este confirmata, este marturisita prin faptul ca si noi iertam pe cei care ne gresesc. MatMatei 6:14-15  „Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. 15 Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.” Auziti ce scrie, gura sfanta a Domnului Isus a spus. El, care a facut rost de iertarea pacatelor prin jertfa Sa. El care o asigura, stand in cer si mijlocind pentru noi. El, care ne curateste de murdariile pe care le-am facut pentru ca suntem uneori ca si copii micuti. Ne curatesc bine parintii nostri, cu hainute frumoase si dupa aia iarasi mergem inapoi la noroiul acela. Mantuitorul nostru, care are mila de noi, se apleaca din nou si ne ridica si ne curateste din nou si de pacatele facute dupa botez, pentru ca vede in noi slabiciunea. Dar, pe de alta parte, credinta, smerenia, pocainta, dorul dupa curatie  si El are mila de noi. Slavit sa fir numele Lui.

 

Dar ceva ne pune in fata. Auziti ce cuvant ne pune in fata: „Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor,”Vreau sa pun o intrebare: Este aici o persoana careia i s-a gresit vreodata din partea unui om? Cuvantul acesta ‘daca’ are o forta care face deosebire intre viata si moarte, intre rai si iad. Si ca nimeni sa nu ramana in dubiu, Isus a intors foaia aceea zicand, „dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.” Marcu 11 „Si cand stati in picioare, sa iertati orice aveti impotriva cuiva, pentru ca si Tatal vostru care este in ceruri sa va ierte greselile voastre. Dar, daca nu iertati, nici Tatal vostru care este in ceruri nu va va ierta greselile voastre.” Cu lipsa de iertare, cu impietrirea inimii tale, care nu vrea sa spuna „Te iert”, nu faci altceva, decat sa anulezi efectele jertfei Domnului Isus in dreptul tau. Nu faci altceva decat sa pui mana pe gura mijlocitorului din cer, care nu mai are nici o putere sa te apere. Nu faci altceva, decat sa te expui uneltirilor diavolului, care va da peste tine ca sa te unelteasca si mai mult. Si o sa vezi mai incolo.

 

Isus a pus in fata noastra aceste cuvinte, care sa ne avertizeze ca zona asta in domeniul pacatelor ii raspunderea noastra. Si e lucrul acela mai usor de facut. Mori tu pe cruce ca sa te ierte cineva. Du-te tu in cer ca sa aperi pe pacatos. Curateste cu un pacat daca poti, ca nici o pata de motorina de pe o batista nu o poti spala. Spala un pacat daca poti, nu poti. Dumnezeu ia ce e greu de facut si tie iti zice un singur lucru: Te pocaiesti si ierti pe aia care iti gresesc. Si asa ne-am da seama daca iti meriti iertarea. O, cati dintre noi n-au inima impietrita. Nu vor, refuza, sau nu pot. La inceput nu pot, dupa aia nu mai vor. Ca asta e progresia. La inceput nu vrei, ca supararea e mare. Si dupa aia, diavolul tine stapanire zona aceea si te impietreste si apoi nu mai poti. Si nu mai poti nu pentru ca Dumnezeu nu a vrut sa te ajute. Ci pentru ca ai refuzat ajutorul Lui si acum nu mai poti. Si in aceasta situatie, Duhul Sfant intervine si da putinta si eliberare, unuia care striga spre Dumnezeu.

 

Fratii mei, eu vreau sa spun lamurit: Iertarea pacatelor nu o castigam prin faptul ca noi iertam pe altii, ca nu ni se da iertarea pacatelor la schimb- „Da tu iertare la celalat si eu iti dau si tie iertare”. Nu. Nu asta-i moneda de schimb. Nu. Jertfa lui Isus aduce iertare pacatelor. Dar noi ramanem in iertare, daca o prelungim mai departe spre altii. Asta ne-a invatat Isus cu o pilda. Petru ii zice Domnului Isus: De cate ori sa iert pe fratele meu? Probabil ca sa referit la superlativul posibilitatilor sale- de 7 ori.  Mantuitorul, Isus, a zis, „Eu nu zic de 7 ori, ci de 70 de ori cate sapte.” Ce a vrut Mantuitorul prin aceasta vorba? Sa ne faca aritmetica pacatelor semenilor nostri? 490 de ori, scrie, intr-o zingura zi in evanghelia dupa Luca.  Ce sa insemne in practica? Se tine scai unul de tine, iti greseste si iti greseste. Asa ne-a invatat Isus sa numaram pacatele semenilor? Eu as zice ca lucrurile sunt cu totul diferite. Cine a apucat intr-o zi sa ierte semenului sau de 490 de ori, ala a invatat ideia, pentru ca nu poti sa faci altceva, decat sa o prelungesti mai departe.

 

Sa fie clar, cine are pacatele iertate nu tine dusmanie pe nimeni si nu vrea sa se razbune pentru ca el a fost iertat si iertarea din inima e prea plina, care se revarsa spre altii. Asa functioneaza lucrurile. Si ca sa aduca adevarul, Mantuitorul a adus pilda cu robul nemilostiv. Noi nu trebuie sa vedem in aceste lucruri groaza acestor lucruri. Trebuie sa vedem ce a zis Isus, ca de acolo a plecat, de la rugaciunea Tatal nostru: „si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri”. Va intreb: Ce-i rugaciunea asta, e rugaciune sau blestem? A zis unul, „Eu rugaciunea asta in veci nu o fac. Nu vreau sa-mi faca Dumnezeu asa”. Dumnezeu nu ne face cum asteptam noi, ci ne face cum a hotarat El si cum sunt legile Lui.

 

Rugaciunea Tatal nostru trebuie sa o luam in acea parte, ca unul dintre cele mai puternice si convingatoare argumente aduse de omul care are nevoie de iertare, la Dumnezeu, care ii da iertarea. Cand in inima ta este dragoste, cand in inima ta va vedea dorinta de a oferi celuilalt iertare, Dumnezeu iti va tine ierarea Lui peste tine. Asta este bucuria copiilor lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, din faptul ca trebuie sa iertam pe ceilalti, nu trebuie sa facem o povara, ci un argument cu care stam in siguranta inaintea lui Dumnezeu. Nu-i vorba de sentimente la mijloc. E vorba de hotarare. E vorba de caracter. E vorba de fapte. Hotaresti sa ierti, refuzi sa te razbuni si asa Dumnezeu ne da libertate si bucuria iertarii. Nu a zis Domnul Isus sa intoarcem obrazul celalalt? Sau Pavel nu ne-a invatat  sa punem carbuni aprinsi pe capul dusmanilor nostri? Sau David, cand s-a purtat exact asa cu Saul si  Saul striga pe vai: Tu esti mai bun ca mine? Noi trebuie sa ramanem in harul lui Dumnezeu si in iertarea lui Dumnezeu. A zis Ioan: „Vă scriu, copilaşilor, fiindcă păcatele vă sînt iertate pentru Numele Lui.” Ce a avut in vedere cand a vorbit cu atata siguranta? Cele 4-

 

Isus a murit pentru pacate

Isus e mijlocitorul

Noi ne marturisim de pacate

Si iertam pe cei care ne gresesc.

Punandu-ti viata in mana acestor principii, vei trai bucuria iertarii pacatelor. (Ultimele 2 minute nu au sonor de la sursa si le-am omis)

 

Versete  pentru boala numita (ne)Iertare

Neemia 9:17 [+3/-0]

N-au vrut să asculte și au dat uitării minunile pe care le făcuseși pentru ei. Și-au înțepenit grumazul; și, în răzvrătirea lor, și-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu ești un Dumnezeu gata să ierți, îndurător și milostiv, încet la mânie și bogat în bunătate. Și nu i-ai părăsit,

Marcu 3:28 [+3/-0]

Adevărat vă spun că toate păcatele și toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta;

Luca 17:4 [+3/-0]

Și, chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi, și de șapte ori pe zi se întoarce la tine și zice: «Îmi pare rău!», să-l ierți.”

Faptele Apostolilor 26:18 [+2/-0]

ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, și de sub puterea Satanei la Dumnezeu; și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenirea împreună cu cei sfințiți.»

Geneza 18:26 [+0/-0]

Și Domnul a zis: „Dacă voi găsi în Sodoma cincizeci de oameni buni în mijlocul cetății, voi ierta tot locul acela din pricina lor.”

Geneza 19:16 [+0/-0]

Și, fiindcă Lot zăbovea, bărbații aceia l-au apucat de mână, pe el, pe nevasta sa și pe cele două fete ale lui, căci Domnul voia să-l cruțe; l-au scos și l-au lăsat afară din cetate.

Leviticul 5:10 [+0/-0]

Cealaltă pasăre s-o pregătească drept ardere de tot, după rânduielile așezate. Astfel va face preotul pentru omul acesta ispășirea păcatului pe care l-a făcut, și i se va ierta.

2 Samuel 19:23 [+0/-0]

Și împăratul a zis lui Șimei: „Nu vei muri!” Împăratul i-a jurat că nu-l va omorî.

1 Împăraţi 1:53 [+0/-0]

Și împăratul Solomon a trimis niște oameni, care l-au coborât de pe altar. El a venit și s-a închinat înaintea împăratului Solomon, și Solomon i-a zis: „Du-te acasă.”

Ezra 9:13 [+0/-0]

După tot ce mi s-a întâmplat din pricina faptelor rele și marilor greșeli pe care le-am făcut, măcar că Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit după fărădelegile noastre, se cuvine ca acum, când ne-ai păstrat pe acești oameni scăpați,

Neemia 9:31 [+0/-0]

Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostiv și îndurător.

Psalmi 130:4 [+0/-0]

Dar la Tine este iertare, ca să fii de temut.

Ezechiel 18:22 [+0/-0]

Toate fărădelegile pe care le-a făcut i se vor uita! El va trăi din pricina neprihănirii în care a trăit.

Matei 6:14 [+1/-1]

Dacă iertați oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre.

Luca 11:4 [+1/-1]

și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.”

Faptele Apostolilor 5:31 [+0/-0]

Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălțat cu puterea Lui și L-a făcut Domn și Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor.

Faptele Apostolilor 7:60 [+0/-0]

Apoi a îngenuncheat și a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta!” Și, după aceste vorbe, a adormit.

Faptele Apostolilor 13:38 [+0/-0]

Să știți, dar, fraților, că în El vi se vestește iertarea păcatelor;

Efeseni 1:7 [+0/-0]

În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor, după bogățiile harului Său

Efeseni 4:32 [+0/-0]

Dimpotrivă, fiți buni unii cu alții, miloși și iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Cristos.

Coloseni 3:13 [+0/-0]

Îngăduiți-vă unii pe alții, și dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertați-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Cristos, așa iertați-vă și voi.

Iacov 5:15 [+0/-0]

Rugăciunea făcută cu credință va mântui pe cel bolnav, și Domnul îl va însănătoși; și, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.

1 Ioan 1:9 [+0/-0]

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire.

Geneza 33:4 [+0/-1]

Esau a alergat înaintea lui; l-a îmbrățișat, i s-a aruncat pe grumaz și l-a sărutat. Și au plâns.

Geneza 45:15 [+0/-1]

A îmbrățișat, de asemenea, pe toți frații lui, plângând. După aceea, frații lui au stat de vorbă cu el.

Psalmi 103:3 [+1/-2]

El îți iartă toate fărădelegile tale, El îți vindecă toate bolile tale;

Psalmi 103:11 [+0/-1]

Ci cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât este de mare bunătatea Lui pentru cei ce se tem de El;

Marcu 11:25 [+0/-2]

Și, când stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greșelile voastre.

Exodul 32:32 [+4/-1]

Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci, șterge-mă din cartea Ta, pe care ai scris-o!”

Exodul 34:9 [+1/-0]

El a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere înaintea Ta, Te rog să mergi în mijlocul nostru, Doamne; poporul acesta este în adevăr un popor încăpățânat, dar iartă-ne fărădelegile și păcatele noastre și ia-ne în stăpânirea Ta!”

1 Samuel 15:25 [+1/-0]

Acum, te rog, iartă-mi păcatul, întoarce-te cu mine, ca să mă închin până la pământ înaintea Domnului.”

2 Samuel 24:10 [+1/-0]

David a simțit cum îi bătea inima, după ce făcuse numărătoarea poporului. Și a zis Domnului: „Am săvârșit un mare păcat, făcând lucrul acesta! Acum, Doamne, binevoiește și iartă nelegiuirea robului Tău, căci am lucrat în totul ca un nebun!”

Psalmi 25:11 [+1/-0]

Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este!

Numeri 14:19 [+0/-0]

Iartă, dar, fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai iertat poporului acestuia din Egipt până aici.”

Psalmi 51:1 [+0/-0]

Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, șterge fărădelegile mele!

Isaia 43:25 [+0/-0]

Eu, Eu îți șterg fărădelegile, pentru Mine, și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.

Isaia 44:22 [+0/-0]

Eu îți șterg fărădelegile ca un nor, și păcatele, ca o ceață: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat.

Isaia 55:7 [+0/-0]

Să se lase cel rău de calea lui, și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu obosește iertând.

Ieremia 5:1 [+0/-0]

Cutreierați ulițele Ierusalimului, uitați-vă, întrebați și căutați în piețe, dacă se găsește un om, dacă este vreunul care să înfăptuiască ce este drept, care să se țină de adevăr, și voi ierta Ierusalimul.

Ieremia 31:34 [+0/-0]

Niciunul nu va mai învăța pe aproapele sau pe fratele său zicând: «Cunoaște pe Domnul!», ci toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic până la cel mai mare, zice Domnul; căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor.”

Ieremia 33:8 [+0/-0]

Îi voi curăța de toate nelegiuirile pe care le-au săvârșit împotriva Mea, le voi ierta toate nelegiuirile prin care M-au supărat și prin care s-au răzvrătit împotriva Mea.

Ezechiel 36:25 [+0/-0]

Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățați; vă voi curăța de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri.

Daniel 9:19 [+0/-0]

Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucrează și nu zăbovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta și peste poporul Tău!»”

Mica 7:18 [+0/-0]

Care Dumnezeu este ca Tine, care ierți nelegiuirea și treci cu vederea păcatele rămășiței moștenirii Tale? – El nu-Și ține mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea!

Evrei 8:12 [+0/-0]

Pentru că le voi ierta nelegiuirile și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele și fărădelegile lor.”

1 Ioan 1:9 [+0/-0]

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire.

 

Pansamente pentru  iertare  

Fiecare dintre noi a fost cel puțin o dată rănit de acțiunile și cuvintele celorlalți. Aceste răni pot lăsa în urma lor sentimente de mânie, de amărăciune sau chiar de răzbunare.

 

Dar, dacă nu practicăm arta iertării, s-ar putea ca noi să fim cei care plătim cel mai mare preț. Îmbrățișând iertarea, putem îmbrațișa, de asemenea, pacea, speranța, recunoștința și bucuria.  

 

Nu suntem perfecți și nu trăim într-o lume cu oameni perfecți, iar această realitate ne cere să stăpânim pe deplin arta iertării.

 

Iata care sunt cele 37 de cugetari despre iertare care iti vor incalzi sufletul:

 

#1. „Numai cei curajosi știu să ierte!” – Lawrence Sterne

 

#2. “A ține minte răul înseamnă a fi biruit de rău.” –  Sfantul Ioan Gura de Aur

 

#3. „Iertarea înseamnă a te ridica mai presus decât cei ce te-au insultat.” – Napoleon Bonaparte

 

#4. “După cum ne purtăm noi cu aproapele, așa se va purta Dumnezeu cu noi.” – Sfântul Ioan Gura de Aur

 

#5. „Cel blând nu inclină spre răzbunare, ci mai mult spre iertare.” – Socrate

 

#6. „Nu există iubire fără iertare și nu există iertare fără iubire.” – Bryant H. McGill

 

#7. “Iertarea nu este un act ocazional, ci o atitudine permanentă.” – Martin Luther King

 

#8. „Ura pe care o porți este un cărbune aprins în inima ta care îți face mai mult rău ție decat lor.” – Lawana Blackwell

 

#9. „Când n-am iertat eu însumi, mai pot să fiu iertat?” – Mihail Iurievici Lermontov

 

#10. „A ierta este, în esență, un atribut dumnezeiesc, iertarea omonească apărând în consecință ca încă o probă a prezentei suflului divin în faptură.” – Nicolae Steinhardt

 

#11. „A refuza să ierți poate fi infinit mai rău decât a ucide, deoarece crima este deseori un impuls al unui moment de fierbințeală, în timp ce lipsa de iertare este o alegere deliberată și rece a inimii.” – George McDonald

 

#12. „Iubirea este un act de iertare nesfârșită, o privire tandră care devine un obicei.” – Peter Ustinov

 

#13. „Atunci când trecem cu vederea greșelile altora, imităm extraordinara iertare a lui Dumnezeu.” – Ken Sande

 

#14. „Omule, dacă tu judeci, n-ai iertare, căci judecându-i pe alţii te condamni pe tine.” – Sfantul Apostol Pavel

 

#15. “Împacă-te cu Dumnezeu și mulți oameni vor veni să se împace cu tine.” –  Sfantul Serafim din Sarov

 

#16. „Dacă ierți, iartă totul! Altfel n-ar mai fi iertare.” – Lev Tolstoi

 

#17. „Fii îngăduitor, căci toți avem nevoie de iertare.” – Seneca

 

#18. „Iertarea este calea spre ințelepciune. Iertarea este curaj spre a trăi cu putere.” – Claudiu Ovidiu Tofeni

 

#19. “Dacă iertați oamenilor greșelile lor, și Tatal vostru cel ceresc vă va ierta greșelile voastre.” –  Matei 6:14

 

#20. „Cei slabi nu vor putea niciodată să ierte. Iertarea este calitatea celor puternici.” – Mahatma Gandhi

 

#21. „Insulta va sta sub nivelul dușmanului, revolta se va pune la nivelul său, numai iertarea va pune deasupra sa.” – Benjamin Franklin

 

#22. “Și, când stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentru că și Tatăl vostru care este în ceruri să va ierte greșelile voastre.” –  Marcu 11:25

 

#23. „Nici o răzbunare nu este atât de completă ca iertarea.” – Josh Billings

 

#24. „Întotdeauna iartă-ți dușmanii. Nimic nu-i agasează mai mult!” – Oscar Wilde

 

#25. „Omul virtuos trebuie să imite arborele de santal care, atunci când este tăiat, parfumează securea care-l loveste. Un om care se gândește să se razbune, are deschisă propria sa rană, care altfel s-ar vindeca și s-ar închide.” – Francis  Bacon

 

#26. “Dumnezeu este iertare. Ietarea este deja dată, noi trebuie să ne-o însușim, trebuie să ne ridicăm la vrednicia acestei iertări și atuncea vom vedea cum iertarea face parte integrantă din iubire.” – Parintele Rafail Noica

 

#27. “Noi nu trebuie doar să iertăm, ci să și uităm. Nu ierta doar din ascultare față de Dumnezeu, ci din plăcere pentru ceilalți.” – Sfântul Ioan Gura de Aur

 

#28. „Când nu-l ierți pe altul, nu-l amărăști atâta pe el, pe cât te jignesti pe tine însuți.” – Sfântul Ioan Gura de Aur

 

#29. „Iertarea e cea mai puternică dintre puteri:  face bine atât celui care o acordă, cât și celui care o primește!” – Goethe

 

#30. „A ierta înseamnă a elibera un prizonier și a descoperi că prizonierul erai tu.” – Lewis Smedes

 

#31. „Nu realizezi cât de puternic ești până nu experimentezi iertarea.” – Paulo Coleho

 

#32. “Iertarea este mai buna decât răzbunarea, întrucat iertarea este semnul unei naturi blânde, pe când răzbunarea este simptomul unei naturi sălbatice.” – Epictet

 

#33. “Dacă am număra și am elimina din viața noastră pe toți cei care ne-au gresit, cât de puțin, am ajunge să nu mai avem pe nimeni alături de care să traim. Întrucât, a fi social înseamna a fi iertător.” – Robert Frost

 

#34. “Și, chiar dacă păcătuiește impotriva ta de șapte ori pe zi, și de șapte ori pe zi se întoarce la tine și zice: «Îmi pare rău!», să-l ierți.” –  Luca 17:4

 

#35. “Unul din secretele unei vieți fertile este să ierți pe oricine și orice înainte de a merge la culcare.” – Ann Landers

 

#36. “Atunci când îi judecăm, îi indepărtăm pe oameni de noi; creăm o barieră, un zid. Atunci când iertăm, distrugem barierele și ne apropiem de ceilalți.” – Jean Vanier

 

#37. “A ierta este, în esență, un atribut dumnezeiesc, iertarea omenească apărând în consecință ca încă o probă a prezentei suflului divin în făptură.”  –  Pr. Nicolae Steinhardt

 

 Iisus si-a iertat rastignitorii ,pentru a ne goli de sinele neiertator,ca sa ne umplem cu Plinatatea Iertatorului,singura care  duce spre cunostinta mantuirii 

 

Dupa asasinarea presedintelui Lincoln in anul 1865 de catre un actor in timpul unui spectacol la care asista si  presedintele american, doamna Lincoln l-a chemat pe Parker, omul insarcinat cu paza personala a sotului sau, spunandu-i:

 

-”De ce, Parker, n-ai avut grija de sotul meu ? Unde ai fost ? Ce ai facut ? Ce s-a intamplat de nu i-ai ocrotit viata ? “

 

Parker, zguduit in constiinta lui, a raspuns:

 

-“Nu-mi pot ierta asta niciodata. Nu m-am gandit ca ar fi cineva care sa poata ucide un om asa de bun si nobil ca presedintele. Si de aceea, in loc sa-l pazesc, m-am uitat la spectacol. Nu-mi voi ierta niciodata acest lucru…”

 

- “Bine, Parker ! Pe tine te iert, dar pe criminal  n-am sa-l iert niciodata.”

 

Ted, fiul presedintelui asasinat, dupa ce a asistat la aceasta discutie, s-a retras in biroul tatalui sau si a meditat intreaga noapte. I-au trecut prin fata ochilor tot felul de scene si momente din viata tatalui sau, apoi a tras concluzia: “Daca tata ar trai, el l-ar fi iertat pe criminal.”

 

Iata unul din nenumaratele evenimente dramatice consemnate de istorie care ne demonstreaza inca odata ( daca mai era necesar ! ) ca lumea noastra se imparte in doua mari categorii de oameni: unii care stiu si vor sa ierte si altii care nu stiu si nu vor sa ierte. Ce credeti: aceste doua clase de oameni se gasesc doar in afara bisericii sau ele exista si in interiorul ei ?

 

Mi-a fost dat sa aud crestini spunand: “Nu-l voi ierta chiar daca voi ajunge la puscarie”…Am auzit de asemenea crestini plangandu-se de faptul ca nu pot gasi iertare si intelegere din partea unei persoane fata de care au gresit. Exista si in Biserica  lui Christos crestini care nu stiu si nu vor sa ierte ?  Daca ei exista, atunci avem de-a face cu niste “crestini” carora le lipseste o cunostinta esentiala: “cunostinta mantuirii care sta in iertarea pacatelor lui” ( Luca 1, 77 )

 

Asadar, cunostinta mantuirii nu se gaseste in studii teologice, nici in universitatile si bibliotecile lumii; ea nu poate fi gasita nici in predici sau librarii…Acestea doar vin in atingere cu ea. “Cunostinta mantuirii” poate fi dobandita doar pe o singura cale: cea a iertarii. Orice cunostinte am avea, din orice domeniu, daca nu am inteles si daca nu am trait experienta iertarii( cea oferita de Dumnezeu si cea pe care noi insine suntem datori sa o oferim semenilor nostri ), nu am inteles inca nimic din teologia mantuirii si, prin urmare, mantuirea propriului suflet este inca departe.

 

In toti anii pe i-am petrecut in biserica, nu am auzit pe nimeni, niciodata, rugandu-se: “Si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri” ( Matei 6, 12 ). Veti zice: “Bine, dar rugaciunea aceasta o stiu pana si copiii…O rostim mereu, la tot pasul…Cine nu stie rugaciunea “Tatal nostru “?  E adevarat ca se recita des aceasta rugaciune…Cand e vorba de a recita un pasaj biblic, suntem experti unii dintre noi…I-am auzit, intr-o ocazie, pe studentii dintr-un mare oras din tara recitand cunoscuta rugaciune “Tatal nostru”. Stiti ce au facut dupa ce au terminat recitarea ei in parcul din centrul orasului ? S-au napustit asupra prefecturii cu pietre si bate…

 

Desigur, ne pricepem la recitat pasaje biblice…Dar cati crestini se roaga in intimitatea locuintei lor: “Doamne, am gresit si astazi…Te rog, iarta-ma exact asa cum l-am iertat si eu pe semenul meu care mi-a gresit.” ?

 

Acest fragment din cunoscuta rugaciune – model este de fapt esenta ei. Este aspectul caruia Mantuitorul ii acorda cea mai mare importanta. Dupa ce Iisus incheie rugaciunea , El revine asupra ideii, dezvoltand-o: “ Daca iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre. Dar daca nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre.” ( Matei 6, 14-15 )

 

In timpul unei evanghelizari tinute undeva la tara, pastorul obisnuia sa rosteasca in fiecare seara impreuna cu participantii rugaciunea “Tatal nostru “. Dupa cateva seri, un barbat il contacteaza pe pastor, spunandu-i: “Va rog frumos, nu mai rostiti aceasta rugaciune. Nu se poate asa ceva ! Va rog mult…”

 

“Dar care este problema ?”-intreaba pastorul.

 

“Pentru ca nu se poate. Cine va fi mantuit ? Nimeni nu poate implini ceea ce spune aceasta rugaciune…”

 

Omul se referea exact la acest pasaj din rugaciunea model care este cel mai greu de inteles si cel mai greu de trait: “Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri”

 

Este uimitor sa constatam cat de mult este dispus un om sa piarda pe toate planurile, numai sa nu fie obligat sa–l ierte pe semenul care i-a gresit. Expresiile: “iarta-ma, te rog “ si “te iert” sunt cele mai greu de rostit …Decat sa le roateasca, omul e dispus la cele mai mari pierderi si sacrificii.

 

Si acum un adevar incomod: iertarea pe care ne-o ofera Dumnezeu atunci cand regretam pacatul, il marturisim si il parasim este o iertare provizorie. Ea nu este definitiva, ci reverisibila.

 

“Daca cel neprihanit se abate de la neprihanirea lui si savarseste nelegiuirea, daca se ia dupa toate uraciunile celui rau, s-ar putea sa traiasca el oare ? Nu, ci toata neprihanirea lui va fi uitata pentru ca s-a dat la nelegiuire si la pacat; de aceea va muri in ele.” ( Ezechiel 18, 24 )

 

“Si tu, fiul omului, spune copiilor poporului tau: “Neprihanirea celui neprihanit nu-l va mantui in ziua faradelegii lui si cel rau nu va cadea lovit de rautatea lui in ziua in care se va intoarce de la ea, dupa cum nici cel neprihanit nu va putea sa traiasca prin neprihanirea lui in ziua cand va savarsi o faradelege.” ( Ezechiel 33, 12 )

 

Biblia nu sustine in niciun loc de pe paginile sale populara, dar falsa teorie: “odata mantuit, pentru totdeauma mantuit !”. Aceasta este una din cele mai subtile amagiri ale diavolului. Neprihanirea este o experienta zilnica. Sfintirea este o experienta zilnica. Iertarea este si ea o experienta zilnica. Daca parasim zona acestor experiente, intorcandu-ne la viata cea veche, pierdem binecuvantarile primite, inclusiv iertarea.

 

Una din cele mai clare ilustrari ale acestui adevar se afla in parabola celor doi datornici relatata in Matei 18, 23-35.

 

Cateva observatii pe marginea acestei parabole:

 

1) Datoria de 10 000 de talanti era o datorie imposibila. Suma era atat de mare incat un om nu ar fi putut sa o achite nici daca ar fi avut zece vieti. Dupa unele calcule, un talant de argint valora aproximativ 3000 de dolari, ceea ce face ca intreaga datorie sa se ridice la uriasa suma de circa 30 de milioane de dolari.

 

Sa fii iertat de creditorul tau cu o astfel de suma este incredibil. In relatiile dintre oameni, un astfel de gest este rarisim, daca nu imposibil. Cu toate acestea, imparatul din parabola isi iarta slujitorul de intreaga suma, demonstrand infinita capacitate si disponibilitate a lui Dumnezeu de a ne ierta de pacatele noastre, indiferent de numarul si de gravitatea lor.

 

2) Este interesant de observat ca tovarasul de slujba al celui iertat de imensa datorie i se adreseaza acestuia cu aceleasi cuvinte pe care le-a folosit si el in fata imparatului: “Mai ingaduieste-ma si-ti voi plati ( vers. 29 ).” Duhul Sfant l-a inspirat pe cel ce datora 100 de lei sa rosteasca exact aceleasi cuvinte, doar-doar se va trezi constiinta tovarasului sau, amintindu-si ca si el fusese iertat, insa de o datorie infinit mai mare.

 

3) Robul ce datora 10 000 de talanti nu a vrut sau nu a putut sa-si ierte tovarasul ? Unii se scuza, spunand:”Vreau sa iert, dar nu pot! ” Care este insa omul care vrea sa-l ierte pe semenul lui si Dumnezeu sa nu-i dea putere sa ierte ? Care este omul care sa urmareasca din toata inima lui impacarea si Dumnezeu sa nu-i dea o alta inima ?

 

Adevarata problema nu sta in lipsa puterii de a ierta, ci in lipsa vointei de a ierta. Nicolae Iorga spunea ca nu e greu sa gasesti adevarul; e greu sa ai vointa de a-l cauta. La fel stau lucrurile si in privinta iertarii: e o problema de vointa.

 

Simti ca nu-l poti ierta pe un om care ti-a facut un mare rau ? Roaga-te: “Doamne, vreau sa-l iert pe semenul meu, dar nu pot sa o fac singur. Da-mi Tu puterea sa o fac. Da-mi o alta inima sensibila, buna si iertatoare, in care dragostea Ta sa fie ca un izvor nesecat…” La o astfel de cerere sincera, este imposibil ca Dumnezeu sa nu raspunda.

 

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, familia unui ceasornicar olandez – Ten Boom-  a salvat de la moarte peste 400 de evrei pe care i-a adapostit, hranit si ajutat sa emigreze spre locuri mai sigure pentru viata lor. A fost suficient sa existe un tradator si intreaga famile Ten Boom a fost arestata si trimisa in lagarele de concentrare. Rand pe rand, membrii familiei pier datorita  conditiilor inumane de detentie. Mai raman in viata cele doua surori: Corrie si Elizabeth, internate in lagarul de la Ravensbruk.  In cele din urma, Elizabeth moare cu putin timp inainte de incheierea razboiului, singura supravietuitoare fiind Corrrie Ten Boom. In 1971, ea a scris o carte despre tragedia pe care a trait-o in acei ani si, printre altele, povesteste o intamplare pe care a trait-o in timpul unei vizite facuta in Germania.

 

In timp ce vorbea unei biserici despre iubirea lui Dumnezeu, Corrie zareste in primele randuri pe un barbat care asculta predica foarte atent. Il recunoaste intr-o clipa: era unul din calaii de la fostul lagar nazist. Corrie se cutremura in adancul sufletului sau, apoi isi ia privirea de la el si continua sa predice. La sfarsitul predicii, barbatul se indreapta spre ea cu o fata luminoasa si ii intinde fericit mana. Era fericit ca aflase despre un Dumnezeu gata sa ierte si pe cel mai mare pacatos. Instinctiv, Corrie isi trage mana inapoi . Barbatul  nu stie ce se intampla…Venise atat de fericit la cea care ii adusese vestea iertarii, iar acum zambetul ii inghetase pe buze…

 

Timp de cateva secunde, in inima femeii se duce o lupta teribila. Corrie vrea sa-l ierte pe acest om care i-a ucis sora, dar simte ca nu poate. In clipa urmatoare, ea striga  la Dumnezeu in adancul fiintei ei: “Doamne, vreau sa iert, dar nu pot. Da-mi Tu iertarea Ta !.” Apoi lasa capul in jos…Barbatul nu stie ce sa mai creada…Insa in clipa urmatoare femeia simte ca intreaga fiinta ii este strabatuta ca de un curent si inima i se umple de o iubire fara margini fata de acest criminal  nenorocit ce se afla in fata ei. Si Corrie Ten Boom ii intinde criminalului mana iertarii…

 

Daca cineva nu iarta, aceasta se intampla nu pentru ca nu poate ierta, ci pentru ca nu vrea sa ierte.

 

4) “Pana va plati tot ce datora” ( vers. 34 )

 

O nedumerire: ce mai datora robul ? Nu il iertase imparatul de intreaga datorie ? Asa procedeaza Dumnezeu cu noi: ne iarta, apoi ne cere banii inapoi ? De fapt, ce datora robul nemilostiv ?  MILA

 

“Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau cum am avut si eu mila de tine ?” ( Vers. 33 )

 

Mila si iertarea sunt doua notiuni inseparabile. Nu pot exista una fara cealalta. Daca esti milostiv, vei fi mereu dispus sa ierti pe cel gresit si nu poti ierta cu adevarat daca nu simti o mila profunda fata de el.

 

Fiecare om incapabil de iertare este victima unei mari amagiri: El spera ca Dumnezeu sa faca cu el o exceptie de la regula, iertandu-l, chiar daca el nu-si iarta semenii. Nimic mai gresit !

 

“Ti s-a aratat, omule, ce este bine si ce alta cere Domnul de la tine, decat sa faci dreptate, sa iubesti mila si sa umbli smerit cu Dumnezeul tau ?” ( Mica 6, 8 )

 

Nimeni sa nu creada ca Dumnezeu va face o exceptie in dreptul lui ! Omul care a intrat la ospat fara haina de nunta ( Pilada nuntii fiului de imparat- Matei 22, 1- 14 ) a crezut ca imparatul va face o exceptie cu el. S-a inselat insa amarnic…Rezultatul arogantei lui? A fost aruncat afara, in intunericul nemantuirii vesnice…

 

Oricare ar fi numele si reputatia noastra, orice vechime am avea in biserica, orice responsabilitati s-ar afla pe umerii nostri, Dumnezeu ne cere tuturor sa manifestam spiritul iertarii, acelasi spirit pe care El l-a manifestat fata de omenirea pacatoasa.

 

“Daca nu iertati oamenilor greselile lor, nici Tatal vostru nu va va ierta greselile voastre.” ( Matei 6, 15 )

 

Problema iertarii este una de viata si de moarte. Ea este insasi esenta cunostintei mantuirii. Nimeni nu spune ca e usor sa ierti. Dumnezeu stie acest lucru si ne intelege. Dar acest lucru nu ne absolva de datoria de a ierta pe cel gresit. Ceea ce este important pentru noi este sa avem bunavointa de a ierta, sa dorim , sa vrem…Puterea ne va fi data de sus, coborand in inimile noastre din izvorul Marelui Iertator care Si-a dat propria viata pentru ca noi sa gustam pe deplin bucuria si pacea iertarii.

 

 

Papa Franscisc a decorat cu ordinul „Sfântul Grigorie cel Mare” o politiciană olandeză agnostică, promotoare a avortului,a contracepției și a „căsătoriei LGBT”

 

Vaticanul a făcut-o pe politiciana olandeză Liliane Ploumen membră a ordinului pontifical „Sfântul Grigorie cel Mare”, decorând-o în consecință, anunță Catholic Herald.

 

Această onoare se acordă persoanelor care, prin activitatea lor, aduc servicii Sfântului Scaun și Bisericii Romano-Catolice. Toate bune și frumoase, dar presa catolică se întreabă ce caută această decorație pe pieptul Liliannei Ploumen, o cunoscută activistă pro-avort.

 

„Presupun că am primit ordinul în contextul vizitei de stat pe care Olanda a întreprins-o la Vatican în iunie 2017. Am făcut parte din delegația oficială ca și Ministru pentru Schimburi externe și dezvoltarea cooperării”, a spus ea, în ceea ce privește decorarea. Ploumen s-a declarat onorată pentru că a primit acest onor.

 

Anul trecut, Ploumen a lansat o campanie internațională de susținere a avortului, după ce Guvernul american a tăiat fondurile pentru ONG-urile din străinătate care se ocupau cu uciderea pruncilor în pântecele mamei. Campania olandezei a strâns peste 400 de milioane de dolari pentru „cauză”. Printre donatorii de marcă s-a numărat și fundația lui Bill Gates. 5% din sumă s-a dus către Fundația Internațională Planned Parenthood, patronată de cea mai mare rețea de clinici pro-avort din lume, Planned Parenthood. Recent, rețeaua a fost implicată în scandaluri privind traficul de organe prelevate de la pruncii avortați.

 

Mai mult decât atât, Ploumen este o agnostică declarată, iar în 2010, a cerut să participe la întreruperea unei liturghii catolice în catedrala din ‘s-Hertogenbosch, în semn de protest pentru neîmpărtășirea unui activist LGBT de către clerici.

 

În 2015, Ploumen a avut parte de o audiență privată cu Papa în ceea ce privește schimbările climatice, declarând că poziția pontifului este „fantastică” pe acest subiect și că „ar fi bine dacă alți lideri religioși i-ar urma exemplul”.

 

Reacțiile din lumea catolică nu s-au lăsat așteptate. Cardinul Wim Eijk, ierarhul catolic cu cea mai mare greutate din Olanda, s-a delimitat de acțiunea Vaticanului. Într-o declarație oficială, acesta a precizat că nu este implicat în decorarea politicianei și nu a știut că acest lucru urmează să se întâmple.

 

Într-un final, Vaticanul a precizat prin intermediul unui purtător de cuvânt că decorarea politicienilor care vin în vizită de stat la Roma face parte din „uzanțele diplomatice” și în niciun caz nu susține viziunile Lilianei Ploumen cu privire la avort și familie.

 

Amarastenii din Romania cotizeaza ca sa ia bataie de la cei imbracati si hraniti bine de contribuabili

 

Jandarmul care lovea protestatari in Piata Universitatii cu pumnul se numeste Raducu Serban. Jandarmeria se da peste cap pentru a justifica actiunile sale, insa a refuzat sa mentioneze ce functie ocupa Serban in cadrul institutiei. Si are motive, avand in vedere ca este comndant al unei „unitati de elita”.

 

Raducu Serban (33 de ani) este comandant al Detasamentului Actiuni Speciale din cadrul Brigazii Speciale de Interventie ‘Vlad Tepes’, unitate de elita a Jandarmeriei Romane. Informatia apare intr-o stire difuzata de AmosNews in decembrie 2016.

 

„Prin fata dumneavoastra va defila Detasamentul Actiuni Speciale din cadrul Brigazii Speciale de Interventie ‘Vlad Tepes’, unitate de elita a Jandarmeriei Romane. Detasamentul este comandat de capitanul Raducu SERBAN. Brigada Speciala actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, executa misiuni de interventie antiterorista si este responsabila de restabilirea ordinii publice, atunci cand aceasta este grav tulburata”, scria agentia de presa intr-un materiale dedicat pregatirii paradei de 1 Decembrie.

 

Intr-un interviu realizat de jurnalista Ramona Ursu, Serban a declarat ca actiuniel sale foarte agresive au fost „niste lovituri de oprire si atat, nu de a face rau cuiva”.

 

„Nu-mi dau seama, in momentul acela trebuia sa indepartam oamenii care impingeau gardurile cu bratele. Nu am vrut sa aduc imaginea asta a Jandarmeriei, m-am uitat si eu pe imagini si nu arata bine. Doar ca sunt niste lovituri de oprire si atat, nu de a face rau cuiva, nu-s cu ura. Eram intr-un dispozitiv, nu stiu daca mai sunt filmat si in alta parte. Dar eu, de foarte multe ori sunt cel cu calmul, care incearca sa discute foarte mult cu cetateanul si incearca sa ii explice masurile noastre. Eu aveam informatii in casca ca s-a aruncat cu garduri in jandarmi. Nu sunt incepator, de un deceniu lucrez in Jandarmerie”, a declarat Raducu Serban.

 

Jandarmul a confirmat ca el este cel care apare protejandu-l pe Liviu Dragnea la intrarea in DNA.

 

„Nu am nicio legatura cu domnul Dragnea, nicio legatura, jur pe ce vreti dumneavoastra. Eram atunci langa el pentru ca eram de serviciu (explica poza de anul trecut, in care apare protejandu-l pe Liviu Dragnea la DNA). Daca eram de serviciu, ce trebuia sa fac? Nu trebuia sa fiu acolo?”, a mai spus jandarmul.

 

Insa este curios ca insusi comandantul detasamentului de misiuni de interventie antiterorista a simtit nevoia sa il protejeze pe Dragnea de intrebarilor jurnalistilor.

 

 

Ramona Ursu a precizat apoi ca jandarmul este „speriat.

 

„Acum, ce pot eu sa va mai spun e ca, inca din prima discutie telefonica de vreo zece minute pe care am avut-o cu el (pentru ca am discutat de doua ori), se vedea ca e speriat. De patru ori m-a intrebat cum ma cheama, s-a scuzat pentru asta si mi-a explicat ca nu se simte bine. Omeneste, pot intelege ca nu se simte bine, dar, deocamdata, uitandu-ma din nou la filmuletul acela, la felul in care au reactionat ceilalti jandarmi, care l-au oprit pe Raducu Serban din a mai lovi oameni, ce pot spune e ca, daca esti jandarm si te lasa nervii atunci cand ai in fata ta zeci de mii de oameni, poate nervosi si ei, dar care nu sunt violenti, atunci nu prea ai ce cauta in uniforma asta. Dar vom vedea ce va mai zice si Jandarmeria, daca si cand va mai zice ceva”, a spus Ramona Ursu.

 

Senatoarea USR Florina Presada anunta ca va face o interpelare in Parlament in legatura cu agresiunile comise de un jandarm, sambata seara, in timpul protestului din Piata Universitatii. Jandarmul a fost filmat lovind cu pumnul manifestantii.

 

„Sunt unii oameni care din cauza problemelor personale si ale vietii au ajuns sa doarma pe strada cersind din ochi mancare si haine. Si mai sunt unii oameni care datorita vietii au ajuns pe strada purtand o uniforma si bat oameni care cer niste drepturi democratice.

 

Voi face o interpelare Ministerului de Interne si voi cere sanctionarea cu excluderea din Jandarmerie a celui din imagine. Asemenea oameni nu pot inspira lege si siguranta. Sper ca doamna Carmen Dan sa se nu se ascunda in spatele sefului Liviu Dragnea si sa premieze prin tacere acest om care loveste alti oameni”, a scris Florina Presada pe Facebook.

 

 

 

Reactia jandarmului care a fost surprins, in imagini, lovind cu pumnul protestatarii, sambata, „a fost cu siguranta determinata de modul de manifestare al persoanelor aflate in fata acestuia”, a declarat, duminica, purtatorul de cuvant al Jandarmeriei, Georgian Enache.

 

„Reactia colegului meu a fost cu siguranta determinata de modul de manifestare al persoanelor aflate in fata acestuia. Avea obligatia el acolo si era legitimat cu aceasta obligatie sa asigure acel dispozitiv de ordine publica, sa tina acea cale rutiera libera. Pe de alta parte, cei care au exercitat acele violente asupra colegului nostru si-au asumat o anumita reactie din partea fortelor de ordine, in momentul in care nu s-au mai manifestat intr-un mod pasnic si civilizat”, a afirmat Enache, intr-o declaratie de presa.

 

Barbatul ii loveste puternic de mai multe ori cu pumnul pe unii dintre cei care incearca sa forteze cordonul de jandarmi pentru a ocupa carosabilul. Acesta a fost singurul moment in care s-au produs violente in Piata Universitatii, unii dintre participanti sustinand ca la originea lor s-a aflat un grup de cateva zeci de persoane, unele dintre acestea fiind ulterior eliminate din randurile protestatarilor.

 

Reactiile insa sunt extrem de dure, in special pe pagina „Coruptia ucide”, unde unii dintre cei care comenteaza propun identificarea jandarmului sau depunerea unei plangeri pentru vatamare corporala.

 

O voce critica este si cea a politistului Marian Godina, care distribuie imaginea pe pagina sa de Facebook, insotita de comentariul: „Cand e nevoie de identificarea unui huligan, Jandarmeria Romana cere sprijinul populatiei. Pe al lor il vor identifica oare?”.

 

Soros revine amenințător: Sunt gata să lupt împotriva „naționalismului”, ideologia dominantă la nivel global!

Roger Stone: „Dumnezeule, jumătate din populația României este spionată! Soros este în cârdășie cu serviciile de informații. Jumătate din populația din această țară este sub supraveghere” Roger Stone: „Dumnezeule, jumătate din populația României este spionată! Soros este în cârdășie cu serviciile de informații. Jumătate din populația din această țară este sub supraveghere”

 

 

George Soros revine. Și promite să lupte, cu toate forțele sale, împotriva naționalismului, pe care  l-a definit drept „ideologia dominantă ” din lume. Într-un interviu acordat Financial Times, magnatul american de origine maghiară a subliniat modul în care OSF (Fundația pentru o Societate Deschisă), organizația „filantropică” pe care a fondat-o acum ceva vreme, sintetizează „optimismul  privind răspândirea democrației în stil occidental” după destrămarea Uniunii Sovietice. Dar acum, spune el, mișcarea sa progresistă trebuie să se confrunte „cu un nou val de patriotism și populism”.

 

Amintind de prăbușirea URSS, Soros a spus că actualul moment istoric „este un déjà vu” și că „va exista o mare schimbare”.

„Este un deja vu, dar cu o mare schimbare – ideologia dominantă în lume este acum naționalismul”, a spus Soros, citat de reinformation.tv  „Uniunea Europeană este pe cale să se prăbușească. Rusia este puterea renăscută, bazată pe naționalism”, a declarat Soros.

Speculatorul financiar a atacat Moscova și pe Vladimir Putin, dușmanul său  dintotdeauna: „Rusia are puterea de a învia, bazându-se pe naționalism”, a spus George Soros, arătând cu degetul spre președintele rus. „Putin nu mă place”, recunoaște magnatul, vorbind despre „o furie” care crede că a fost alimentată de criticile lui la adresa președintelui rus și de sprijinul său față de georgianul Mikhail Saakașvili, fostul președinte al Georgiei, venit la putere după așa numita „Revoluție a trandafirilor”, din 2003.

Soros are și ce să îl considere dușman pe Putin: nu poate uita că Moscova a obligat, în 2015, Fundația pentru Societate Deschisă să părăsească Rusia pentru că „a pus în pericol sistemul constituțional și securitatea națională” și i-a îndemnat pe vecinii săi apropiați, precum Uzbekistanul, să facă același lucru. În ceea ce privește Ungaria, Polonia, Macedonia, România, toată lumea are motive întemeiate să se opună celui care dorește să distrugă cadrul național.

Soros a negat și faptul că organizațiile sale au fost implicate direct în lovituri de stat în Ucraina, Macedonia și Georgia, deși a recunoscut în Financial Times că a susținut revolta antiguvernamentală de la Kiev: „Nu am fost implicați în ciocniri. Este împotriva îndrumărilor și principiilor noastre. Dar am sprijinit protestatarii, chiar și în timpul Maidanului”.

Într-un interviu pentru CNN în mai 2014, Soros a recunoscut că a fost responsabil pentru înființarea unei fundații în Ucraina, care a contribuit la alungarea de la putere a liderului legitim al țării, Viktor Ianukovici.

Magnatul în vârstă de 87 de ani spune că s-a gândit să renunțe la Fundațiile pentru o Societate Deschisă, dar, observând „ascensiunea naționalismului la scară mondială, în contrast cu ƒ„societatea deschisă” și globalizarea pe care le promovează, a decis recent să transfere 18 miliarde de dolari din propriul patrimoniu în rețeaua de organizații filantropice, angajându-se să rămână președinte încă cinci ani sau mai mult. „Sunt destul de norocos cu dușmanii mei”, a spus Soros. „Mă simt gata să reacționez și să apăr ceea ce este bine”.

În ultimul an, o serie de lideri europeni au contestat amestecul organizațiilor lui Soros în politica internă a statelor lor.

În Ungaria, de exemplu, premierul Viktor Orbàn a declanșat o campanie dură împotriva lui George Soros și a ideologiei „frontierelor deschise”. O adversitate care s-a accentuat în ultima perioadă,  premierul Orban declarând  în aprilie 2017 pentru Kossuth Rádió:

„Dacă cineva vrea să vină și să trăiască în Ungaria, trebuie să aibă consimțământul poporului maghiar. Nu poate fi o lege internațională, o lege, o instanță sau o organizație care să pretindă că nu contează ce cred oamenii. Acest lucru este imposibil. Există, totuși, o campanie internațională foarte puternică ce se desfășoară de aproape un deceniu. Este legată de numele lui George Soros și încearcă să arate că frontierele nu au sens, că națiunile nu au dreptul să decidă și să stabilească cum să trăiască”.

Soros are o avere de cel puțin 25 miliarde de dolari și este supranumit în Marea Britanie „omul care a falimentat Banca Angliei”, după ce a pariat masiv împotriva lirei sterline, în 1992 și a obținut peste un miliard de dolari.

Sursa banilor din care s-a infiintat Antena 3, dezvaluita de Ciuvica pe cand nu incasa 15.000 de euro lunar. Felix este mostenitorul unui arab

Mugur Ciuvica este de aproximativ zece ani nelipsit in studiourile Antena 3. Este chiar  unul dintre simbolurile postului. Insa in urma cu zece ani, Ciuvica avea o cu totul alta relatie cu Dan Voiculescu, fondatorul trustului Intact.

In 2004, Mugur Ciuvica s-a remarcat ca unul dintre cei mai duri critici ai lui Dan Voiculescu. Fost consilier al lui Emil Constantinescu, Ciuvica a avut acces diverse la surse de informatii, astfel incat a decis sa dea publicitatii tot ce stia despre patronul trustului Intact.

Iata ce spunea Ciuvica atunci:

„In ceea ce-l priveste pe Voiculescu si cele doua obsesii ale sale – colaborarea cu Securitatea si legatura sa cu conturile lui Ceausescu sau banii fostei Securitati, cred ca ar fi interesant ca domnul Voiculescu sa explice si procedura prin care, la inceputul anilor ’90, practic a fost inchisa si a aparut grupul GRIVCO.

Pentru ca este o chestiune extrem de interesanta: firma CRESCENT apartinea oficial unui arab, o persoana mai in varsta. Acest arab, in 1990, imediat dupa Revolutie, si-a facut un testament care ar putea intra in Cartea Recordurilor, pentru ca acest arab, Fouad Sanbar, si-a facut un testament prin care a decis asa: lasa mostenire tot patrimoniul firmei CRESCENT copiilor sai, dar nu la moartea lui, ci la moartea lui Dan Voiculescu.

Adica un batran arab, care avea si doi copii bolnavi (am aflat asta din cartea domnului Voiculescu) nu-si lasa averea copiilor sai, ci precizeaza in testament ca averea va fi impartita dupa moartea lui Dan Voiculescu, care era un simplu angajat al arabului respectiv.

Acestea sunt lucruri pe care domnul Dan Voiculescu ar trebui sa le explice – cum este posibil ca cineva sa lase o avere de zeci, daca nu sute de milioane de dolari – o mostenire care sa fie impartita nu dupa moartea persoanei respective, ci a unui angajat.

Si astfel, prin acest testament extrem de ciudat, Voiculescu devenea stapanul patrimoniului CRESCENT, iar la un an de la acest transfer de proprietate se produce un al doilea transfer de proprietate, prin care firma GRIVCO cu capital social foarte mare – milioane de dolari, apare din nimic, ca fiind proprietatea domnului Dan Voiculescu, care pana in acel moment a fost angajat la stat cu un salariu de 6000 – 7000 de lei. Brusc, in ’91, dupa ce primeste mostenirea respectiva, apare grupul de firme GRIVCO, cu capital, repet, de milioane de dolari, care incepe sa deruleze aceleasi afaceri pe care le derula CRESCENT pana in 1989”, declara Ciuvica, citat de ziarul Ziua.

Mai mult, Ciuvica s-a plans atunci ca primeste amenintari din partea lui Voiculescu: „De aproape doua saptamani, liderul PUR imi transmite amenintari si ultimatumuri, intr-o maniera care aminteste de metodele de intimidare ale fostei Securitati. Faptul ca Dan Voiculescu, creatorul si presedintele PUR, a condus firma CRESCENT, care a facut afaceri cu fosta Securitate, este un adevar pe care l-am sustinut si il voi sustine in continuare, chiar daca, inaintea campaniei electorale din aceasta toamna, Dan Voiculescu incearca o operatiune de spalare a imaginii sale si a partidului cu care se identifica.“

ciuvica-raspuns-voiculescu

Ulterior Mugur Ciuvica si-a schimbat radical atitudinea, devenind unul dintre sustinatorii lui Dan Voiculescu si un personaj nelipsit in studiourile Antena 3, televiziunea de propaganda si atac a fostului securist. Potrivit revistei Kamikaze, Mugur Ciuvica incaseaza 15.000 de euro pe luna pentru prestatiile sale la Antena 3.

Razvan Savaliuc si Ciuvica: „Dovada ca Dan Voiculescu a furat banii lui Ceausescu. Doua miliarde de dolari disparute de la ICE Dunarea”

Razvan Savaliuc a dezvaluit, in 2004, intr-o serie de articole publicate in Ziua, modul in care Dan Voiculescu a intrat in posesia banilor aflati in conturile lui Ceausescu. Informatiile au fost confirmate atunci de Mugur Ciuvica, fost consilier al presedintelui Constantinescu. Acum, cei doi sunt cei mai inversunati aparatori ai lui Dan Voiculescu, fiind invitati permanent la Antena 3.

Iata ce scria Savaliuc in Ziua in 2004 despre Voiculescu, cand inca nu era sedus de salariul oferit de Dan Voiculescu. In articolul „Doua miliarde de dolari disparute de la ICE Dunarea„, Savaliuc mentioneaza ca „generalul Nicolae Plesita, fost sef al DIE, a declarat ca ICE Dunarea a fost privatizata in secret de Dan Voiculescu”.

„Serialul de dezvaluiri declansat de ZIUA, pe tema conturilor secrete ale Securitatii si ale lui Ceausescu, disparute ca in neant dupa decembrie 1989, a ghidat catre redactia noastra numerosi ofiteri de Securitate, care au cunoscut foarte bine cum functiona sistemul. Cu totii ne-au declarat ca nu cred sub nici o forma pretentiile lui Dan Voiculescu cum ca n-ar fi fost ofiter al Securitatii,in pozitia pe care a detinut-o. Pe de alta parte, si alti ofiteri de prim rang ne-au confirmat ca ICE Dunarea nu s-a desfiintat asa cum s-ar crede si ca si-ar fi continuat activitatea, sub o alta forma, ceea ce face ca declaratia fostului sef al DIE, generalul Nicolae Plesita (publicata in numerele trecute), cum ca ICE Dunarea ar fi fost privatizata de Dan Voiculescu – CRESCENT, cu acceptul Guvernului din 1990, sa capete o greutate din ce in ce mai mare.

Surse demne de toata increderea, ne-au informat ca in decembrie 1989, ICE Dunarea avea in conturile sale de la BRCE aproape sase miliarde de dolari. Banii erau impartiti in doua categorii de conturi-depozit: una economica unde se varsau banii din contractele de export de materii prime (cunoscut ca fond valutar special), din care Ceausescu platea datoriile externe, si alta operativa, aflata la indemana catorva persoane din conducerea DIE si a Departamentului Securitatii Statului. Controalele efectuate in ianuarie 1990 de Puterea nou instalata, cu scopul declarativ de desfiintare a ICE Dunarea, au aflat numai despre existenta conturilor financiare, nu insa si despre existenta conturilor operative.

In acest segment operativ s-ar fi aflat circa doua miliarde de dolari, bani disparuti fara urma si care au fost ascunsi factorului politic. Situatia conturilor operative nu era specifica numai la ICE Dunarea, ci pentru toate firmele de comert exterior ale Securitatii. Din acesti bani, furati in 1990, au rasarit marii oameni de afaceri post-decembristi si tot cu ei s-ar fi cumparat tacerea unor politicieni, care au avut legatura cu cele trei controale guvernamentale, interdepartementale si parlamentare, si care au incercat in perioada 1990 – 1992 sa depisteze banii furati din conturile lui Ceausescu si ale Securitatii. Existenta acestor conturi operative (necunoscute de factorii politici, ci doar de fostii capi ai Securitatii) poate fi o explicatie pentru staruinta SIE de a reclasifica in 2003 arhiva ICE Dunarea si de a nu duce la indeplinire, de peste un an si jumatate hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din 10.02.2003, care a solicitat un raport amanuntit al activitatii ICE Dunarea, fara sa cunoasca faptul ca gen. Constantin Rotaru, actual secretar de stat al SIE, este in fapt fostul director adjunct al ICE Dunarea”, scria Savaliuc, foarte combativ.

Screen Shot 2017-10-17 at 10.12.31Screen Shot 2017-10-17 at 10.12.41

In articolul „Averea lui Dan Voiculescu„, Savaliuc se intreba retoric cum a reusit actualul sau patron sa aiba zeci de milioane de dolari in 1990. „Presedintele PUR nu a binevoit sa explice niciodata de unde au provenit imensele sume de bani, care nu putea fi obtinute din afaceri derulate intr-un an doi, oricat de bun afacerist ai fi, ci numai printr-un aport de capital, venit de undeva anume”, sugera Savaliuc.

Screen Shot 2017-10-17 at 10.15.21

Intr-un alt articol, Savaliuc si Adina Anghelescu, o alta prezenta foarte activa acum in studiourile lui Voiculescu, prezentau „Dovada furtului banilor lui Ceausescu„.

Screen Shot 2017-10-17 at 10.18.58

Mugur Cuvica, un alt actual invitat de marca in studiourile Antena 3, era si el foarte deranjat atunci fata de modul in care Dan Voiculescu si-a insusit banii Securitatii.

„Mugur Ciuvica, liderul Actiunii Populare, a dat ieri un interviu intr-un cotidian central, in care a facut o serie de dezvaluiri incendiare la adresa presedintelui PUR, Dan Voiculescu, sustinand ca averea lui provine de la un arab. Potrivit declaratiilor lui Ciuvica: ‘In ceea ce-l priveste pe Voiculescu si cele doua obsesii ale sale – colaborarea cu Securitatea si legatura sa cu conturile lui Ceausescu sau banii fostei Securitati, cred ca ar fi interesant ca domnul Voiculescu sa explice si procedura prin care, la inceputul anilor ’90, practic a fost inchisa si a aparut grupul GRIVCO. Pentru ca este o chestiune extrem de interesanta: firma CRESCENT apartinea oficial unui arab, o persoana mai in varsta. Acest arab, in 1990, imediat dupa Revolutie, si-a facut un testament care ar putea intra in Cartea Recordurilor, pentru ca acest arab, Fouad Sanbar, si-a facut un testament prin care a decis asa: lasa mostenire tot patrimoniul firmei CRESCENT copiilor sai, dar nu la moartea lui, ci la moartea lui Dan Voiculescu. Adica un batran arab, care avea si doi copii bolnavi (am aflat asta din cartea domnului Voiculescu) nu-si lasa averea copiilor sai, ci precizeaza in testament ca averea va fi impartita dupa moartea lui Dan Voiculescu, care era un simplu angajat al arabului respectiv. Acestea sunt lucruri pe care domnul Dan Voiculescu ar trebui sa le explice – cum este posibil ca cineva sa lase o avere de zeci, daca nu sute de milioane de dolari – o mostenire care sa fie impartita nu dupa moartea persoanei respective, ci a unui angajat. Si astfel, prin acest testament extrem de ciudat, Voiculescu devenea stapanul patrimoniului CRESCENT, iar la un an de la acest transfer de proprietate se produce un al doilea transfer de proprietate, prin care firma GRIVCO cu capital social foarte mare – milioane de dolari, apare din nimic, ca fiind proprietatea domnului Dan Voiculescu, care pana in acel moment a fost angajat la stat cu un salariu de 6000 – 7000 de lei. Brusc, in ’91, dupa ce primeste mostenirea respectiva, apare grupul de firme GRIVCO, cu capital, repet, de milioane de dolari, care incepe sa deruleze aceleasi afaceri pe care le derula CRESCENT pana in 1989′”, declara Ciuvica, intr-un articol scris de Savaliuc, intitulat „Fantoma Crescent„.

 

„Am învățat să muncim mult și pe degeaba, să trăim din salarii mici și să plătim impozite mari, să votam toți șarlatanii și să mergem înainte ca boul la jug… fără să comentăm”

„Avem o singură greșeală, că suntem răbdători, că suntem ortodocși și că ne temem de Dumnezeu, că suntem îmbrăcați în „bună-cuviinţă” că avem maniere şi bunul simţ, că am învățat să dăm „Bună ziua!”, că am învățat să muncim mult și pe degeaba, că am învățat să trăim din salarii mici și să plătim impozite mari, și am învățat să votam toți șarlatanii, și am învățat să mergem înainte ca boul la jug… fără să comentăm. Ăsta e defectul nostru!

Să deschidem bine ochii la tot ce semnăm, pentru că așa se semnează documentele de pieire a unui neam. Tacit și pe dedesubt cu hurta! Să fim atenți, pentru că ne distrugem nația. Într-o zi n-o să mai avem oxigen, într-o zi n-o să mai avem păduri, într-o zi n-o să mai avem apă, într-o zi n-o să mai avem ce mânca, într-o zi n-o să mai avem voie să vorbim, într-o zi n-o să mai avem voie să existăm, într-o zi n-o să mai avem voie să fim români. Noi avem nevoie de o viață normală, de o familie normală, de mama copiilor noștri.
Eu sunt primul adept care aș dori să văd cum arată primul bărbat gravid! Ca să putem să-nființăm și noi familia din doi bărbați. Să-i vedem cum se înmulțesc și atunci ne dăm seama cine e sănătos cu capul! Dumnezeu, care a făcut creația, sau nebunul, care dă acestă lege? Doar în felul acesta avem logică și desecăm. Foarte bine că ai apucături scelerate și mentale, du-te și ți le fă în ascuns! Bagă-te în beci și fă ce-ți place, e treaba dumitale, e liberul arbitru, dar nu suntem obligați noi, „cei mulți”, să suportăm mojicia, paranoia și schizofrenia câtorva, care vin cu idei să schimbe mersul și cursul acestui veac!
Neputinciosul Irod umblă și astăzi pe pământ, nu știm dacă sub formă de ministru, președinte, parlamentar sau deputat… părinte, burlac sau însurat, dar este cert că în orice moment caută să lovească în Biserica lui Dumnezeu și în învățătura celor 7 Taine, în învățătura de Dogmă Creștină. Caută să lovească sufletul nostru și să-l murdarescă. Și, în cel mai rău caz, astăzi Irod nu mai ucide, ci caută să destabilizeze. Ce-a mai aprigă metodă pe care a pus-o în mișcare, ocultă, necreștină și ateistă, de dezbinare a creștinismului, nu-i faptul că au tăiat banii de la biserică, sau că nu o să mai construiască biserici, bisericile sunt făcute oricum din banii poporului, nu din banii parlamentarilor. Stați liniștiți!
Alta e problema, au trecut la altă etapă, pe care am auzit-o din gura unora… la anumite emisiuni. „O să vedeți voi de acum încolo ce o să facă mass-media cu biserica!” Nu o să facă nimic! Mass-media poate informa sau dezinforma, iar biserica este stâlpul și temelia adevărului. Noi credem în Dogma Ortodoxă, în Învățătura Creștină și în Cuvintele lui Dumnezeu! Noi nu suntem legați idolatru, nici de preot, nici de episcop, nici de peretele bisericii… eu sunt legat de Învațătura care mă obligă ca – prin acestea – să ajung la Hristos! Dacă un preot e strâmb, nu mă duc la el, și dacă e drept îl caut că vreau eu, și dacă nu-mi place într-o zi, plec de la el. Dar asta nu înseamnă că mi-am schimbat religia, ci îmi schimb doar locația.
Lumea s-a agitat… să căutam acea bunăvoinţă, și când vedem acea horhotă și primim lovituri de bocanc în piept, să nu încercăm să ricoșăm și să încercăm să stăm atenți să nu pierdem din poziție (drepți)”.

Autor: Părintele Calistrat Chifan

Popimea globalizarii-pentru a scapa de martiraj -a batut palma cu anticrist  ca sa treaca Marea pe valuri… Ni se pregătește ceva MONSTRUOS

Intre 25 şi 29 iunie 2014, la Strasbourg a fost semnat un super-memorandum, privitor la Colaborarea politică, administrativă şi religioasă dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Guvernul Greciei, Biserica de la „Istanbul” (Constantinopol), Bisericile Ortodoxe, “biserica” Romano-Catolică, Guvernul Rusiei şi Guvernul Republicii Cipru, pe de altă parte. [wp-rss-aggregator]

Un document tradus din limba greaca și apărut pe site-ul apologeticum.ro cu titlul „SUPER – MEMORANDUMUL: NOUA SUPER-RELIGIE MASONICĂ MONDIALĂ şi BISERICA în perioada 2016-2020” pare sa transforme total lumea în care trăim. Cei care vor avea răbdare sa parcurgă în întregime paginile acestui document, i-am spus noi monstruos, se vor îngrozi. Toate legile si lucrurile, sa le zicem normale, cu care am fost obișnuiți pana acum vor fi date peste cap, odată cu intrarea în vigoare la data de 1 mai 2016 a prevederilor acestui MEMORANDUM.

Deși multi vor crede ca sunt doar alte teorii al conspirației, unele din punctele amintite mai jos, încet, încet au început sa se realizeze.

Documentul a fost publicat inițial de site-ul ’’APOCALIPSIS’’, la data de 14 august 2014, în limba engleză, fiind ulterior tradus în limba greacă de administratorii site-ului respectiv. Deosebit de relevant, înscrisul a rămas postat pe site doar pentru câteva zile pentru ca, cu putin înainte de 5 sept. 2014, data la care a fost votat de către Parlamentul Greciei cunoscutul proiect de lege antirasism (vezi M.O. nr. 191 din 10 sept 2014) să fie retras. El a fost insa repostat pe data de 9 aprilie 2015.

După cum vor constata toţi cei care vor studia acest SUPER-MEMORANDUM, cele prevăzute în acesta urmează să intre în vigoare în perioada 2016 – 2020, depășind orice fantezie. Mai mult chiar, pe perioada cât SUPER-MEMORANDUMUL a fost postat pe respectivul site, doar un singur ziarist, spre onoarea sa, mai precis Isaias Konstantinidis, într-un articol al său publicat în gazeta elenă “TIMPUL LIBER”, a amintit în fugă despre semnarea unui supermemorandum zilele acestea de către Uniunea Europeană“, dar nimic mai mult.

SUPER-MEMORANDUMUL care, aşa după cum am precizat, a fost deja redactat la Strasbourg, la data de 25 – 29 iunie 2014, sub titlul: MEMORANDUM: European Union, the Greek Government and Greek Church, Istanbul Church out of Instanbul, Christines Orthodox Churches, Catholic Churches, Russian Government and Cyprus Government, adică, în traducere liberă, MEMORANDUM încheiat între Uniunea Europeană, Guvernul Greciei, Biserica Greciei, Biserica din Istanbul, cea dinafară de Istanbul, Bisericile Creştin-Ortodoxe şi Catolice, Guvernul Rusiei şi Guvernul Republicii Cipru, a fost semnat de:
a. Preşedintele Consiliului European, HERMAN VAN ROMPUY, mandatat până la data de 31 octombrie 2014
b. Reprezentantul Guvernului Greciei, ANDREAS LOVERDOS, ministru al Educaţiei
c. Reprezentantul Bisericii Greciei, P.S. Gavriil Papanikolaou, Episcop de Diavleia
d. Reprezentantul Bisericii Constantinopolului, cea de dinafara Constantinopolului,Î.P.S. Teoclit, Mitropolit de Iconiu, Asia Mică
e. Reprezentantul Patriarhiilor Slave şi al Guvernului Rusiei, IPS Ilarion Arhiepiscop de Volokolamsk, Rusia
f. Reprezentantul SFÂNTULUI MUNTE ATHOSegumen Efrem
g. Reprezentanţii Bisericii şi Guvernului Ciprului, Î.P.S. Neofytos de Morfou şi P.S. Varnava de Trimythoyntos
h. Reprezentanţii Bisericii Antiohiei, P.S. Ilie de Tripolis
i. Reprezentanţii Bisericii Alexandriei, P.S. Vasile de Tripolis
j. Reprezentantul Bisericii Ierusalimului, P.S. Timotei de Vostron.

INTRODUCERE

Semnat la Strasbourg, în perioada 20-25 iunie 2014, 
SUPER-MEMORANDUMUL urmează a fi implementat în perioada 1 mai 2016 – 16 august 2020. Noi, semnatarii acestuia, ne luăm angajamentul ca, în numele celor vizaţi, pe durata aplicării Memorandumului să implementăm toate reformele prevăzute în acesta. Durata de implementare a Memorandumului poate fi prelungită. De asemenea, Memorandumul poate fi pus în practică mai devreme de data oficială convenită pentru implementarea sa.

Prevederi MEMORANDUM referitoare la Fondurile de asigurări
şi pensii din Grecia, Cipru şi Uniunea Europeană 

TOTAL ARTICOLE: 11

Articolul 1: Comasarea tuturor Caselor de Asigurări şi Pensii din Grecia şi înfiinţarea a două noi Case până la data de 18.09. 2019, după cum urmează:

Casa de Ajutor Social, Reciproc şi Sănătate,

Casa de Asigurări agricultori şi muncitorime

  1. Articolul 2: Pensii unitare, în cuatum de 560 euro, acordate prin cele două Case de Asigurări şi Pensii, până la data de 30.09.2017, respectiv în cuantum de 365 euro până la data de 30.09.2020.
    Articolul 3: Dotarea tuturor asiguraţilor cu card electronic cu credit valabil timp de 365 de zile, care poate fi înnoit doar de Casele de Asigurări pentru încă 365 de zile în mod repetat. Cardul urmează a fi înlocuit în data de 01.12.2017.
    Articolul 4: Program al instituţiilor de stat în toate duminicile de peste an, cu program de la orele 12:00 până la orele 20:00, mai puţin în luna august. Reforma urmează a fi implementată începând cu data de 01.01.2017.
    Articolul 5: Drept zi liberă pentru toate Casele de Asiguraţi şi Sănătate se stabileşte ziua de sâmbătă, pe tot parcursul anului.
    Articolul 6: Pensionarii cu vârsta de 69 de ani vor fi examinaţi de medici specialişti în spaţii special amenajate în cadrul unităţilor medicale.
    Articolul 7: Începând cu data de 01.09.2017, vârsta de pensionare se stabileşte la 69 de ani
    Articolul 8: Începând cu data de 01.09.2020, vârsta de pensionare se stabileşte la 70 de ani
    Articolul 9: Începând cu data de 01.09.2022, vârsta de pensionare se stabileşte la 71 de ani
    Articolul 10: Începând cu data de 15.06.2016, se elimină cărţile de muncă şi carnetele de sănătate, pentru toţi asiguraţii Caselor de Asigurări.
    Articolul 11: Până la data de 16.09.2016 se prevede unificarea tuturor Caselor de Asigurări şi Pensii.

Prevederi ale SUPER-MEMORANDUMUL referitoare la Învăţământ

TOTAL ARTICOLE: 12
Articolul 1
: ÎNVĂŢĂMÂNT MULTICULTURAL în toate instituţiile de învăţământ din ţară, începând cu data de 11.09.2016
Articolul 2Începând cu data de 11.09.2017 se anulează toate sărbătorile religioase şi naţionale, la toate instituţiile de învăţământ
Articolul 3: Începând cu data de 11.11.2016, se desfiinţează educaţia religioasă a elevilor
Articolul 4: Începând cu data de 11.11.2016, se vor organiza vizite obligatorii la sinagogă şi moschee pentru toţi elevii de ciclul primar şi, treptat, şi pentru toţi elevii de ciclul gimnazial şi liceal
Articolul 5: Începând cu data de 11.10.2016, la ciclul gimnazial se introduce lecţia de educaţie sexuală, iar începând cu data de 11.09.2016 se furnizează gratuit prezervative tuturor elevilor de ciclu primar.
Articolul 6: Se renunţă la predarea lecţiei de Istorie a Greciei şi la acumularea de cunoştinţe referitoare la Revoluţia Greacă şi se inaugurează cursul de Renaştere Europeană, având în prim plan Revoluţia Franceză şi Italiană a lui Garibaldi de la 1843. Această reformă urmează a fi pusă în practică începând cu data de 11.12.2018
Articolul 7: Începând cu data de 11.12.2017, lecţia de educaţie religioasă va prevedea şi o parte practică pentru toate nivelele de învăţământ.
Articolul 8: Începând cu data de 16.10.2016, se desfiinţează toate sărbătorile naţionale şi paradele.
Articolul 9: Începând cu data de 17.10.2016, pentru toate ciclurile de învăţământ se vor dedica sărbători dedicate mediului înconjurător
Articolul 10: Începând cu data de 16.10.2016 se desfiinţează toate facultăţile de Teologie. Acestea vor fi transformate în Departamente de Filozofie. De asemenea, începând cu data de 11.09.2016 se renunţă la lecţia de religie la toate ciclurile de învăţământ şi începând cu data de 12.09.2016 se introduce lecţia de morală religioasă.
Articolul 11: Începând cu data de 01.01.2017 se va trece la concedierea de profesori din toate ciclurile şi categoriile de învăţământ şi se procedează la introducerea internetului.
Articolul 12:
12.a. Începând cu data de 19.09.2016 se introduc diapozitive pentru susţinerea lecţiei de educaţie sexuală.
12.b. Începând cu data de 20.09.2017 se introduc legitimaţii electronice pentru elevi.
12.c. Se va proceda la instalarea de detectoare de metale în toate instituţiile de învăţământ, indiferent de nivel. Accesul elevilor, al studenţilor şi al profesorilor va fi permis numai în baza unui card de acces.
12.d. Începând cu data de 17.09.2017 se vor organiza excursii cu elevii şi studenţii în locaţii în care este promovată emanciparea sexuală.
12.e. Începând cu data de 16.09.2016 se va începe procedura de emancipare sexuală a elevilor.

Prevederi ale SUPER-MEMORANDUMULUI referitoare la Biserica

TOTAL ARTICOLE: 15

Articolul 1: Special.
1a. Reforma slujbelor bisericesti, mai ales în ceea ce priveste orele la care vor fisăvârșite.Astfel, in perioada de iarna Sfanta Liturghie va fi savarsita in fiecare dimineata de duminca incepand cu ora 10:00 si pana la orele 11:30, iar in perioada de vara in fiecare duminică dupa-amiaza incepand cu ora 19:30 si pana la ora 21:00. Reforma va fi pusa in aplicare incepand cu data de 17.10.2017.
1b. Incepand cu data de 26.10.2017 vor fi demontate toate catapetesmele din biserici.
1c. Incepand cu data de 01.03.2017, se vor introduce icoane renascentiste, inlocuindu-se astfel arta bizantina.
1d. Incepand cu data de 01.03.2017, in cult se vor folosi si instrumente muzicale.
Articolul 2:
2a. Incepand cu data de 15.08.2017 se renunta la obilgativitatea reverendei pentru preoti in afara sfintelor lacase.
2b. Incepand cu data de 01.05.201(nu apare), clericii vor fi obligati sa renunte la barba si par lung.
Articolul 3: Incepand cu data de 14.08.2018 se vor interzice privegherile din biserici si manastiri.
Articolul 4: Incepand cu data de 15.08.2016 nu vor mai fi sarbatoriti sfintii antisemiti.
Articolul 5: Incepand cu data de 15.09.2016 toti clericii, indifferent de rang, vor proceda la predici antirasiale.
Articolul 6: Incepand cu data de 16.09.2016 se vor elimina imnurile anti-Semite din intreaga Biserica crestina.
Articolul 7:
7a. Incepand cu data de 16.09.2016, in toate bisericile crestin-ortodoxe se va renunta la Utrenie.
7b. Incepand cu data de 19.09.2017 in toate bisericile crestine se vor introduce noi slujbe.
7c. Incepand cu data de 20.09.2016 se va celebra o sarbatoare dedicate mediului inconjurator, in fiecare an la data de 5 iunie, precum si o sarbatoare dedicata pamantului, in data de 14 aprilie.
7d. Incepand cu data de 01.07.2016 se va introduce o sarbatoare dedicata holocaustului evreiesc, cu o slujba speciala in toate bisericile crestine. Sarbatoarea va fi tinuta de trei ori pe an, mai precis in datele de 27 ianuarie, 21 aprilie si in Duminca lui Toma.
7e. Incepand cu data de 15.07.2017 vor fi desfiintate toate sarbatorile nationale.
Articolul 8
8a. Reformarea tuturor sarbatorilor tinute de Bisericile crestine (nu se specifica la ce data).
8b. Inaugurarea de noi sarbatori in cadrul Bisericilor crestine.
8c. Incepand cu data de 17.04.2017 in toate Bisericile crestine se va desfiinta avatonul.
8d. Începând cu data de 01.05.2017, Organizaţia Naţiunilor Unite va prelua controlul Bisericii Creştine Unite
8e. Începând cu data de 01.05.2017, Ierusalimul va deveni capitală spirituală.
8f. Începând cu data de 01.05.2017 se desfiinţează Patriarhiile Ierusalimului, Alexandriei, Antiohiei şi cele Slave, mai puţin Patriarhia Moscovei.
8g. Începând cu data de 01.05.2016, vor mai funcţiona doar trei patriarhii ale Bisericii Creştine Unite, respectiv Patriarhia Rusiei, Patriarhia Romei şi Patriarhia Constantinopolului.
8h. Începând cu data de 17.07.2017 toate seminariile teologice vor fi transformate în şcoli de religie.
Articolul 9:
9.a. Facultatea de Teologie de la Chalki va fi redeschisă la data de 17.07.2017
9.b. Biserica Greciei se angajează, din fonduri proprii, precum şi din fonduri europene, să întreţină lăcaşuri de închinăciune ale musulmanilor.
9.c. De asemenea, începând cu data de 01.09.2016, Biserica Greciei se angajează să permită funcţionarea de lăcaşuri de închinăciune ale budiştilor şi, în general, ale oricărui cult.
9.d. Începând cu data de 20.09.2016, se vor organiza cursuri pentru toţi credincioşii, în cadrul tuturor centrelor religioase de pe lângă toate Bisericile creştine, indiferent de convingerile religioase ale cursanţilor.

Articolul 10:
10.a. Începând cu data de 20.05.2017 se vor introduce noi slujbe inter-religioase, cu acompaniament de instrumente muzicale şi în cadrul tuturor Bisericilor creştine
10.b. Începând cu data de 20.10.2017 se introduc, în toate Bisericile creştine, instrumentele muzicale şi se vor organiza concerte nu doar cu caracter religios chiar în interiorul bisericilor.
10.c. Începând cu data de 01.05.2017 se vor organiza concerte antirasiste în incinta şi în afara lăcaşurilor de închinăciune, asemănătoare celor organizate în mod regulat de Bisericile creştine.
10.d. Începând cu data de 01.06.2017 se desfiinţează avatonul la Sfântul Munte Athos.
10.e. Începând cu data de 01.09.2017 toate Bisericile creştine vor accepta unirile federale şi multinaţionale.
10.f. Începând cu data de 01.09.2018, O.N.U. preia rolul de Guvern Mondial şi de moderator în uniril internaţionale.

Articolul 11:
11.a. Începând cu data de 15.08.2017, conducător al Bisericii creştine devine Vaticanul.
11.b. Începând cu data de 20.11.2017 şi până la data de 18.08.2018, la Sfântul Munte Athos vor fi instalaţi monahi din toate tagmele romano-catolice (papistaşi), precum şi practicanţi ai cultelor păgâne.
11.c. Începând cu data de 01.04.2018, la Sfântul Munte Athos se vor pune în funcţiune telegondole şi alte sisteme inovatoare şi se vor aduce statui aparţinând religiilor păgâne. Sfântul Munte Athos va fi transformat în parc ecologic de tip bizantin, în unitate statală independentă, în centru de promovare a unei noi orientări creştine, în centru păgân şi bizantin de venerare şi îndrumare, în centru de promovare a unei noi orientări şi muzici bisericeşti.

Articolul 12:
Începând cu anul 2016, toate bisericile creştine se vor adapta noii realităţi a Erei celei Noi.

Articolul 13:
13.a. Începând cu data de 17.07.2017, sediul Patriarhiei Ecumenice se mută în Insula Patmos, Grecia, în Sfântul Munte Athos sau în insula Samothraki, şi se vor înfiinţa treu centre ale acesteia.
13.b. Începând cu data de 01.11.2017, în cadrul Bisericilor creştine vor fi numiţi în funcţii de conducere persoane ce au împlinit vârsta de 28 de ani.

Articolul 14:
14.a. În diferite insule din Grecia, dar şi în Cipru şi la Sfântul Munte Athos se vor organiza simpozioane pe teme de ecologie, precum şi conferinţe pe tema unirii internaţionale.
14.b. Începând cu data de 15.08.2017, toate Bisericile creştine vor accepta desfiinţarea statelor naţionale şi înfiinţarea de unităţi statale multinaţionale, multicentrice, multiculturale şi multireligioase, precum şi înfiinţarea de unităţi statale cu caracter religios, de tipul Patr