2. Primele sesiuni de finanțare prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 se vor deschide în februarie 2015. Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro.
3. Prin Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, valoarea fondurilor europene nerambursabile ajunge la 100%
4. Proprietarii de păduri pot accesa fondurile europene nerambursabile prin Măsura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020
5. Fermieri,săptămâna viitoare se plătesc subvențiile pentru diferența pe suprafață (SAPS)
6. Guvernul României a adoptat Hotărârea privind instituirea unei scheme de ajutor pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură în perioada 2015-2020
7. S-a înfiinţat Autoritatea Naţională Fitosanitară
8. Crescătorii de animale beneficiază de ajutoare pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic, precum şi pentru costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului
9. A fost publicat un proiect de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în perioada 2015-2020
10. Care sunt conditiile impuse de Ministerul Agriculturii pentru primirea plăţilor directe pe suprafaţă?
11. Ce trebuie facut pentru a obține autorizația de utilizare a produselor cu epoxiconazol<!

1. Ministerul Fondurilor Europene lansează în consultare publică schiţa ghidului pentru cererea de propuneri de proiecte „Măsuri integrate pentru tinerii inactivi”, primul apel din cadrul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020.
„Această primă schiță de ghid din cadrul POCU vine cu o serie de noutăţi punctuale, dar şi cu o schimbare majoră de gândire. Este o schimbare de abordare de care România are extrem de multă nevoie astăzi: banii nu mai trebuie să fie doar cheltuiți, ci investiți astfel încât să genereze plus valoare. Vrem ca tot ce înseamnă finanțări europene pentru tineri să vizeze nevoile lor reale, corelate cu nevoile pieței. Tinerii trebuie motivaţi, le trebuie experienţă profesională şi un loc de muncă, iar statul poate și trebuie să le asigure toate aceste lucruri, punându-i în legătură directă cu angajatorii. Tinerii sunt una dintre priorităţile României, iar ei trebuie să simtă că facem lucruri concrete pentru ei. Învăţământul dual este, de exemplu, o soluţie care ar putea să rezolve o parte dintre problemele lor, prin crearea unei legături directe între şcoală şi angajator, indiferent că vorbim de facultăţi, licee sau școli profesionale. Începând cu luna ianuarie, vom organiza întâlniri cu tinerii şi vom aduce la aceeaşi masă pe toţi cei care pot şi trebuie să îmbunătăţească situaţia lor. De exemplu, trebuie să găsim o modalitate prin care tinerii, elevii și studenții, imediat ce intră sau ies dintr-o formă de învățământ, să fie înregistrați la serviciul public de ocupare, astfel încât să putem identifica, de la bun început, cele mai bune soluții pentru ei”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Pentru a îmbunătăți situația tinerilor care nu au un loc de muncă şi nici nu urmează un program de educaţie şi formare (NEETs) şi pentru a facilita tranziția către piața muncii, la nivel național se va acționa pe trei paliere – educație, formare, ocupare.
Intervenţiile finanţate prin POCU îi vizează pe tinerii NEETs din regiunile Centru, Sud-Est și Sud-Muntenia prin „Inițiativa locuri de muncă pentru tineri” (Axa Prioritară 1), dar şi pe cei din celelalte cinci regiuni ale ţării, prin „Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs” (Axa Prioritară 2).
Grupul țintă vizat în cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte este format din tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani (respectiv, până la împlinirea vârstei de 25 ani).
Solicitanţii și partenerii eligibili sunt: angajatori, entități relevante (furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc.) în parteneriat cu angajatori, SPO în parteneriat cu entități relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc., entităţile selectate/ desemnate pentru implementarea schemelor de grant global în domeniul antreprenoriatului.
Pentru lista completă a solicitanţilor şi partenerilor eligibili, precum şi pentru lista completă a activităţilor eligibile, vă invităm să consultaţi schița Ghidului solicitantului „Măsuri integrate pentru tinerii inactivi” – POCU 2014 – 2020, publicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene in secțiunea POSDRU.
Sursa: Ministerul Fondurilor Europene
2. Primele sesiuni de finanțare prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020 se vor deschide în februarie 2015. Noul PNDR are 15 măsuri de finanțare și o alocare totală de 9,85 miliarde de euro
Astfel, din februarie 2015, fermierii și procesatorii vor putea depune primele proiecte, chiar dacă, oficial, Comisia Europeană va aproba noul PNDR în iunie 2015, după parcurgerea procedurilor birocratice aferente.
Ministerul Agriculturii a mai deschis două linii de finanțare din fonduri europene prin noul PNDR anul acesta, dar fermierii nu s-au înghesuit să acceseze fondurile, întrucât, în cadrul noilor sesiuni, gradul de finanțare nerambursabilă va fi mult mai mare.
Daniel Constantin a arătat că principiul de bază al noului PNDR este integrarea producției și scurtarea lanțului de la producător la consumatorul final, accentul fiind pus pe ferma de familie, ceea ce înseamnă că micii producători care nu vor solicita fonduri europene nerambursabile pentru agricultura doar pentru dezvoltarea producției, ci și pentru procesarea acesteia vor obține mai mulți bani. Spre exemplu, cei care vor solicita fonduri europene nerambursabile pentru agricultura doar pentru zona de producție vor putea obține 50% din valoarea proiectului, jumătate din valoarea acestuia urmând să fie asigurată din buzunarul propriu sau prin credite.
În schimb, cei care vor cere fonduri europene nerambursabile pentru agricultura atât pentru dezvoltarea producției, cât și pentru procesarea ei vor primi încă 20% din valoarea proiectului, astfel încât gradul de finantare europeana nerambursabila va ajunge la 70%. Procesarea poate însemna înființarea unui centru de procesare a cerealelor pentru obținerea de furaje, a unei linii de abatorizare sau de fabricare a dulcețurilor.
În plus, dacă proprietarul unei ferme de familie se asociază cu alți mici producători, vor mai obține încă 20%, ceea ce înseamnă că vor putea acoperi din fonduri europene nerambursabile pentru agricultura până la 90% din valoarea proiectului.
50.000 de euro nerambursabili pentru tinerii fermieri din fonduri europene 2015
Tot în februarie 2015 va fi deschisă sesiunea pentru tinerii fermieri, care vor putea obține până la 50.000 de euro nerambursabili din fonduri europene pentru a dezvolta afaceri la țară.
„O altă măsură pe care o avem în vedere este cea care ne va permite să contribuim la întinerirea forței de muncă din agricultura, respectiv măsura pentru tinerii fermieri, prin care aceștia vor beneficia de fonduri europene nerambursabile în valoare de 50.000 de euro nerambursabili”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Romanian AgriBusiness Forum 2014.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar de fonduri europene nerambursabile acordate prin vechea Măsură 112 erau fermierii în vârstă de până la 40 de ani neîmpliniți la data depunerii Cererii de finanțare, persoane fizice sau juridice, care practică în principal activități agricole și a căror exploatație agricolă are o dimensiune economică cuprinsa între 6 și 40 UDE.
Condiții mai stricte pentru băncile care vor o felie din noul PNDR
Cum pentru mulți fermieri acoperirea cofinanțării este dificil de realizat, ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunțat că băncile care vor dori să intre în proiecte cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultura prin PNR vor trebui să își schimbe atitudinea.
„Principala problemă este partea de cofinanțare. Pentru viitorul PNDR, trebuie să identificăm noi facilități de finanțare din fonduri europene pentru fermieri. Cred că vom fi mai stricți din 2015, când vom deschide noile sesiuni și cred că vom da posibilitatea și IFN-urilor să elibereze acele scrisori de confort”, a declarat recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Șeful de la Agricultură a precizat că foarte numeroase bănci au eliberat scrisori de confort beneficiarilor PNDR, însă nu au mai acordat și creditele necesare cofinanțării proiectelor derulate cu fonduri europene, deși se semnaseră contractele de finanțare nerambursabilă din fonduri europene. În acest context, MADR are în vedere înăsprirea condițiilor de acceptare a instituțiilor de credit care doresc să încheie acorduri cu agențiile de finanțare, astfel încât acestea să fie obligate nu doar să elibereze scrisorile de confort, dar să dea și creditele aferente cofinanțării.
În plus, Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii în vederea acoperirii contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Valoarea cumulată a împrumutului este de 300 milioane de euro, bani ce vor fi folosiți pentru cofinanțarea proiectelor finanțate prin fonduri europene.
Finanțarea BEI va fi disponibilizată în cel mult 15 tranșe, până la 24 decembrie 2016, în baza cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului din sumele prevăzute anual în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate
Totodată, noul PNDR vine într-o formă simplificată. Spre exemplu, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate, care pot fi achiziționate prin măsurile de investiții aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală din fonduri europene. Prin aceasta, AFIR facilitează accesul solicitanților de fonduri europene la informații, în același timp, simplificând procedura de achiziție. Astfel, elementele care se regăsesc în această Bază de date, vor putea fi achiziționate de către beneficiarii PNDR, în mod direct, fără a mai parcurge nici o altă procedură de achiziție.
Baza de Date cu Prețuri de Referință cuprinde, în această fază, numai informații și date privind mașini, utilaje și echipamente specializate. Centralizarea și înscrierea altor informații și date transmise de către producători/ importatori/ dealeri, privind servicii, lucrări sau alte bunuri în afară celor menționate, se vor realiza într-o etapă ulterioară, care va fi comunicată în mod explicit de către AFIR.
Prețurile de referință sunt centralizate în Baza de date care se completează cu informațiile comunicate de către furnizorii de mașini, utilaje și echipamente, în conformitate cu ANUNȚUL în atenția producătorilor/ importatorilor/ distribuitorilor de mașini, utilaje și echipamente specializate. Pentru înscrierea în Baza de date, AFIR pune la dispoziția tuturor furnizorilor de mașini, utilaje și echipamente specializate, formularele tip care trebuie completate și transmise pe adresa de e-mail bazapreturi@ apdrp.ro.
Puteți consulta AICI Baza de Date cu Prețuri de Referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate.
Pomicultura, în prim-plan în noul PNDR
Pomicultorii pot accesa fonduri europene în valoare de aproximativ 260 de milioane de euro, disponibile prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, având ca suport „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi, capsun”, realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (ICDP) Pitești-Mărăcineni.
„ICDP Pitești-Mărăcineni a finalizat și înaintat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi, capsun”. Acesta a fost transmis Direcţiilor Agricole și Oficiilor de Consultanță din fiecare județ, rolul lui fiind să ajute la proiectarea viitoarelor exploatații pomicole. Urmează ca, până la sfârșitul anului, Institutul să editeze și să transmită la MADR și alte lucrări necesare elaborării caietului de sarcini privind restructurarea în pomicultura: zonarea speciilor, menținerea categoriilor biologice superioare, tehnici de pepinieristică, resursă genetică pomicola”, a declarat dr. ing. Mihail Coman, directorul general al ICDP Pitești-Mărăcineni, pentru stiriagricole.ro.
Pe lista speciilor pomicole incluse în „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbusti fructiferi, capsun” se află mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, vișinul, caisul, piersicul, nucul, alunul, migdalul,castanul comestibil, zmeurul, căpșunul, murul, coacăzul, cătina, afinul, măceșul, agrișul, lonicera, cornul, scorușul negru (aronia), socul sau trandafirul pentru dulceață. Pomicultorii vor putea afla din „Ghidul tehnic și economic – Pomi, arbuști fructiferi, căpșun”, realizat de ICDP Pitești-Mărăcineni, toate informațiile necesare cu privire la factorii de mediu, soiuri, portaltoi, boli și dăunători și tehnologii de combatere, tehnologii de întreținere a plantațiilor după intrarea pe rod, de la sisteme de întreținere a solului și tehnica fertilizării plantațiilor, la recoltarea fructelor.
În noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este alocată o sumă de 220 de milioane de euro pentru modernizarea și reconversia plantațiilor pomicole și alte 40 de milioane de euro pentru prelucrarea și comercializarea produselor obținute. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, prin sub-programul de pomicultura vor putea fi reabilitate în jur de 35.000 de hectare de plantații pomicole, iar obiectivul instituției este ca, până în anul 2020, România să atingă o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi, de la circa 140.000 hectare în prezent, din care 60.000 de hectare sunt în declin.
Pomicultorii care vor depune proiecte care vor prevedea integrarea producției cu procesarea sau comercializarea, precum și cei care vor forma asociații sau cooperative agricole, vor primi un punctaj mai mare comparativ cu cei care vor depune proiecte care vor viza doar partea de producție. De asemenea, vor primi un punctaj mai mare proiectele care vor folosi genetică românească, respectiv material săditor produs în România.
În plus, fermele de familie vor avea prioritate la finanțările nerambursabile din fondurile europene. În plus, fermierii care vor investi în genetică românească, fie că vorbim despre animale de rasă sau de puieți sau semințe, vor primi punctaj mai mare la evaluarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile pentru agricultura prin PNDR față de cei care vor achiziționa animale ori material săditor din import.
De asemenea, vor fi elaborate proiecte tip pentru fermele de familie și pentru alte tipuri de investiții, cum sunt fermele de creștere a animalelor. O oportunitate o reprezintă investițiile în agricultura ecologica, întrucât cererea de carne ecologica este în creștere iar România nu are în prezent nicio linie de producție completă certificată ecologic, care să includă ferma propriu-zisă, linia de abatorizare și cea de procesare.
200 de milioane de euro pentru agricultura ecologica
Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, MADR va susține producatorii ecologici, mai ales că pe piața internă se constată creșterea continuă a cererii de alimente organice.
„Toți cei care vor depune proiecte pe agricultura ecologica vor avea prioritate la absortia de fonduri europene 2015. Vom acorda punctaje suplimentare pentru fermierii care se orientează către agricultura ecologica și integrează producția, astfel încât să ne atingem obiectivul ca produsele organice românești să fie din ce în ce mai prezente pe rafturile marilor magazine, iar România să exporte mai ales produse procesate, cu valoare adăugată mare”, a precizat Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, într-o conferință ce a avut loc la finele lunii octombrie.
Fondurile europene alocate prin PNDR pentru fermierii ecologici se ridică la circa 200 de milioane de euro.
370 milioane euro pentru irigații prin noul PNDR
Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) va fi alocată suma de 370 milioane euro pentru refacerea întregului sistem secundar de irigații. Programul de reabilitare a început în 2012 și va fi încheiat în 2016.
Asociațiile de udători vor putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru a acoperi 100% din valoarea proiectelor, indiferent de valoarea acestora.
Totodată, prin noul PNDR 2014-2020, Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare vor putea accesa fonduri europene pentru investiții în modernizare.
„Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare vor putea accesa fonduri europene prin intermediul PNDR 2014-2020. Am primit observațiile Comisiei Europene privind PNDR. Până la sfârșitul lunii (n.r., octombrie) vom discuta cu oficialii europeni aceste observații care sunt de formă, nu de fond ”, a declarat, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, aflat în vizită de lucru la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura şi Vinificatie Pietroasa, din județul Buzau.
3. Prin Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, valoarea fondurilor europene nerambursabile ajunge la 100%
Plăţile compensatorii care se vor acorda prin Submăsura 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 sunt calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare din cele 5 pachete propuse:
1. Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) – 293 euro/ha/an,
2. Pachetul 2 – legume – 500 euro/ha/an,
3. Pachetul 3 – livezi – 620 euro/ha/an,
4. Pachetul 4 – vii – 530 euro/ha/an,
5. Pachetul 5 – plante medicinale şi aromatice – 365 euro/ha/an.
La nivel de pachet, se va aplica degresivitatea sprijinului financiar. În cazul fermelor cu suprafeţe agricole mai mari de 50 ha, 100 ha și 300 ha, valoarea plăţii scade pentru acele suprafeţe agricole care depăşesc valorile respective, conform Anexei 8.2.M.11-1. Degresivitatea nu se aplică în cazul cooperativelor agricole constituite în baza prevederilor Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Plăţile acordate în cadrul Articolului 29 se pot cumula cu celelalte tipuri de plăţi acordate pe suprafaţă, respectiv plăţi directe, plăţi acordate în baza articolului 31 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”. Numai pachetele 1 şi 2 ale submăsurii se pot combina cu pachetele 4 sau 5 ale submăsurii 10.1 de agro-mediu şi climă.
Pe perioada angajamentelor este permisă pe aceeaşi parcelă de teren rotaţia culturilor de la un la altul între pachetele 1, 2 şi 5.
În luna februarie 2015 ar putea fi deschisă o nouă sesiune de depunere de proiecte prin PNDR, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. Depunerea proiectelor va fi continuă, iar cei care se or orienta către agricultura ecologică vor avea prioritate la finanțare.
„Toți cei care vor depune proiecte pe agricultură ecologică vor avea prioritate. Vom acorda punctaje suplimentare pentru fermierii care se orientează către agricultura ecologică și integrează producția, astfel încât să ne atingem obiectivul ca produsele organice românești să fie din ce în ce mai prezente pe rafturile marilor magazine, iar România să exporte mai ales produse procesate, cu valoare adăugată mare”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la conferința „Ferma Familială Bio, baza dezvoltării rurale durabile”, organizată de Asociația BioRomânia, la Indagra 2014.
Fondurile alocate prin PNDR pentru fermierii ecologici se ridică la circa 200 de milioane de euro.
4. Proprietarii de păduri pot accesa fondurile europene nerambursabile prin Măsura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020
Măsura 15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor are în vedere completarea măsurilor de conservare a biodiversității pe terenuri forestiere aplicate prin sistemul actual de gestionare a pădurilor, prin promovarea de angajamente voluntare care să contribuie la reducerea numărului de intervenții silvoculturale pe suprafețele angajate, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Documentul are caracter informativ, varianta finală a Ghidului solicitantului, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru agricultură, urmând a fi publicată după aprobarea de către Comisia Europeană a PNDR 2014-2020.
Totodată, prin promovarea utilizării atelajelor în detrimentul mijloacelor mecanizate, prin Măsura 15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor se are în vedere reducerea eroziunii solului în arboretele pe care sunt aplicate lucrări de rărituri.
Suprafața FFN s-a menținut la un nivel relativ constant în timp, la nivelul anului 2012 aceasta fiind de 6.529.100 hectare. Ponderea cea mai mare în cadrul FFN o dețin pădurile proprietate publică a statului (50,4% din total) urmate de cele proprietate privată a persoanelor fizice și juridice (32,6%), cele proprietate a unităților administrativ-teritoriale reprezentând circa17%. Pădurile aflate în proprietate privată, se caracterizează printr-o mare varietate de mărimi ale exploatațiilor: de la proprietăți foarte mici, chiar sub un hectar, pentru care proprietarul a contractat doar un pachet minimal de servicii silvice (pază și marcarea produselor de igienă) la proprietăți foarte mari, de ordinul miilor de hectare, care dețin structuri proprii de administrare.
În conformitate cu prevederile legislației silvice în vigoare, administrarea FFN, indiferent de natura proprietății, trebuie să se realizeze prin ocoale silvice, constituie în baza Codului Silvic. Până la sfârşitul anului 2011 au fost autorizate și reautorizate 466 de structuri de administrare silvică din care 326 ocoale din structura Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva (administratorul legal al pădurilor statului) şi 140 ocoale silvice private.
Suprafețele care fac parte din FFN sunt supuse regimului silvic, reprezentat de un sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice stricte privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza FFN, în scopul asigurării gestionării durabile a resurselor forestiere. Principiile de gestionare a pădurilor instituite prin normele tehnice și legislația silvică sunt în concordanță cu cele șase criterii de gestionare durabilă a pădurilor definite de Conferința Ministerială pentru protecția Pădurilor în Europa, precum și cu cele trei principia directoare stabilite la nivel european prin noua strategie a Uniunii Europene pentru păduri și sectorul forestier.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, gestionarea tuturor suprafețelor din componența FFN, trebuie să urmeze prevederile amenajamentelor silvice. Amenajamentele silvice sunt realizate în baza Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor (OM 1673/2000) care au în vedere promovarea a trei principii de gestionare a pădurilor, respectiv principiul continuității, principiul eficacității funcționale și principiul conservării și ameliorării biodiversității.
Amenajamentul este instrumentul tehnic de organizare cu continuitate a producţiei pădurilor şi a recoltării produselor acestora, cu scopul satisfacerii în prezent şi viitor a nevoilor locale şi generale. Amenajamentul silvic trebuie să asigure organizarea şi conducerea pădurilor spre starea lor de maximă eficacitate polifuncţională, în conformitate cu multiplele obiective ecologice şi social-economice ale silviculturii, bazate pe conceptul zonării funcţionale şi promovarea conceptului sistemic în gospodărirea pădurilor.
Suprafața minimă de fond forestier pentru care se întocmește un amenajament silvic este de 100 ha. Proprietarii care dețin păduri cu suprafețe mai mici de 100 ha se vor asocia în vederea îndeplinirii cerinței referitoare la suprafața minimă necesară pentru întocmirea unui amenajament silvic.
Elementele cele mai importante ale amenajamentului sunt indicatorii posibilității, respectiv volumul de lemn ce urmează a fi recoltat și suprafața ce urmează a fi parcursă cu lucrări pe o perioadă de 10 ani.
Furnizarea serviciilor ecosistemice specifice pădurilor este asigurată de zonarea funcțională (încadrarea în grupe funcționale a pădurii), adică decizia prin care unui arboret îi sunt atribuite anumite funcții, urmând ca cea mai restrictivă dintre funcții să dicteze ritmul și modalitatea în care respectivul arboret va fi exploatat la maturitate, dacă restricția nu este atât de severă încât să interzică orice tip de recoltare a lemnului. În conformitate cu funcțiile prioritare, potrivit Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe funcționale, respectiv Grupa I Păduri cu funcţii speciale de protecţie și Grupa II Păduri cu funcţii de producție şi protecţie. Proporția pădurilor cu funcţii speciale de protecţie din suprafaţa totală a FFN este de 53,3% iar a celor cu funcţii de producţie şi protecţie de 46,7%.
Pădurile încadrate în Grupa I și Grupa II funcţională sunt la rândul lor clasificate în subgrupe, respectiv categorii funcționale. Pădurile cu funcţii speciale de protecţie sunt împărțite în 5 subgrupe funcționale, respectiv păduri cu funcții de protecţie a solului (cu 11 categorii funcționale), păduri cu funcții de protecție a apelor (cu 8 categorii funcționale), păduri cu funcții de recreere (cu 6 categorii funcționale), păduri de interes ştiinţific și de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (cu 14 categorii funcționale) și păduri cu funcții de protecţie contra factorilor climatici şi industriali (cu 12 categorii funcționale).
Zonarea funcțională nu poate fi influențată de forma de proprietate în situațiile în care funcțiile protective sunt mai importante decât producția de lemn.
În scopul diferenţierii măsurilor de gospodărire şi a reglementării lor prin amenajamentele silvice au fost definite 6 tipuri funcţionale în care au fost grupate categoriile funcționale cu grad similar de intensitate a funcțiilor atribuite arboretelor componente. Astfel, în cadrul Tipului I (TI) au fost incluse pădurile cu funcții speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără avizul Academiei Române, în cadrul Tipului II (TII), păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare, în cadrul Tipurilor III și IV (TIII și TIV) au fost încadrate arborete în care sunt permise tratamente intensive care promovează regenerarea naturală (prin excepţie, la molid, pin, plop euramerican, salcâm, salcie se pot aplica și tratamentul tăierilor rase), iar în cadrul Tipurilor V și VI (TV și TVI), păduri în care sunt permise toate tipurile de tratamente silvice.
Întinderea și durata procesului de regenerare a unui arboret depinde de importanța funcțiilor de protecție atribuite acelui arboret. Există o gamă largă de tratamente silvice posibil de aplicat, intensitatea intervenției în cadrul fiecărui tratament fiind diferită, cu intensitatea cea mai redusă la lucrările speciale conservare, urmate de cele care promovează regenerarea naturală până la tratamentul tăierilor rase în suprafață de maxim 3 ha, admis pentru rășinoase și plop euramerican, respectiv tăierile în crâng la salcâm și zăvoaie.
Arborii pot fi recoltați sub formă de produse principale (se aplică tăieri al căror scop este regenerarea pădurii), produse secundare (când se aplică operațiuni culturale, în prime două treimi ale ciclului de viață), igienă (arborii uscați sau atacați de insecte, dar în limita a 1 m3/an/ha, în aceeași unitate amenajistică), produse accidentale II (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mici de 60 ani), accidentale I (similar celor de igienă, dar cu volume mai mari de 1 m3/an/ha, în păduri cu vârste mai mari de 60 ani).
Deși gestionarea durabilă a FFN este asigurată prin cadrul de administrare creat în România, respectiv zonarea funcțională a pădurilor și administrarea acestora prin ocoale silvice în baza amenajamentelor silvice, caracterul intensiv al lucrărilor silvotehnice aplicate, reflectat prin numărul mare de intervenții, creează premiza afectării mediului natural al pădurii, contribuind la afectarea diversității biologice, eroziunea solului, creșterea emisiilor de GES etc.
Prin sub-măsura plăți pentru angajamente de silvo-mediu se urmărește, în principal, reducerea numărului de intervenții silvotehnice în pădure și aplicarea de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului. Astfel, prin asigurarea unor zone de liniște și reducerea periodicității intervențiilor silvotehnice în afara acestor zone, se urmărește în principal asigurarea condițiilor optime de cuibărit, adăpost şi hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere.
De asemenea, prin menținerea lemnului mort în pădure (arbori uscați, dar nedoborâți) pentru a se descompune lent, se urmărește păstrarea unei mari varietăți de insecte xilofage, care la rândul lor vor contribui la menținerea în pădure a unei populații stabile de păsări insectivore, ceea ce asigură un echilibru dinamic între cele două niveluri trofice. Totodată, prin menținerea unei consistențe crescute a arboretelor, capacitatea pădurii de adaptare la efectele schimbărilor climatice și de retenție a scurgerilor de suprafață va fi îmbunătățită.
Suplimentar, pentru protejarea resurselor de sol, prin măsură se vor promova tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, respectiv utilizarea de atelaje în lucrările de rărituri, în detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă.
Totodată, în arboretele tinere în care se execută lucrări de rărituri, folosirea atelajelor în faza de scos-apropiat, reduce frecvența și gravitatea rănirii arborilor rămași, afectând astfel calitatea arborilor de viitor.
Prin efectele benefice în principal asupra componentelor de biodiversitate și sol, Măsura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, se adresează nevoilor de menținere a diversității biologice și a valorii de mediu a terenurilor forestiere (Nevoia 012), de susținere a unui management durabil al pădurilor (Nevoia 013), precum și de protecție și îmbunătățire a resurselor de sol (Nevoia 016).
În cadrul Măsurii 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, se acordă sprijin pentru deținătorii de păduri din fondul forestier național (FFN) care încheie angajamente de silvo-mediu, care vor contribui la conservarea diversității biologice și protecția solului.
Sprijinul acordat în baza Măsurii 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, poate, de asemenea, contribui la creșterea impactului de mediu al măsurii de împăduriri și creare de suprafețe împădurite, prin promovarea conservării biodiversității pe suprafețele de pădure nou create.
Submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu
Plățile de silvo-mediu vor fi acordate deținătorilor de terenuri forestiere din FFN care își asumă, în mod voluntar, angajamente de silvo-mediu. Angajamentele încheiate de deținătorii de terenuri forestiere acoperă o perioadă de 5 ani de la data semnării acestora.
Plăţile de silvo-mediu cuprind doar acele angajamente care depăşesc cerințele obligatorii relevante prevăzute de legislația națională în domeniul silvic sau dreptul intern relevant. O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei măsuri pentru a asigura ajustarea acestora în cazul modificării cerințelor obligatorii pe care angajamentele trebuie să le depășească. O clauză de revizuire este prevăzută pentru angajamentele încheiate în cadrul acestei măsuri, care depășesc actuala perioadă de programare, pentru a asigura ajustarea acestora la cadrul juridic al următoarei perioade de programare. În cazul în care adaptarea nu este acceptată de beneficiar, angajamentul încetează și rambursarea nu este solicitată pentru perioada în care angajamentul a produs efecte.
Beneficiarii Submăsurii 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu trebuie să respecte la nivelul întregii exploatații agricole standardele de eco-condiționalitate stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) nr.1306/2013, prevăzute în legislaţia naţională.
Cerințele specifice pachetelor propuse în cadrul sub-măsurii sunt următoarele:
Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște
1. Fiecare solicitant al sprijinului financiar delimitează o zona de liniște compactă de cel puțin 20% din totalul suprafeței eligibile angajate, delimitată prin limite parcelare/subparcelare. În cadrul zonelor de liniște, pentru perioada de angajament, vor fi permise doar lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri, precum și lucrări de reconstrucție ecologică care se continuă din perioada premergătoare angajamentului.
În cazul în care pe perioada de aplicare a angajamentului în cadrul zonei de liniște apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II pe o suprafață mai mică de 50%, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii.
În cazul în care suprafața pe care apar fenomene care impun recoltarea de produse accidentale I sau II este de cel puțin 50%, angajamentul se încheie fără a fi necesară rambursarea sprijinului primit anterior în cadrul angajamentului.
2. Pe suprafața din angajament care nu face obiectul constituirii zonei de liniște se pot executa lucrările prevăzute de amenajamentul silvic, avându-se în vedere ca pe perioada angajamentului să nu se intervină cu lucrări mai mult de o dată pe aceeași unitate amenajistică, cu excepția cazului în care este necesar să se efectueze lucrări de împădurire, ajutorarea regenerărilor naturale, întreținere a culturilor și a semințișurilor până la realizarea stării de masiv, descopleșiri, degajări, depresaje si curățiri. În situația in care pe suprafața unei unității amenajistice din afara zonei de liniște are loc un fenomen ce impune recoltarea de produse accidentale I sau II, lemnul afectat va fi extras în condițiile legii.
3. În situația în care pentru suprafața angajată, în afara zonei de liniște, exista unități amenajistice încadrate în tipul funcțional TII, pentru care în amenajament sunt prevăzute lucrări speciale de conservare, aceste lucrări se vor aplica, cu excepția recoltării de masă lemnoasă.
Pentru aplicarea pachetului 1 se va avea în vedere ca:
până la expirarea amenajamentului (sau în cazul în care angajamentul se întinde pe perioada a două amenajamente, până la expirarea celor două amenajamente silvice) volumul rămas de recoltat prin tăieri de conservare pe toata suprafața din angajament să fie egal cu cel puțin cinci posibilități anuale prevăzute în amenajamentul /amenajamentele silvice (cumulate) a se recolta prin tăieri de conservare pe toată perioada de angajament, pe suprafața din angajament pe care sunt programate a se executa tăieri de regenerare, să nu se extragă un volum echivalent cu tăierile de igienă calculat astfel: indicele de recoltare a produselor de igienă înmulțit cu suprafața din angajament pe care sunt programate a se executa tăieri de regenerare pe perioada angajamentului.
Prin indicele de recoltare a produselor de igienă se înțelege volumul pe hectar prevăzut a fi recoltat prin tăieri de igienă de pe suprafața aferentă acestora precizată în amenajamentul / amenajamentele unităților de producție din care face parte suprafața angajată.
Submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu. Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri
Pachetul 2 poate fi aplicat doar în combinație cu pachetul 1, însemnând că acest pachet poate fi aplicat doar de beneficiarii care au aplicat și pentru pachetul 1.
Fiecare solicitant al sprijinului financiar precizează unitățile amenajistice pe care urmează să efectueze rărituri cu atelaje pe toată perioada de angajament. Unitățile amenajistice selectate trebuie să se regăsească in planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suma suprafețelor unităților amenajistice selectate nu poate depăși jumătate din suprafața totală a unităților amenjistice precizate în planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor din amenajamentul silvic, în secțiunea rărituri. Suprafața anuală pentru care se poate solicita sprijin este de 20% din suprafața selectată (+/-10%).
Adoptând acest pachet, solicitantul sprijinului se angajează să contracteze sau să efectueze lucrările de colectare a materialului lemnos folosind exclusiv atelaje la operațiile de adunat, scos și apropiat pe suprafața parcursa cu rărituri ce face obiectul angajamentului, până la platforma primara. Lucrările de colectare trebuie să cuprindă cel puțin operația de adunat și una sau amândouă din operațiile de scos și apropiat. Distanța de colectare pentru care se solicită sprijin trebuie sa fie de minimum 100 m, iar cea maximă de 1000 m. Atelajele vor fi folosite avându-se în vedere ca volumul arborelui mediu colectat să fie de cel mult 0,3 m3.
Beneficiarii sub-măsurii 8.1 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite vor putea aplica pentru sub-măsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu numai după executarea ultimei lucrări de întreținere prevăzută în proiectul tehnic precizat în cadrul sub-măsurii 8.1.
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de tip compensatoriu. Prima compensatorie de silvo-mediu este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe unitatea de suprafaţă (hectar) şi reprezintă o compensaţie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de deținătorii de terenuri forestiere care încheie angajamente voluntare.
Beneficiarii sprijinului sunt:
1. Proprietarii de terenuri din FFN:
1. o proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice
2. o proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
3. o proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale
2. Asociații ale proprietarilor de terenuri prevăzuți anterior.
Costurile eligibile în cadrul acestei măsuri sunt constituite din costuri standard, calculate pentru fiecare pachet pe baza evaluării costurilor suplimentare şi a pierderilor de venituri, care depăşesc nivelul cerinţelor obligatorii relevante, înregistrate de deținătorii de terenuri forestiere în urma asumării angajamentelor voluntare de silvo-mediu.
Costurile standard calculate pentru sub-măsura plăți pentru angajamente de silvo-mediu nu includ costuri tranzacţionale şi investiţionale.
Condiții de eligibilitate:
1. Beneficiarul este deținătorul unei suprafețe de teren forestier din cadrul FFN, localizată pe teritoriul României.
2. Beneficiarul se angajează să mențină angajamentul de silvo-mediu pentru o perioada de 5 ani, de la data semnării acestuia.
3. Beneficiarul se angajează să respecte cerințele specifice pachetelor de silvo-mediu pentru care aplică.
4. Beneficiarul trebuie sa dețină contract de administrare / prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat.
5. Beneficiarul trebuie să participe cu toată suprafață deținută de acesta într-o unitate de producție și/sau protecție.
6. Fac obiectul aplicării măsurii terenurile acoperite cu păduri si terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi, cu excepția suprafețelor încadrate în tipul I funcțional (T I), cu condiția ca terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafața angajată.
7. Suprafața minimă pentru care se încheie angajamentul este de cel puțin 100 ha (conform datelor din amenajamentul silvic).
8. Suprafețele care fac obiectul angajamentului trebuie identificate în format electronic.
9. Suprafața trebuie să facă parte dintr-un amenajament silvic în vigoare (amenajamentul se consideră a fi în vigoare după ce a fost avizat procesul verbal al conferinței a II-a de amenajare, act ce semnifică începerea perioadei de aplicare a amenajamentului).
Plăţile compensatorii, calculate sub formă de costuri standard pentru fiecare pachet sunt următoarele:
1. Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniște: 25 euro/an/ha
2. Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri: 103 euro/ha
În cazul suprafețelor mai mari de 500 ha, valoarea plății scade pentru acele suprafețe care depășesc această valoare.
În cazul pădurilor cu suprafețe de peste 500 ha, cuantumul veniturilor asigurate de valorificarea masei lemnoase recoltabile sub formă de produse principale și secundare cresc în mod progresiv, astfel ca profitabilitatea exploatației forestiere este, de asemenea, îmbunătățită în mod progresiv, motiv pentru care cuantumul plății poate fi redus pentru suprafețele care depășesc acest prag.
5. Fermieri,săptămâna viitoare se plătesc subvențiile pentru diferența pe suprafață (SAPS)
“Săptămâna viitoare, noi începem plățile către APIA, iar fermierii care au un cont deschis la Trezorerie își pot încasa banii în câteva ore. Pentru cei care au conturi bancare, probabil, viramentul se va face în câteva zile”, declară Daniel Botănoiu, secretar de Stat în Ministerul Agriculturii. Plățile ar urma să fie finalizate până la sfârșitul lunii martie.
Sunt noutăți și pentru crescătorii de bovine și ovine. Tot de săptămâna viitoare se vor plăti subvențiile restante aferente anului trecut. “ Sunt două variante. Fie suma o împărțim la ambele sectoare, bovine și ovine, fie finalizăm un sector, iar celălalt rămâne să-l rezolvăm în lunile următoare”, a adăugat Daniel Botănoiu.
Ministerul Agriculturii intenționează să achite toate datoriile din 2014. Astfel că, fermierilor li se promite că vor primi și subvențiile pentru motorină pe trimestrul IV al anului trecut.
6. Guvernul României a adoptat Hotărârea privind instituirea unei scheme de ajutor pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură în perioada 2015-2020
Astfel, fermierii vor plăti o acciză de 21 de euro pe tona de motorină, iar diferenţa până la acoperirea valorii reale a accizei va fi suportată de stat. Ajutorul se acordă trimestrial, sub formă de rambursare, iar valoarea lui se determină în lei pe baza cursului de schimb valutar euro-leu. Ministrul Agriculturii a declarat că bugetul estimat pentru 2015 este de 700.000 de lei.
7. S-a înfiinţat Autoritatea Naţională Fitosanitară
Autoritatea Națională Fitosanitară a luat fiinţă prin preluarea Laboratorului Central Fitosanitar a Agenției Naționale Fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și desfiinţarea unităților fitosanitare din cadrul direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București.
Hotărârea Guvernului, adoptată în şedinţa din 29 decembrie, reglementează organizarea și funcționarea Autorității Naționale Fitosanitare, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Instituţia se află în subordinea Ministerului Agriculturii.
“Prin înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale Fitosanitare sunt vizate, în principal, următoarele aspecte: optimizarea activităților în domeniul fitosanitar prin desființarea structurilor centrale și teritoriale existente aflate în coordonarea mai multor instituții și crearea unei singure autorități cu atribuții extinse; întărirea controlului fitosanitar teritorial și vamal al plantelor, produselor vegetale și produselor de protecție a plantelor; finanțarea din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat; realizarea de venituri proprii prin perceperea de taxe și tarife pentru serviciile prestate; consolidarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție aplantelor; consolidarea sistemelor de instruire și certificare pentru utilizatorii profesioniști, distribuitorii de produse de protecție a plantelor”, se spune în comunicatul Ministerului Agriculturii.
Autoritatea Națională Fitosanitară este autoritatea competentă de reglementare şi control în domeniul fitosanitar, respectiv, al organizării și funcționării sistemelor de protecție a plantelor, de omologare,comercializare, utilizare, și control al calității produselor de protecție a plantelor, al reziduurilor de pesticide înplante și produse vegetale precum și al utilizării durabile a pesticidelor.
8. Crescătorii de animale beneficiază de ajutoare pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic, precum şi pentru costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului
Astfel, se acordă un ajutor de până la 100% din costurile întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice şi de 70% din costurile testelor pentru determinarea randamentului sau calităţii genetice a şeptelului. Cererile de ajutor se depun în perioada 1-15 decembrie. Pentru anul 2015 se vor depune până la 15 ianuarie.
Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic, este de maxim 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine şi 10 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine şi porcine.Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului este de maxim 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte; 20 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline, 15 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte, 5 lei, în cazul producției de carne, 3lei, în cazul producțiilor de lână, pentru rasele cu lână fină, şi 4 lei, în cazul producției de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine, 10 lei, în cazul controlului performanțelor de producție la rasele de animale din specia porcine.
Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020 este de 881.100.000 lei, din care 267.000.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 614.100.000 lei pentru speciile ovine şi caprine.
9. A fost publicat un proiect de Ordonanță pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în perioada 2015-2020
Schemele de plată sunt mult mai diverse și includ pe lângă schema de plată unică pe suprafață și ajutoarele naționale de tranziție (ANT), o plată redistributivă, o plată pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru mediu, o plată pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat și o schemă simplificată pentru micii fermieri.
Sprijinul financiar va fi acordat doar fermierilor activi. Fermierul care în anul anterior de plată a beneficiat de plăți directe care nu au depășit 5.000 euro și care desfășoară cel puțin o activitate agricolă minimă în cadrul exploatației sale este fermier activ.
Fermierul care în anul anterior de plată a beneficiat de plăți directe care depășesc 5.000 euro trebuie să fie înregistrat la Registrul Comerțului sau să dețină actul normativ de înființare, din care să reiasă activitatea agricolă.
Pentru a beneficia de acordarea de plăți directe, fermierii trebuie să fie înscriși în Registrul unic de identificare administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în termen și să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha.
Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic, la centrele APIA.
Condițiile de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea plăților naționale directe complementare aferente anului 2013.
Schema de plată unică pe suprafață presupune acordarea unei plăți unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producție.
Plata redistributivă se va acorda gradual pentru primele 30 de ha indiferent de mărimea fermei. Pentru finanțarea plății redistributive, se utilizează un procent minim de 5% din plafonul național anual. Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care și-au împărțit exploatațiile după 18 octombrie 2011 doar în scopul de a beneficia de plata redistributivă și nici fermierii ale căror exploatații sunt rezultatul împărțirii respective.
Plata pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) va avea alocat un plafon de 30% din plafonul național anual. Ca să beneficieze de această plată, fermierii trebuie să aibă mai multe culturi pe terenul arabil, în funcție de suprafață, după cum urmează:
– cel puțin două culturi diferite pe suprafețele cuprinse între 10 și 30 ha, iar cultura principală să acopere maximum 75% din terenul arabil;
– cel puțin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 ha, iar cultura principală să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv principalele două culturi să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil.
Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată ca șefi într-o exploatație agricolă sau care s-au stabilit deja în unul din cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață, au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii și prezintă dovada absolvirii cel puțin a unor cursuri de formare profesională de scurtă durată. Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de maximum cinci ani. Din perioada respectivă se scade numărul de ani care au trecut între instalarea menționată și prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri. În vederea finanțării plății pentru tinerii fermieri, se utilizează maxim 2% din plafonul național anual. Cuantumul plății pe hectar este de 25% din cuantumul pe hectar al plății unice pe suprafață și se acordă pentru maximum 60 ha eligibile, declarate de fermier.
Sprijinul cuplat se acordă sectoarelor și producțiilor considerate importante din motive economice, sociale și de mediu și care sunt afectate de anumite dificultăți. În vederea finanțării sprijinului cuplat, se utilizează maxim 15% din plafonul național anual, din care cel puțin 2% este utilizat pentru a sprijini producția de culturi proteice.
Fermierul care a depus o cerere unică de plată în anul 2015, este eligibil pentru schema de plată unică pe suprafață și are dreptul la o plată anuală de maxim 1.250 euro, în funcție de suprafața și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație, se include automat în schema pentru micii fermieri. Plata acordată înlocuiește valoarea totală a plăților care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ schema de plată unică pe suprafață, ANT, plata redistributivă, plata pentru înverzire și, după caz, plata pentru tinerii fermieri și sprijinul cuplat.
Nu pot participa la schemă fermierii care au dreptul la plată anuală mai mare de 1.250 euro. Accesarea schemei pentru micii fermieri se poate face numai în anul 2015, pentru o perioadă de maxim 5 ani, cu posibilitatea retragerii în oricare dintre următorii patru ani ulteriori anului depunerii cererii unice de plată.
10. Care sunt conditiile impuse de Ministerul Agriculturii pentru primirea plăţilor directe pe suprafaţă?
Ministerul Agriculturii a postat, pe pagina oficială, proiectul unei Ordonanţe de Guvern pentru aprobarea schemelor de plăţi directe pe suprafaţă, prin care fermierii sunt informaţi că, în perioada 2015-2020, vor trebui să respecte noi reguli dacă vor să intre în posesia subvenţiilor acordate prin APIA.
Fermierii trebuie să fie înscrişi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în termen şi să îndeplinească o serie de reguli. Vi le comunicăm exact în forma în care sunt înscrise în documentul citat:
a) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha.
b) pentru culturile sau plantațiile care se înființează începând cu anul de cerere 2018, să facă dovada că utilizează sămânță/material săditor certificat oficial în conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 239/2014, cu excepția fermierilor participanți la schema pentru micii fermieri.
c) fermierii care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată, au primit plăți directe de peste 5.000 euro, să ateste cel puțin calitatea de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, sau întreprinderi familiale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare;
d) să declare toate parcelele agricole, cu excepția celor care au suprafața mai mică de 0,1 ha și care însumate nu depășesc 1 ha precum și zonele de interes ecologic care contribuie la aplicarea practicilor benefice pentru climă și mediu.
e) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare și de contact actualizate și să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;
f) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Național al Registrului Comerțului privind: administratorul, sediul social, obiectul de activitate;
g) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată și în document doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile, în scris, la APIA.
h) să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor și/sau efectivele de animale;
i) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare și Control, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile, în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date;
j) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafețe și animalele din exploatație să facă obiectul controalelor administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități publice cu competențe în gestionarea acestor tipuri de date;
k) să respecte normele de ecocondiționalitate stabilite prin legislația națională în baza prevederilor art. 93 și Anexei II la Regulamentul 1306/2013, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei;
l) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere;
m) să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta;
n) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituții abilitate în acest sens;
o) să marcheze limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelelor învecinate. În cazul în care limitele parcelelor utilizate în comun nu sunt marcate în teren, fermierii pot fi sancționați proporțional pentru supradeclarare și/sau pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate.
p) să identifice, să declare și să delimiteze cu exactitate parcelele agricole în aplicația electronică GIS „IPA-ONLINE”, pusă la dispoziție de către APIA, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile. Începând cu anul 2018 identificarea şi delimitarea tuturor parcelelor agricole se face obligatoriu pe baza datelor cadastrale.
Ministrul Daniel Constantin a declarat că, din 2018, va fi obligatorie intabularea terenurilor. Realizarea cadastrului va fi gratuită, dar costul intabulării va fi suportat de către fermieri.
11. Ce trebuie facut pentru a obține autorizația de utilizare a produselor cu epoxiconazol
De anul acesta, epoxiconazolul a devenit toxic, fiind încadrat în clasa de pericol T (toxic). Modificarea clasei de toxicitate de la clasa Xn (nociv) la T (toxic) înseamnă că atât distribuitorii, cât și fermierii au acum nevoie de autorizări pentru clasa T (toxic), dacă vor să vândă sau să utilizeze produsele care conțin această substanță activă. Legislația pe care aceștia trebuie să o respecte este reprezentată de Ordonanța 4/1995 aprobată de Legea 85/1995, cu modificările ulterioare. Schimbarea încadrării a fost făcută conform cerințelor UE.
Cei care dețin pe stoc substanța, dar nu sunt autorizați, trebuie să storneze furnizorilor produsele. Compania BASF a creat un centru de informare cu scopul de a-i sprijini pe fermieri să se autorizeze, pentru a putea utiliza fungicidele ce conțin această substanță activă.
La solicitarea revistei Profitul agricol, Agenția Națională Fitosanitară din MADR a explicat procedura prin care se poate obține autorizația pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor din grupele I și II de toxicitate (T și T+). De la începutul anului, pentru utilizarea produselor pe bază de epoxiconazol este necesară această autorizație. În prezent, documentul este deținut de 1.033 de operatori economici.
Autorizația pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor din grupele I și II (T și T+) de toxicitate se obține în maximum 30 de zile de la depunerea dosarului și a cererii pentru acordarea acesteia.
Nu se percep taxe pentru obținerea autorizației.
Documente necesare
Solicitantul, persoană juridică, trebuie să depună la Unitatea Fitosanitară (UF) următoarele documente:
– cerere pentru obținerea autorizației de utilizare a produselor de protecția plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T), conform modelului din anexa nr. 10 din O. M. nr.6/1995;
– certificatul de înmatriculare de la Registrul Comerțului (copie), conform Legii 359/2004;
– autorizația de mediu (copie);
– certificat de atestare profesională a specialiștilor angajați de agentul economic pentru activitatea de utilizarea produselor de protecție a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T) (copie) (se obține de la UF);
– fișa de prezentare a specialiștilor angajați care urmează a utiliza produse de protecție a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T).
Inspecție pentru verificarea îndeplinirii condițiilor
După depunerea documentației, inspectorii fitosanitari efectuează o inspecție la sediul/punctul de lucru al solicitantului pentru a constata dacă acesta dispune de mijloacele necesare pentru desfășurarea activității (loc de depozitare, utilaje etc.). În urma controlului, inspectorii fitosanitari completează o fișă de inspecție.
În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite toate condițiile pentru autorizare, inspectorii pot acorda un termen pentru remedierea deficiențelor constatate. Inspectorul va efectua o nouă inspecție la termenul stabilit, iar rezultatele vor fi înscrise într-un raport de inspecție care va sta la baza autorizației, alături de dosarul depus de solicitant.
Solicitantul va obține avizul Inspectoratului Județean de Poliție și avizul Inspectoratului Teritorial de Muncă.
În baza dosarului depus de solicitant și a raportului de inspecție, Unitatea Fitosanitară eliberează autorizația pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) și toxice (T).
În cazul în care solicitantul deține mai multe puncte de lucru pentru desfășurarea activității (deține mai multe depozite pentru produse de protecție a plantelor), autorizarea se va face pentru fiecare punct de lucru în parte.
Autorizația se vizează anual
Operatorul economic are obligația să respecte condițiile care au stat la baza acordării autorizației. Anual autorizația se vizează de UF, în urma efectuării unei inspecții la fața locului. În vederea acordării vizei anuale, operatorul economic are obligația să depună o cerere la UF cu 15 zile înainte de expirarea termenului de la data acordării autorizației.
«