Publicat la:
Februarie 22, 2015
-
Tăul Ţapului
Piatra Secuiului
Piatra Secuiului se înalţă falnic deasupra satului Rimetea, poate cel mai frumos sat din România, după părerea mea. E locul unde se spune că soarele răsare de două ori, şi fiindcă mi-am promis solemn că mă voi întoarce aici, am de gând să şi urmăresc un răsărit dublu, de pe creasta Ardașcheiei, de vis-a-vis de Piatra Secuilor. Nu de alta dar apusul de pePiatra Secuilor l-am urmărit deja 🙂
- Lacul Gâlcescu
Nu este un secret că îmi plac la nebunie lacurile glaciare, drept pentru care se vor mai găsi câteva în acest top, însă Lacul Gâlcescu (Călcescu din alte surse) are ceva special pentru mine. Şi se pare că nu e doar părerea mea, pentru că lacul a fost declarat monument al naturii şi rezervaţie naturală.
- Crovurile din Mehedinţi
Dacă ar fi să mă iau după energia pozitivă cu care m-am întors de pe Valea Cernei, aş zice că e ceva supranatural în aceste crovuri 🙂 Dar poate că doar experienţa deosebită de a descoperi aceste formaţiuni unice în România m-a făcut să mă bucur aşa de tare la văzul lor şi m-a ţinut zile bune de la întoarcere.
- Lacul Călţun
Dacă vei pleca dimineaţă pe răcoare de la Bâlea Lac spre Vârful Negoiu, vei găsi în drumul tău o adevărată oază de linişte şi frumuseţe, Lacul Călţun. Privindu-l de pe Vârful Lăiţel, căldarea în care se află mi-a părut ca două palme împreunate care îl protejează. Pare ireal cum un lac poate fi agăţat acolo sus, dar cu atât mai mult ar trebui să avem grijă de aceste mici minuni…
- Cheile Râmeţului
Să faci baie într-un râu de munte nu e chiar ca o baie în mare. Chiar şi vara, apa este foarte rece, dar pentru cine vrea să vadă Cheile Râmeţului dintr-un cap în celălalt, merită din plin sacrificiul. Uneori poţi avea norocul ca apa să fie mică, dar poţi avea şi “fericirea” să o găseşti cam până la brâu (eventual peste, dacă nu ai chiar fizic de baschetbalist) dar până la urmă, eu parcă n-aş fi dat experienţa trăită acolo pentru una în care nu m-aş fi bălăcit deloc 🙂
- Tăul Ţapului
Poate cel mai frumos şi deosebit lac din România sau chiar din toţi Carpaţii, Tăul Ţapului cu a lui insuliţă verde şi culoare nemaiîntâlnită a devenit rapid locul meu preferat din munţii noştri, poate chiar dinainte să îl văd. Cel mai bine se poate admira de pe traseul Porţile Închise, care formează ca un fel de balcon deasupra lui.
- Ţiglaile Mari
Specificul Munţilor Ciucaş este dat de formaţiunile care mai de care mai speciale: Goliat,Porumbelul, Babele la sfat sau Mâna Dracului sunt doar câteva dintre cele mai deosebite, a căror denumire exprimă exact felul în care arată. Mie din toate acestea mi-au plăcut însă cel mai mult Ţiglaile. Nu seamănă cu nimic ieşit din comun, însă după părerea mea reprezintă inima Ciucaşului.
- Lacul Ochiul Beiului şi Lacul Dracului
Două lacuri mai turcoaz ca acestea nu ştiu să fi văzut în România prin alte părţi. Cheile Nerei sunt, poate, cele mai sălbatice chei din România, iar cele două lacuri nu fac decât să întregească această “definiţie”. Nu vă speriaţi că unul face referire la necurat, vă spun sincer că apa este extrem de curată, dar e adevărat că nu i se vede fundul, fiind denumit şi “lacul fără fund”.
- Peştera Focul Viu
Numele poate duce uşor în eroare, dar Peştera Focul viu este de fapt a treia peşteră din ţară după mărimea gheţarului subteran. Nu fiţi păcăliţi nici de aparenţe, pentru că pozele sunt făcute de la distanţă. Blocul de gheaţă care se vede în peşteră este mai mare decât înălţimea unul adult. E doar una dintre minunile din universul carstic din Padiş, Munţii Apuseni.
- Lacul Iezer
Topul nu se putea încheia mai frumos decât tot cu un lac glaciar, dar nu ORICE lac glaciar, ci lacul Iezer din Munţii Rodnei, care este poate cel mai special lac din România, căci atunci când îl priveşti de sus, poţi să juri că vezi harta României. Spuneţi voi dacă nu e aşa!
