Publicat la:
Martie 6, 2015
Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si oferte sau cereri la Anunturi Gratuite pe www.informatii-agrorurale.ro
4 S-a introdus posibilitatea priponirii tinerilor până în 40 de de ani care au suprafețe nu mai mari de 60 de hectare ca să primească pentru o perioadă de cinci ani — 2015-2020 — o plată suplimentară, cu 25% mai mare față de cei care au peste această vârstă de 40 de ani
5.Producătorii de cartofi cer “pastorilor”reducerea TVA-ului ,dar la Conventia Nationala a fost aşteptat mult si bine secretarul de stat în MADR George Turtoi…
6 Producătorii de fructe din România vor trebui să se asocieze prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 , care sprijină înființarea grupurilor de producători
7 În cea de-a patra săptămână a anului în curs, prețul grâului a scăzut pe două din cele trei piețe reprezentative din România
8 Evoluția pieței și a prețurilor porumbului
9 La Zilele Agriculturii Româneşti s-a vorbit vorbe si au lipsit fermierii!
10 Ministerul Fondurilor Europene anunta aparitia unui nou ghid de finantare
1 Executivul a decis ca suma de 680,023 milioane lei să fie destinată sprijinirii crescătorilor de bovine, pentru cererile de finanțare depuse în cursul anului 2014. Suma reprezintă valoarea totală pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru specia bovine și se distribuie astfel:
- a) 130,710 milioane lei pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte;
- b) 549,313 milioane lei pentru schema decuplată de producție în sectorul carne.
Sprijinul financiar acordat prin acest act normativ se înscrie în limita a 80% din pachetele financiare privind plățile naționale directe complementare aferente anului 2013, astfel cum este autorizat de către Comisia Europeană, respectiv 154,193 milioane de euro.
Tot astăzi, Guvernul a decis ca suma de 275, 651 milioane lei să fie destinată sprijinirii crescătorilor de ovine/caprine, pentru cererile depuse în anul 2014. Fondurile alocate reprezintă valoarea totală pentru ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine.
Alocarea financiară se înscrie în limita a 80% din pachetele financiare privind plățile naționale directe complementare aferente anului 2013, astfel cum este autorizat de către Comisia Europeană, respectiv 62,502 milioane de euro.
Sumele alocate sub formă de sprijin financiar crescătorilor de animale sunt asigurate de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2015.
2 A fost publicat Ghidul Solicitantului pentru SubMăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat varianta consultativă a Ghidului Solicitantului pentru SubMăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.
Beneficiarii SubMăsurii 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” sunt tinerii fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic șef al exploatației agricole, și persoanele juridice în care un tânăr fermier, în sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează împreună cu alți tineri fermieri și care exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, beneficii și riscuri financiare în cadrul exploatației respective
Sprijinul nerambursabil va fi de maximum 50.000 de euro și va fi acordat sub formă de primă în două tranșe, astfel:
- 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare
- 25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.
„Ghidurile Solicitantului, publicate pe paginile de internet si www.madr.ro si www.afir.info .ro pentru consultare de către potențialii solicitanți, pe care îi așteptăm să formuleze propuneri de modificare și observații. Toate aceste solicitări vor intra în analiza departamentelor de specialitate din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru a verifica oportunitatea includerii în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.
Ghidul a fost elaborat de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturi și Dezvoltării Rurale în baza consultărilor cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 transmisă Comisiei Europene spre aprobare.
3 De la cistigarea alegerilor potopitoare prin farimitare- hectarul si pogonul ,s-a trecut la desproprietarire mascata !
Guvernul a aprobat OUG care stabilește schemele de plăți directe în agricultură pentru perioada 2015-2020 A cest act normativ prevede, între altele, acordarea din acest an a plății redistributive în cazul fermierilor care dețin între 5 și 30 de hectare . Este o Ordonanță extrem de complexă care reglementează noile scheme de plată la care au acces fermierii în perioada imediat următoare, începând chiar cu luna martie a anului 2015, atunci când vom începe primirea de cereri pentru campania anului 2014.OUG aprobată de Guvern prevede schemele de plăți directe la care vor avea acces fermierii, dar în egală măsură prevede și legislația pentru aplicarea națională de tranziție.
Ajutoare naționale de tranziție care trebuie să scadă din 2015 până în 2020 de la 100% la 50% din valoarea sprijinului care a fost acordat în anul 2013. Schema de plată unică în anul 2015, vom avea o singură cerere de plată pe care o vor completa fermierii, o cerere de plată care trebuie să vizeze atât ajutoarele europene, cât și ajutoarele naționale de tranziție pe care le acordăm de la bugetul de stat. Cea mai importantă modificare este aceea că începând din anul 2015 (…) vom introduce o plată cumulativă. Ea se numește în legislația europeană plată redistributivă, conform căreia vom încerca să stimulăm comasarea terenurilor agricole după o perioadă foarte lungă de când se încearcă la nivel național acest lucru .
Potrivit noii prevederi, fermierii care vor avea o suprafață între 5 și 30 de hectare vor primi o plată stimulativă mai mare cu aproximativ 40 de euro față de fermierii care vor avea o suprafață între unu și 5 hectare sau care vor depăși 30 de hectare
“Am vorbit de foarte mult timp despre acest lucru, este posibilitatea pe care o prevede noua Politică Agricolă Comună și prin care, cred eu, că într-o perioadă destul de scurtă vom reduce numărul de beneficiari. În momentul de față avem 800 de mii de beneficiari ai plăților directe (…) care au o suprafață între unu și cinci hectare. Obiectivul primordial al Guvernului în perioada următoare cu ajutorul fondurilor europene este de a comasa terenurile agricole, dar în egală măsură de a pune în valoare potențialul pe care-l are România, dovedit prin exporturile masive în această perioadă, acela de a integra producția și a nu mai exporta materie primă”, a afirmat ministrul Agriculturii.
OUG prevede, totodată, și o schemă de plăți directe care are în vedere “sprijinul cuplat” pentru fermieri.
OUG mai stabilește că începând cu anul 2018 nu se mai pot primi cereri de plată, subvenții, plăți directe, dacă nu există documentele cadastrale.
4 S-a introdus posibilitatea priponirii tinerilor până în 40 de de ani care au suprafețe nu mai mari de 60 de hectare ca să primească pentru o perioadă de cinci ani — 2015-2020 — o plată suplimentară, cu 25% mai mare față de cei care au peste această vârstă de 40 de ani
Pentru anumite categorii pe care fiecare stat membru poate să le definească se consideră necesar să se transmită solicitarea către CE, solicitarea pentru categoriile respective, dar și pentru cuantumul pe care dorim să-l acordăm. România a definit o listă cu acele categorii de culturi care să beneficieze de sprijinul cuplat, dar și pentru sectorul zootehnic. Pentru sectorul zootehnic, acolo unde de la 1 aprilie 2015 se vor elimina cotele de lapte (…) pentru cei care au între 10 și 150 de capete. Un sprijin suplimentar pentru cei care au vaci pentru lapte care pornește de la 350 de euro în anul 2015 și poate ajunge la sume mai mari către 2020 .Incepând cu anul 2020 previziunea europeană este aceea de a se trece de la plata pe suprafață la plata pe fermă
5.Producătorii de cartofi cer “pastorilor”reducerea TVA-ului ,dar la Conventia Nationala a fost aşteptat mult si bine secretarul de stat în MADR George Turtoi…
Producătorii de cartofi reunite la Convenţia Naţională a Cartofului de la Braşov, au cerut includerea clară a cartofului în lista produselor cu TVA redus la 9% din proiectul de Cod Fiscal aflat în dezbatere. La eveniment au fost prezenţi 150 de fermieri, din marile zone unde se cultivă cartofi. Pe lângă specialiști din România, la întâlnirea de la Poiana Brașov au participat și invitați din Olanda, Germania şi Israel, care au prezentat soluții noi în legătură cu tratarea bolilor și a dăunătorilor la cartofi. Nu au lipsit Romulus Oprea (Romion Agri&Co), Mihail Mucsi (Agrico-M, Covasna), Sorin Chiru (directorul Institutului Cartofului din Brașov), Sorin Mănoiu (Manos Agro, Brașov), Cătălin Voicu (Agroprospect), Vasile Pop Silaghi (Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din zona Moldovei), Aurel Mirică (fermier Dâmbovița) și mulți alți fermieri mari.
Gheorghe Boţoman, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului, -a declarat că a trimis un nou memoriu Ministerului Finanţelor şi MADR, prin care cere reducerea taxei, în mod explicit, pentru cartof. „Reducerea TVA este crucială pentru producători. Credem că 80% din cartofii comercializaţi în România nu au documente fiscale. Pentru cultivatorii români, TVA-ul de 24% este foarte mare. Sunt fermieri care vor să renunțe la această cultură sau să-și reducă substanțial suprafețele și ar fi păcat să se întâmple acest lucru. Noi insistăm să fie menţionat clar”, a spus Boţoman. Prețul cartofului este sub cel de producție, fermierul fiind obligat să vândă cu 0,35-0,40 lei/ kg, iar prețul de producție este de 55 de bani, a precizat preşedintele Federaţiei, în prima zi a Convenţiei.
În prima zi, dr Manuela Hermeziu de la INCDSZ Braşov a prezentat boli şi dăunători de sol, Marius Marica, director de marketing la Timac AGRO a vorbit despre soluţii de fertilizare la cultura cartofului. Miercuri, în a doua zi, fermierii au aflat şi care sunt soluţiile de finanţare oferite de Agricover credit IFN, care sunt oportunităţile de finanţare în cadrul PNDR 2014 – 2020. A fost aşteptat secretarul de stat în MADR George Turtoi, dar în locul său a participat, ca și la Conferința de pomicultură, directorul Romulus Duică.
6 Producătorii de fructe din România vor trebui să se asocieze prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 , care sprijină înființarea grupurilor de producători
Asta prevede Submăsura 9a – Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol.
Obiectivele submăsurii sunt:
•Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole;
•O mai bună integrare pe piață a producătorilor primari;
•Creșterea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a producției;
•Crearea și promovarea lanțurilor scurte;
•Respectarea standardelor comunitare de mediu si climă, siguranță alimentară etc.
Cine poate beneficia de acest sprijin
Det pe
Beneficiarii Submăsurii 9a sunt grupurile de producători din sectorul pomicol care se încadrează în definiția IMM-urilor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014 și înainte de solicitarea sprijinului.
Valoarea finanțării neramburasabil acordate pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul pomicol este 100% public și nu poate să depășească anual 10% din valoarea producției comercializate în primii 5 ani și 100.000 euro/an.
Sprijinul nerambursabil se plătește sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.
Sprijinul nerambursabil se calculează pe baza producției comercializate anual prin intermediul grupului. În primul an, se poate plăti grupului de producători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia, în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup.
Sprijinul nerambursabil se va acorda ca procent din producția comercializată prin intermediul grupului astfel:
• anul I – 10%
• anul II – 8%
• anul III – 6%
• anul IV – 5%
• anul V – 4%.
7 În cea de-a patra săptămână a anului în curs, prețul grâului a scăzut pe două din cele trei piețe reprezentative din România
Astfel, în Banat, grâul pentru panificație se vindea cu 154,33 de euro/tona in februarie , preț mai mic comparativ cu cel consemnat înainte, de 155,43 de euro/tonă. De asemenea, și în Oltenia prețul grâului de panificație a intrat la apă, coborând de la 176 de euro/tonă, la 173,18 euro/tonă
În Muntenia, prețul grâului de panificație a urcat, în intervalul menționat, de la 188,09 euro/tonă, la 195,41 de euro/tonă.
Totodată , prețul porumbului a crescut pe două din cele trei piețe reprezentative din România. În Oltenia, prețul porumbului a urcat cu aproape 8 euro/tonă, la 119,5 euro/tonă . În Muntenia, prețul porumbului a crescut, în intervalul menționat, de la 125,69 euro/tonă, la 141,77 de euro/tonă.
În schimb, în Banat, porumbul se vindea cu 106,8 euro/tonă pe 28 ianuarie, preț mai mic comparativ cu cel consemnat cu o săptămână înainte, de 108,31 de euro/tonă.
8 Evoluția pieței și a prețurilor porumbului
Comerțul mondial (importuri/exporturi) cu porumb în 2014/15 este apreciat la 114,8 mil. t, comparativ cu 129,6 mil. t în anul de piață 2013/14.
Stocurile mondiale de porumb la finele anului de piață (31 aug. 2015) sunt prognozate la 189,1 mil. t, față de 172,2 mil. t în 2013/14.Marile țări deținătoare de stocuri la 31 aug. 2015 (mil. t) sunt: China (78,7, neexportabile), SUA (47,7), Brazilia (17,6), UE (7,4), India (3), Mexic (2,9), Argentina (2,4).
Producția mondială 2014/15 de porumb, estimată la 9 ian. de USDA, este de 988,1 mil. t, mai mică cu 3,5 mil. t față de estimarea din luna decembrie (când a fost de 991,6 mil. t) și cu 0,3 mil. t peste nivelul producției din anul de piață 2013/14.
Marile țări producătoare de porumb în 204/15 (mil. t) sunt: SUA (361,1, față de 365,9 mil. t în luna decembrie), China (215,5, față de 218,5 mil. t în anul trecut), Brazilia (75), UE (74), Ucraina (27), Mexic (23), India (22), Federația Rusă (12).
Consumul mondial de porumb în 2014/15 este evaluat la 968,9 mil. t, comparativ cu 944,9 mil. t în 2013/14. Marile țări consumatoare de porumb în 2014/15 (mil. t) sunt: SUA (300,8), China (216), UE (77,5), Brazilia (56,5), Mexic (33,3), India (20), Japonia (15,4), Egipt (13,8), Canada (12,4), Coreea de Sud (10,1).
Marile țări importatoare de porumb în 2014/15 (mil. t) sunt: Japonia (15,4), Mexic (10,9), Coreea de Sud (9,6), Egipt (7,5), UE (7), Iran (5,5), SUA (5), Taiwan (4,2), Columbia (4,2).
Comerțul mondial cu porumb în acest an de piață, deși este mai mic cu aprox. 14,8 mil. t, este totuși activ în acest sezon având în vedere și prețul mai atractiv decât al grâului furajer, dar și a celorlalte culturi furajere. Prețul la poarta fermei din SUA, din acest sezon, a urcat ușor în această lună atât la porumb cât și la sorg, iar sorgul a depășit prețul porumbului pentru prima dată din 2006/07.
De la apariția raportului USDA din decembrie 2014, cotațiile porumbului din SUA au atins vârful de 191 dolari/t iar apoi au căzut la 180 dolari/t la începutul lunii ianuarie deoarece prețul a fost supus presiunii unor oferte foarte mari, dar și de un dolar puternic. Pe măsură ce stocurile din vechea recoltă (2013/14) s-au restrâns, cotațiile porumbului din Argentina au rămas cu 10 dolari/t sub cele din SUA, iar cotațiile de la Marea Neagră au crescut cu 9 dolari/t peste cele din SUA.
9 La Zilele Agriculturii Româneşti s-a vorbit vorbe si au lipsit fermierii!
BusinessMark a organizat la Bucureşti cea de a treia ediţie a conferinţei “Zilele Agriculturii Româneşti”,unde s-au vorbit vorbe si au lipsit fewrmierii
Vorbitorii primei sesiuni de discuţii au fost Mihai Herciu, director general Direcţia Generală pentru Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru PNDR;Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR; Veronica Toncea, preşedinte Fondul de Garantare a Creditului Rural; Iulia Grădinaru, director marketing Caussade Semences, şi Marian Vişu-Iliescu, preşedinte Asociaţia Tânărul Fermier.
Laurenţiu Baciu de la LAPAR s-a arătat nemulţumit de evoluţia anterioară a PNDR. “Perioada 2006-2014 a fost un dezastru. S-au irosit bani, şi, după cum arată noul PNDR, asta se va întâmpla din nou. Am participat la lucrările privind PNDR, iar în forma finală se regăsesc foarte puţine rezolvări la problemele pe care le-au ridicat fermierii. Condiţiile puse îi vor determina pe cei care vor să acceseze fonduri să devină viitori infractori pentru că aceste condiţii care sunt impuse te obligă să le creezi artificial. De asemenea, de multe ori, banii sunt acordaţi într-un mod curios”.
Iulia Grădinaru, de la Caussade Semences: ”În România avem sediul regional pentru Europa de Est. Suntem astfel un punct strategic pentru grup. Alocăm 14% din cifra de afaceri cercetării. Portofoliul de produse este foarte variat. La porumb avem 22 de hibrizi, la floarea-soarelui avem 5 hibrizi, la rapiţă 4, o gamă variată la cereale păioase, la soia două soiuri şi la mazăre un soi”.
Marian Vişu-Iliescu, preşedintele Asociaţiei Tânărul Fermier: “Avem o mare problemă în România cu dezvoltarea mediului rural. Tinerii nu mai sunt interesaţi să rămână în mediul rural. Nu ştiu de ce nu se pune mai mult accent pe această problemă. Pentru mediul rural putem accesa fonduri numai prin PNDR. Suntem puţin supăraţi pe noua formă de abordare a PNDR şi asta şi din cauza lipsei de unitate a fermierilor. În discuţiile care au avut loc la Ministerul Agricultorii, noi între noi nu am fost de acord. Pe cei care au ferme mai mari nu îi mai interesează de fermierii tineri care ar putea să fie motorul agriculturii româneşti”.
Bianca Vlad, Senior Manager, Consultanţă fiscală, PwC România: ”Sistemul de impozitare a contractelor de arendă s-a modificat în ultimul timp. În 2013 cel care dădea în arendă putea opta să plătească el impozit. În 2014 legiuitorul a stabilit ca acela care ia în arendă să fie plătitorul impozitului. În acest moment cel care ia în arendă trebuie să plătească un impozit de 16% şi contribuţile la CASS de 5,5%. Arendaşul nu este obligat să colecteze TVA”.
10 Ministerul Fondurilor Europene anunta aparitia unui nou ghid de finantare
Ministerului Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020 și Organismul Intermediar pentru Cercetare din cadrul Autorității Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, anunță lansarea în consultare publică a schiței Ghidului unic al solicitanului – Axa Prioritară 1 „Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor”.
Documentul va sta la baza apelurilor lansate în cadrul Axei Prioritare 1 a acestui program și anume:
- Secțiunea A: Investiții pentru departamentele de cercetare-dezvoltare ale întreprinderilor;
- Secțiunea B: Clustere de inovare;
- Secțiunea C: Întreprinderi inovatoare de tip start-up și spin-off;
- Secțiunea D: Întreprinderi nou-înființate inovatoare;
- Secțiunea E: Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate;
- Secțiunea F: Proiecte de investiții pentru instituții publice CD/ universități;
- Secțiunea G: Parteneriate pentru transfer de cunoștințe.
Precizăm că documentele aferente secțiunilor A – E au fost supuse consultării publice și în perioada octombrie 2014 – ianuarie 2015, sub formă de propuneri de ghiduri ale solicitantului pentru fiecare acțiune în parte. Secțiunile F, respectiv G, sunt lansate pentru prima data în consultare publică.
Ghidul unic al solicitanului – Axa Prioritară 1 POC 2014 – 2020 este supus consultării publice până la data de 17 martie a.c.
