Modificari ale impozitului agricol in sectorul vegetal si animal

Potrivit Raportului transmis Comisiei de Buget Finante de catre Comisia de Agricultura din Camera Deputatilor in 22 aprilie 2013, vor fi impozitate si veniturile din exploatarea pasunilor si fanetelor naturale, dar numai daca nu sunt folosite pentru productia de masa verde destinata furajarii animalelor pentru care fermierul plateste impozit pe baza de norme de venit.

Pentru a elimina dubla impozitare, acelasi principiu va fi aplicat si pentru terenurile cultivate cu graminee si leguminoase.

Deputatii din Comisia de Agricultura au mai propus ca pentru legume in camp si legume in spatii protejate, limitele neimpozabile sa creasca la 1 ha (de la 0,5 ha, respectiv 0,2 ha, cat era propunerea initiala a Ministerului de Finante), iar normele de venit sa scada la 2.326 lei/ha (de la 4.001 lei/ha) pentru legume in camp si la 5.117 lei/ha (de la 8.033 lei/ha), pentru legume in spatii protejate.

Pentru leguminoase pentru boabe, limita neimpozabila ar putea creste la 2 ha (de la 1,5 ha).

Pentru via pe rod si arbusti fructiferi, limita neimpozabilă va fi de 1 ha, iar norma de venit va fi de 1.385 lei/ha.

Pentru plantatiile cu pomi pe rod, norma de venit a fost redusa la 3.800 lei/ha, de la 4.709 lei/ha.

Pentru cartofi, norma de venit propusa este de 2.000 lei/ha pentru cartofii timpurii, respectiv 2.500 lei/ha pentrucartofi de toamnă (de la 3.488 lei/ha initial si 2.900 lei/ha, cat a propus Senatul, fara distinctia intre cartofi timpurii si de toamna).

In sectorul zootehnic, deputatii au propus ca agricultorii persoane fizice care au peste 2 vaci sa plateasca impozit, iar norma de venit  sa fie 200 lei/cap (fata de 453 lei/cap), peste 75 ovine si caprine (de la 50 ovine si 25 caprine, cat a fost propunerea Senatului) – 47 lei/cap (fata de 65 lei/cap), peste 6 porci pentru ingrasat – 56 lei/cap, peste 75 familii albine (fata de 50 familii albine) – 40 lei/familie si peste 200 pasari de curte (fata de 100 pasari) – 3 lei/cap.

Deputatii din Comisia de Agricultura au propus si ca data limita de depunere a declaratiilor de venit sa fie 25 iuniea fiecarui an fiscal (in loc de 25 mai), da si ca plata impozitului sa fie efectuata intr-o singura transa, pana la 15 decembrie, inclusiv.

Din 2014, normele de venit vor fi stabilite anual, dar nu vor putea sa difere cu mai mult de 50% fata de nivelul normelor stabilite pentru 2013.

Acvacultura are perspective  în Europa

Comisia Europeană (CE) a publicat orientări strategice, cooperând astfel cu statele membre și cu părțile interesate la depășirea provocărilor cu care se confruntă acest sector. 

Noile orientări vor contribui la coordonarea eforturilor la nivelul tuturor statelor membre. Ele nu creează noi obligații legale, ci prezintă o serie de măsuri voluntare pe care le pot lua statele membre, Comisia și părțile interesate pentru a promova această industrie care este sustenabilă din punct de vedere economic, social și al mediului și care oferă consumatorilor alimente de origine marină sănătoase și de înaltă calitate.

Potrivit CE, acvacultura poate oferi o alternativă viabilă la pescuitul excesiv și poate genera creștere economică și locuri de muncă, atât în zonele costiere, cât și în cele interioare.
„Astăzi, poate fi nevoie și de trei ani pentru obținerea unei licențe pentru o nouă fermă de acvacultură, ceea ce, în mod evident, descurajează investitorii. Doresc să cooperez cu statele membre pentru a reduce birocrația și pentru a spori competitivitatea acestui sector, pe baza nivelului ridicat de protecție a consumatorilor și a mediului pe care îl avem în prezent”, a declarat comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit, Maria Damanaki.

Comisia Europeană a identificat patru provocări principale cărora trebuie să le răspundă sectorul acvaculturii: necesitatea de a se reduce birocrația și incertitudinea cu care se confruntă operatorii; nevoia de a facilita accesul la spațiu și la apă; cerința privind creșterea competitivității sectorului și nevoia de ameliorare a condițiilor echitabile de concurență prin exploatarea avantajului concurențial pe care îl au produsele din pește „originare din UE”.

Turcia inca nu ne vede cu ochii lui Stefan cel Mare si Sfinti…

România reia negocierile cu Turcia pe tema restricţiilor privind importul şi tranzitul animalelor vii

Reprezentanţii României din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor efectua marţi, 30 aprilie, o vizită oficială în Turcia pentru a continua negocierile cu partea turcă în ceea ce priveşte restricţiile privind importul şi tranzitul animalelor vii din specia ovină şi bovină în şi prin Turcia.

Potrivit unui comunicat al ministerului, România a purtat o serie de discuţii la Bruxelles cu Paola Testori Coggi, director general al DGSANCO, Comisia Europeană susţinând demersurile şi poziţia României în cadrul negocierilor cu Turcia.

Problemele României legate de exportul de ovine şi bovine vii, dar şi de carne, au început la finele anului 2011, când Turcia a blocat importurile din România, dar şi tranzitul prin ţara lor a cărnii de oaie românească. Oierii români se plâng că nu pot exporta oi şi carne de oaie în Turcia din cauza unei boli aproape inexistente în România, respectiv din cauza scrapiei (EST).
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în perioada 2002-2013 boala a fost confirmată la 363 ovine dintr-un total de peste 8,5 milioane de capete.

NU la Pastele Cailor-APIA va plăti,  ultima tranşă din CNDP vegetal şi zootehnic pe 2012

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că va plăti, începând cu 29 aprilie 2013, ultima tranşă a plăţilor naţionale directe complementare (PNDC) din sectorul vegetal şi din cel zootehnic aferente anului 2012.

Ministerul Agriculturii a virat banii în conturile APIA în 26 aprilie 2013, astfel că aproximativ 126,45 miliarde lei vor fi plătiţi beneficiarilor subvenţiilor din bugetul naţional aferente anului trecut, informează Agenţia.

Potrivit APIA, sumele pe care le va plăti au următoarea destinaţie:

Plăţi naţionale directe complementare (PNDC), din bugetul naţional, aferente campaniei de plată pe suprafaţă 2012 :

-PNDC 1 (culturi în teren arabil) – 54 milioane lei pentru 4.819 fermieri;
-PNDC 5 (hamei) şi PNDC 6 (sfeclă de zahăr) – 8,45 milioane lei pentru 490 fermieri.

Ajutoare de stat (Buget Naţional) : Plata naţională directă complementară în sector zootehnic, din care:
-Bovine: 45 milioane lei pentru 30.040 fermieri;
-Ovine: 17 milioane lei pentru 6.959 fermieri;
-Caprine: 2 milioane lei pentru 1.841 fermieri.

Suma totală alocată pentru plăţile naţionale complementare directe sector zootehnic, aferentă anului de cerere 2012, a fost de 1,125 miliarde lei, sumă de care au beneficiat 300.000 fermieri.

Aceste plăţi reprezintă ultima tranşă aferentă Campaniei 2012 pentru subvenţiile acordate în sectoarele vegetal şi zootehnic, precizează APIA.

Punctaje pentru fermele de familie care vor bani europeni prin PNDR

Ferma

Producţia de legume şi creşterea vacilor de lapte sunt sectoarele prioritare ce vor primi cele mai mari punctaje în sesiunea de depunere de proiecte pe Măsura 121 pe care Ministerul Agriculturii a anunţat că o va deschide în iunie 2013 pentru finanţarea fermelor de familie.

Punctajele de selecţie au fost publicate pentru consultare pe site-urile www.madr.ro şi www.apdrp.ro.

Punctaje de selecţie în sectorul vegetal

În sectorul vegetal, în ordinea priorităţii, fermele de legume vor primi 35 pct., pepinierele și plantaţiile de pomi și arbuşti fructiferi şi căpşunăriile- 30 pct., culturile de câmp -26 pct. şi viţa de vie -25 pct..

Proiectele cu investiţii în sisteme de irigaţii vor primi în plus10 pct., cele ce prevăd şi producerea energiei regenerabile – 5 pct., procesare – 5 pct., exploataţiile de semizubzistenţă ( 2-8 UDE) – 10 pct., exploataţiile  ecologice – 7 pct., fermieri sub 40 de ani -8 pct., cei din zonele defavorizate – 3 pct.

Pentru înscrierea într-o formă asociativă cu minim 6 luni înainte de depunerea proiectului vor fi acordate încă 5 pct., iar exploataţiile care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD, FEADR pentru acelaşi tip de activitate – 12 pct..

Punctaje de selecţie în sectorul zootehnic

În sectorul zootehnic, exploataţiile agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse vor primi 5 pct., cu condiţia ca proiectul să nu cuprindă și investiții referitoare la implementareacelor două standarde,

În ordinea prioritizării sectoarelor, vor fi punctate astfel: bovine carne -38 pct., bovine lapte – 40 pct., ovine şi caprine pentru îngrăşare – 35 pct., pentru reproducţie -30 pct., porcine pentru îngrăşare -35 pct., pentru reproducţie -33 pct., păsări pentru carne – 30 pct., păsări pentru ouă -33 pct..

Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investiţii în producerea și utilizarea energiei regenerabile vor putea beneficia de un punctaj suplimentar de 5 pct., cu condiţia ca materia primă folosită pentru obținerea energiei regenerabile să provină din ferma proprie, iar energia obținută, inclusiv din alte surse regenerabile (solară, eoliană, termalăși alte surse de același tip), să fie folosită exclusiv în cadrul fermei. Punctajele pentru aceste proiecte se acordă în funcţie de ponderea acestor investiţii în valoarea totală eligibilă a proiectului şi se adaugă la punctajul obţinut pentru sectoare prioritare.

Exploataţiile de semi-subzistenţă pot primi în plus 10 pct., cele de creşetere a animalelor în sistem ecologic – 7 pct., proiectele care au şi investiţii pentru procesarea produselor agricole – 5 pct., cele din zone defavorizate (zona montană sau altele) – 3 pct..

De asemenea, fermeirii înscrişi în forme asociative cu cel puţin şase luni înainte de depunerea proiectului vor beneficia de punctaj suplimentar de 5 pct., fermierii sub 40 de ani care deţin exploataţii – 8 pct., iar exploataţiile care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD, FEADR pentru acelaşi tip de activitate – 12 pct..

Sesiune PNDR deschisă în iunie: 50 milioane euro pentru fermele de familie

O sesiune de depunere proiecte pe Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR va fi deschisă la jumătatea lunii iunie 2013 pentru fermele de familie, a anunţat Ministerul Agriculturii.

O fermă de familie este considerată o fermă care are între 2 şi 50 UDE (Unitate de dimensiune economică, ce exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei). Ferma de familie produce pentru consumul propriu, iar surplusul este comercializat. Activităţile din cadrul fermei sunt realizate, în principal, de către membrii familiei

50 milioane euro disponibile. Sprijin nerambursabil de maxim 50.000 euro

În cadrul sesiunii vor fi alocate 50 mil. euro, din care pot fi finanţate cca. 1.000 ferme de familie, la o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care maxim 50.000 euro sprijin nerambursabil.

Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul măsurii 121.

Facilităţi pentru beneficiari: proiecte tip gratuite, consiliere şi fond de creditare

Ministerul Agriculturii intenţionează să pună la dispoziţia  potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte model pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, de creştere şi îngrăşare porcine şi de găini ouătoare.

Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea şi posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de Ministerul Agriculturii.

Ministerul Agriculturii are în vedere şi reducerea timpului de accesare a finanţării proiectelor fermelor de familie prin asigurarea, la o locaţie unică, a consilierii şi asistenţei, atât pentru obţinerea sprijinului prin PNDR cât şi a creditului.

Joaca de a modificarea

Ministerul Agriculturii vrea să modifice măsura 121 pentru a putea finanţa 1.000 de ferme de familie

Ministerul Agriculturii intenţionează să modifice măsura 121 referitoare la modernizarea exploataţiilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, pentru a crea 1.000 de ferme de familie prin finanţarea cu 50.000 de euro/fermă, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

“Măsura 121 şi schimbarea pe care vrem să o facem este în curs de negociere la Autoritatea de management. Acolo vrem că creăm conceptul de fermă de familie şi mai avem la dispoziţie 50 de milioane de euro pe care vrem să îi punem la bătaie astfel încât să creăm 1.000 de ferme prin finanţare maximă de 50.000 de euro. Vrem să dăm posibilitatea celor care lucrează sau vor să lucreze în mediul rural, dar care sunt undeva la limita subzistenţei. Vor fi proiecte pe trei categorii: de producţie vegetală, zootehnică şi horticolă”, a declarat Constantin.

Potrivit acestuia, finanţările se vor adresa celor care sunt pe producţie, care au deja 3-5 capete de vaci cu lapte sau altceva şi care vor să dezvolte afacerea până la limita minimă pentru piaţă, de 15-20 de capete.

Cum va influenţa reforma PAC situaţia agricultorilor români?

Cu ocazia lansării dialogului tripartit – CE, Consiliul UE şi Parlamentul European – privind reforma PAC, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş a prezentat pe scurt câteva aspecte ale agriculturii româneşti, care vor fi influenţate de reforma PAC.

Potrivit acestuia, reforma politicii agricole comune (PAC) a Uniunii Europene (UE) nu va afecta pe termen scurt plăţile directe din România.
“Reforma PAC intră în vigoare de la 1 ianuarie 2014, doar că, pentru anumite măsuri, impactul la agricultori va apărea abia din 2015 pentru că statele membre, guvernele naţionale, vor avea nevoie de timp pentru ca să-şi pregătească procedurile administrative şi pentru ca agenţiile de plăţi să se pregătească pentru a aplica noile reguli. E vorba mai ales de plăţile directe. Dacă vorbim specific de România, acest lucru nu va afecta România, pentru că şi în 2014, şi în 2015, şi în 2016 România foarte probabil va aplica acelaşi sistem de plată la hectar şi nu va avea din acest punct de vedere schimbări de făcut imediat”, a declarat Dacian Cioloş la Bruxelles.

Creşterea plăţilor continuă şi după 2016
Comisarul a adăugat că “doar acea creştere financiară, de la un an la altul, a plăţilor directe, va continua în România şi după 2016, pentru că, în momentul de faţă, avem o creştere care e prevăzută prin tratat până în 2015-2016, dar cu noua reformă a PAC creşterea plăţilor directe va continua şi după 2015-2016”.
Potrivit lui, România nu va fi afectată nici de discuţiile privind convergenţa internă din reforma PAC, “pentru că în România avem deja un sistem de plată la hectar care este uniform”.

Tinerii fermieri vor primi mai mulţi bani
În reforma PAC, România este interesată de aspectele legate de sprijinul pentru tinerii agricultori şi respectiv exploataţiile mici. “Am propus un sprijin consistent în primii cinci ani după instalare pentru tinerii agricultori, deci plata directă pentru tinerii agricultori va fi mai mare, să vedem acum cu ce procentaj, noi am propus cu 25% pentru tinerii fermieri în primii cinci ani după instalare. Am propus, totodată, o plata simplificată, cu un număr de controale aproape de zero pentru fermele mici, mai ales pentru a reduce birocraţia pentru micii fermieri şi pentru a putea să se dezvolte”, a precizat Cioloş.

Trialogul între CE, Consiliul UE şi Parlamentul European privind reforma PAC a început joi, fiind programate nu mai puţin de 30 de întâlniri în următoarele săptămâni.

România a fost avertizată de CE cu privire la sistemul de ecarisare

România a primit un semnal de atenţionare din partea Comisiei Europene pentru a-şi pune la punct un sistem de ecarisare integrat şi cât mai eficient, a declarat preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu.

“Comisia Europeană a transmis o scrisoare EU Pilot în luna noiembrie 2012 în care încearcă să lămurească situaţia sistemului de colectare şi eliminare al subproduselor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, provenite din gospodăriile populaţiei. Această scrisoare este primul pas al procedurii de infringement, iar în perioada următoare va trebui să luăm o decizie împreună cu toate instituţiile implicate să vedem ce facem cu acest sistem astfel încât să nu ajungem la infringement. Noi am oferit un răspuns prin care am informat Comisia care sunt atribuţiile ANSVSA în această activitate, care momentan se află în subordinea Ministerului Agriculturii prin Agenţia Domeniilor Statului, şi am transmis un plan de acţiuni”, a spus Mănăstireanu.

Comisia Europeană a cerut României să respecte legislaţia europeană şi legile naţionale privind colectarea şi eliminarea acestor subproduse, iar concluzia misiunii din luna noiembrie 2012 a fost că sistemul de ecarisare nu a mai evoluat din 2010, anul când au fost eliminate subvenţiile de la stat pentru transportul şi distrugerea cadavrelor de animale.

Un parteneriat public-privat ar soluţiona problema
În opinia şefului ANSVSA, sistemul de ecarisare ar trebui gândit ca un parteneriat public privat între instituţiile publice implicate, autorităţi locale şi mediul privat, dar care să fie în coordonarea Autorităţii Veterinare deoarece este o activitate care aparţine sistemului veterinar în cea mai mare parte.
Încă de anul trecut, specialiştii ANSVA lucrează la un proiect de lege privind activitatea de ecarisare, nu numai pentru gospodăriile populaţiei ci şi pentru ecarisarea întregului teritoriu al României.
“Încercăm să găsim varianta legislativă care să înglobeze toate autorităţile şi lucrăm la acest proiect de act normativ. Vrem să facem o lege pe activitatea de ecarisare, dar trebuie să o gândim ca un proces foarte amplu pentru că nu se referă numai la cadavrele din gospodăriile populaţiei, ci la ecarisarea întregului teritoriu al României pentru a evita răspândirea sau perpetuarea unor boli care au impact, în primul rând, asupra sănătăţii animalelor dar şi asupra sănătăţii omului. În anul 2010, statul a eliminat subvenţia pentru transportul şi neutralizarea subproduselor de animale care nu sunt destinate consumului uman şi de la acea dată totul pică în sarcina autorităţilor locale. Ele trebuie să suporte aceste cheltuieli cu cadavrele de animale pe care le colectează de la populaţie şi de pe marginea drumului”, a subliniat Vladimir Mănăstireanu.
În perioada următoare va avea loc o primă discuţie pe marginea acestui proiect de act normativ cu toţi reprezentanţii ministerelor implicate pentru a evalua costurile şi modul de funcţionare a unui astfel de sistem.

În România se acordă doar 230 lei/tonă la transportul cadavrelor de animale
În sistemele de ecarisare ale altor state din Uniunea Europeană, contribuţia publică este între 25 şi 100% pentru transport şi eliminare, însă în România mai există doar un ajutor minim de 230 de lei pe tonă la transportul cadavrelor de animale şi doar a acelora care provin din exploataţiile comerciale de animale, nu şi din gospodăriile populaţiei, ceea ce înseamnă 0,05 euro pe kilogram. În alte state membre sprijinul este de 150 de euro, dar poate ajunge şi la 220 euro pe tonă pentru transport şi pentru eliminare, sprijinul fiind existent în mod semnificativ în majoritatea Statelor Membre ale UE. “Trebuie să vedem raţionamentul pentru care s-a eliminat această subvenţie în 2010, chiar dacă a fost considerat ajutor de stat. Dacă ne uităm şi la legislaţia din alte ţări poate găsim o variantă astfel încât şi pentru transportul si eliminarea cadavrelor de animale din gospodăriile populaţiei să se beneficieze de o anumită subvenţie notificată evident la Bruxelles”, a mai adăugat preşedintele interimar al ANSVSA.
România are la ora actuală 1,152 milioane de gospodării, iar anual în sistemul de ecarisaj sunt distruse în total circa 25.000 de tone de cadavre de animale, din care aproape 230 de tone prin sistemul veterinar. La nivel naţional exista în sistemul de ecarisare circa 300 de unităţi implicate în lanţul de transport, prelucrare, distrugere, utilizare, depozitare a subproduselor de origine animală şi a produselor derivate din acestea.

CE nu a aprobat prelungirea taxării inverse la cereale. Rompan: Evaziunea fiscală va înflori în România

Evaziunea fiscală va înflori în România dacă nu va fi prelungită taxarea inversă la cereale şi plante oleaginoase de la 1 iunie 2013, a declarat preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase – ROMPAN, Aurel Popescu, la o dezbatere privind siguranţa alimentară.

“Eu nu cred că ni se va interzice taxarea inversă la cereale de la 1 iunie 2013. Am primit de la Comisia Europeană un prim răspuns prin care nu se prelungeşte măsura taxării inverse la cereale şi plante oleaginoase, însă Ministerul Finanţelor a făcut o revenire. Acum aşteptăm răspunsul, iar dacă va fi negativ va fi un lucru greu pentru ţară, deoarece taxarea inversă a demonstrat că au crescut încasările bugetare în ultimii doi ani din comerţul cu cereale şi plante oleaginoase. Dacă se întâmplă să se reintroducă TVA de 24% la cereale, sigur evaziunea fiscală va înflori şi pe această zonă pentru că România este prinsă ca un cleşte între două ţări, respectiv Bulgaria şi Ungaria, care vor avea taxare inversă de la 1 iulie 2013”, a spus Popescu.
Acesta se declară încrezător în privinţa introducerii TVA de 9% pe tot lanţul de producere a pâinii, începând cu 1 iulie 2013, un proiect susţinut de Guvernul României şi care urmează să fie prezentat şi organismelor internaţionale. “Sper însă ca de la 1 iulie să avem pe tot lanţul: grâu, făină şi pâine, aşa cum este programul pilot privind TVA redusă”, a adăugat Popescu.

Vom avea răspunsul până la sfârşitul lunii

Secretarul de stat în Ministerul de Finanţe, Dan Manolescu, a declarat la începutul lunii aprilie că modul în care se va face aplicarea TVA de 9% la pâine, respectiv pe tot lanţul de producţie sau doar la o parte, depinde de menţinerea sau nu a sistemului de taxare inversă după data de 1 iunie. Manolescu a declarat că toţi jucătorii din piaţă îşi doresc să se menţină măsura de taxare inversă pentru că s-a dovedit utilă în combaterea evaziunii fiscale.
“Sper să convingem Comisia Europeană să menţină această măsură, cred că vom avea răspunsul până la sfârşitul lunii. Dacă nu rămâne măsura, rămâne să luăm o decizie dacă vom aplica cota de 9% pe întreg lanţul sau doar la pâine. Acea adresă a fost semnată de mine, calculele nu le-am făcut personal. Adresa avea în vedere această situaţie concretă din lege pe baza căreia, de la 1 iunie, România ar trebui să renunţe la taxarea inversă la grâu, ceea ce ar conduce automat la aplicarea cotei de 24% pentru cereale şi automat impactul din diferenţa de cotă pe tot circuitul grâu-pâine ar fi majorat”, a mai spus Dan Manolescu.
Taxarea inversă la cereale şi plante tehnice a fost introdusă începând cu 1 iunie 2011 pentru o perioadă de doi ani.

CE propune sprijinirea întreprinderilor și a consumatorilor pentru a se descurca în labirintul ecologic

Comisia Europeană propune noi metode pentru a măsura performanța de mediu a produselor și a organizațiilor și încurajează statele membre și sectorul privat să le adopte.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, întreprinderile care doresc să evidențieze performanța de mediu a produselor lor se confruntă cu numeroase obstacole. “Ele au de ales dintre mai multe metode promovate de guverne și de inițiative private, sunt deseori obligate să suporte costuri multiple pentru a furniza informații referitoare la impactul asupra mediului și se confruntă cu neîncrederea consumatorilor care sunt derutați de prea multe etichete conținând informații care fac dificilă compararea produselor”, se arată în comunicat.

Potrivit datelor din ultimul sondaj Eurobarometru referitor la produsele ecologice, 48% dintre consumatorii europeni sunt derutați de fluxul de informații pe care le primesc referitoare la impactul asupra mediului. „Pentru a stimula creșterea durabilă, trebuie să ne asigurăm că produsele realizate prin cea mai eficientă utilizare a resurselor și care au cel mai favorabil impact asupra mediului sunt cunoscute și ușor de recunoscut. Oferind consumatorilor informații fiabile și comparabile despre impacturile asupra mediului și despre caracteristicile produselor și organizațiilor, le oferim posibilitatea să aleagă. Iar ajutând întreprinderile să își uniformizeze metodele, le reducem costurile și sarcinile administrative”, a declarat Janez Potočnik, comisarul pentru mediu.

Propunerea Comisiei:
• “prezintă două metode de a măsura performanța de mediu de-a lungul întregului ciclu de viață, amprenta de mediu a produselor (AMP) și amprenta de mediu a organizațiilor (AMO);
• recomandă statelor membre, întreprinderilor, organizațiilor private și comunității financiare utilizarea voluntară a acestor metode;
• anunță o perioadă de testare de trei ani pentru a elabora norme specifice produselor și sectoarelor prin intermediul unui proces care implică multipli factori interesați, inclusiv posibilitatea pentru organizații de a evalua și alte metode;
• conține principii pentru comunicarea performanței de mediu, cum ar fi transparența, fiabilitatea, integralitatea, comparabilitatea și claritatea;
• sprijină eforturile internaționale în direcția unei mai bune cooperări în ceea ce privește elaborarea de metodologii și disponibilitatea datelor”.

Agricultorii din sectorul ecologic solicită suplimentarea fondurilor alocate pentru perioada de conversie

Agricultorii din sectorul ecologic au cerut autorităţilor suplimentarea fondurilor alocate pentru sprijinirea producătorilor aflaţi în perioada de conversie, în cadrul unei întâlniri cu secretarii de stat Achim Irimescu şi Daniel Botănoiu, desfăşurate la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit unui comunicat al MADR, scopul întâlnirii l-a constituit discutarea nevoilor şi dificultăţilor cu care se confruntă operatorii din agricultura ecologică, fiind înaintate şi o serie de propuneri la problemele sesizate.

La propunerea reprezentanţilor sectorului de a suplimenta alocarea financiară aferentă anului 2013, reprezentanţii MADR au fost de acord cu identificarea unei soluţii privind majorarea plafonului alocat prin HG 759/2010, pentru sprijinirea producătorilor aflaţi în perioada de conversie.

De asemenea, în situaţia în care o eventuală modificare a Regulamentului 73/2009, va permite introducerea unei perioade de tranziţie aferentă anului 2014, MADR conform propunerii Bio România va înainta Comisiei Europene o notificare privind plafonarea acestei forme de sprijin la ferme de maxim 20 de hectare.

În cadrul acestei întâlniri au mai fost discutate ordinul cu privire la sancţiunile acordate beneficiarilor din agricultura ecologică, prelungirea termenului de înregistrare a operatorilor din agricultură ecologică, precum şi nivelul plăţilor naţionale directe complementare.
O nouă întâlnire pe aceste teme va avea loc în perioada 10-15 mai 2013.

Ii pasa cuiva pentru diferenţele de curs valutar  la implementarea proiectelor PNDR

Potrivit unui comunicat al ministerului, unul din factorii ce influenţează negativ situaţia financiară a beneficiarilor este suportarea diferenţelor de curs valutar nefavorabil, dintre valoarea ajutorului public nerambursabil ce face obiectul contractului exprimat în euro şi lei, raportat la momentul previzionării bugetului proiectului faţă de costurile finale.

MADR vrea să suporte diferenţa de curs valutar
În acest sens, după consultarea Comisiei Europene, MADR a propus un proiect de Ordonanţă de Urgenţă. “Prin promovarea acestui act normativ este reglementată finanţarea diferenţei nefavorabilă de curs valutar aferentă plăţilor efectuate de către beneficiarii privaţi ai PNDR către furnizori pentru achiziţiile de utilaje şi/sau echipamente contractate în euro, în limita de până la 15% din valoarea iniţială a contractului în lei. Aceasta este posibilă numai pentru investiţiile la care sunt prevăzute achiziţii de utilaje în valută”, se arată în comunicatul MADR.

Ministerul precizează că promovarea în regim de urgenţă a prezentului proiect de OUG se impune ca o măsură pentru absorbţia fondurilor europene, în condiţiile în care perioada de programare 2007-2013 se apropie de sfârşit şi prin urmare orice disponibilizare, prin rezilieri, a sumelor contractate va conduce la dezangajări, fără posibilitatea de a fi utilizate prin realocări pentru alte măsuri, respectiv diminuându-se rata de utilizare a alocării măsurilor din PNDR.

Agricultorii ar putea plăti sancţiuni între 5% şi 100% din fondurile europene dacă nu respectă condiţiile de agromediu

Potrivit APIA, sancţiunile sunt cuprinse în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 – ‘Sprijin pentru zona montană defavorizată’, 212 – ‘Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană’ şi 214 – ‘Plăţi de agromediu’ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea eco-condiţionalităţii în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă pentru Pilonul I, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2013, împreună cu anexele acestuia.

Cum se calculează sancţiunea?
Pentru măsurile 211 – “Sprijin pentru zona montană defavorizată” şi 212 – “Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană”, calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de măsură şi categorie de zonă defavorizată, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fişelor tehnice ale măsurilor 211 şi 212 din PNDR şi ale legislaţiei comunitare în vigoare.
Potrivit APIA, pe aceste măsuri există şase categorii de sancţiuni, care se aplică în următoarea ordine, prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare, respectiv sancţiuni pentru supradeclararea suprafeţelor, pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, pentru depunerea cu întârziere a cererii de plată, pentru nedeclararea tuturor suprafeţelor, pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii şi sancţiuni multianuale.

De asemenea, pe măsura 214 “Plăţi de agro-mediu”, există aceleaşi şase categorii de sancţiuni, care se aplică prin aceeaşi metodă respectiv prin calcularea din suma de plată rămasă după etapa anterioară de sancţionare.
Normele de ecocondiţionalitate, ce cuprind cerinţele legale în materie de gestionare -SMR- şi bunele condiţii agricole şi de mediu -GAEC, trebuie respectate de către toţi fermierii care accesează schema de plată unică pe suprafaţă – SAPS, plăţile naţionale directe complementare – PNDC pentru culturile amplasate în teren arabil, in pentru fibră, cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, schema de plată separată pentru zahăr, precum şi schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decât zona montană).
Potrivit datelor APIA, calculul sumei de plată şi al sancţiunilor de reducere şi excludere se efectuează ţinând cont de suprafaţa determinată a fermei, în urma tuturor controalelor.
“În cazul în care normele de eco-condiţionalitate nu sunt respectate în cadrul unui an calendaristic stabilit şi dacă neconformitatea respectivă este rezultatul unei acţiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă în anul calendaristic vizat, suma totală a plăţilor efectuate ori care urmează să fie efectuate trebuie să fie redusă sau exclusă”, menţionează APIA .
În cazul neglijenţei, sancţiunea nu trebuie să depăşească 5% din suma totală, iar în cazul primei repetiţii, sancţiunea nu trebuie să depăşească 15% din suma totală. În cazurile de nerespectare intenţionată, reducerea procentului nu trebuie să fie mai mică de 20% din plată şi poate merge până la excluderea totală din măsura de sprijin pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici.
De asemenea, valoarea sancţiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depăşească suma totală cuvenită fermierului.
Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunoştinţa fermierilor în scris.

APIA precizează că fermierul nu va fi sancţionat în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale, şi anume decesul fermierului, incapacitatea profesională de lungă durată a fermierului, exproprierea unei părţi importante a exploataţiei, dacă aceasta nu a fost previzionată la data la care angajamentul a fost semnat, o catastrofă naturală de proporţii care afectează grav suprafeţele agricole ale exploataţiei.

Sistemul de sanctiuni pentru masurile 211, 212 si 214

APIA informeaza publicul interesat ca a fost emis Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 174 din 3 aprilie 2013, privind aprobarea sistemelor de sanctiuni pentru masurile 211 – „Sprijin pentru zona montana defavorizata“, 212 –„Sprijin pentru zone defavorizate, altele decat zona montana“ si 214 – „Plati de agromediu“ din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013, precum si pentru nerespectarea eco-conditionalitatii in cadrul schemelor de sprijin pe suprafata pentru Pilonul I, aferente cererilor de plata depuse incepand cu anul 2013, impreuna cu anexele acestuia.

Sistemul de sanctiuni, aplicabil pentru cererile de plata aferente formelor de sprijin mai sus mentionate, pentru care se depun cereri in Campania 2013, se stabileste tinandu-se cont de urmatoarele aspecte ale neconformitatilor constatate: neglijenta, intentia, repetitia, amploarea (extinderea), gravitatea si persistenta acestora.

Fermierul nu va fi sanctionat in cazurile de forta majora si circumstante exceptionale, si anume: decesul fermierului; incapacitatea profesionala de lunga durata a fermierului; exproprierea unei parti importante a exploatatiei, daca aceasta nu a fost previzionata la data la care angajamentul a fost semnat; o catastrofa naturala de proportii care afecteaza grav suprafetele agricole ale exploatatiei.

Masurile 211 – “Sprijin pentru zona montana defavorizata” si 212 – “Sprijin pentru zone defavorizate, altele decat zona montană” Calculul sumei de plata si al sanctiunilor de reducere si excludere se efectueaza tinand cont de degresivitatea sprijinului financiar la nivel de masura si categorie de zona defavorizata, prin utilizarea cuantumului mediu la hectar, conform fiselor tehnice ale masurilor 211 si 212 din PNDR si ale legislaţiei comunitare în vigoare.

Exista 6 categorii de sanctiuni, care se aplica in urmatoarea ordine, prin calcularea din suma de plata ramasa dupa etapa anterioară de sanctionare:

A. sanctiuni pentru supradeclararea suprafetelor;

B. sanctiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate;

C. sanctiuni pentru depunerea cu intarziere a cererii de plata;

D.sanctiuni pentru nedeclararea tuturor suprafetelor;

E. sanctiuni pentru nerespectarea ecoconditionalitatii;

F. sanctiuni multianuale.

Măsura 214 “Plati de agro-mediu”

Exista 6 categorii de sanctiuni, care se aplica in urmatoarea ordine, prin calcularea din suma de plata ramasa dupa etapa anterioara de sanctionare:

A. sanctiuni pentru supradeclararea suprafetelor;

B. sanctiuni pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate generale si specifice;

C. sanctiuni pentru depunerea cu intarziere a cererii de plata;

D.sanctiuni pentru nedeclararea tuturor suprafetelor;

E. sanctiuni pentru nerespectarea ecoconditionalitatii;

F. sanctiuni multianuale.

Normele de ecoconditionalitate, ce cuprind cerintele legale in materie de gestionare -SMR- si bunele conditii agricole si de mediu –GAEC, trebuie respectate de catre toti fermierii care acceseaza schema de plata unica pe suprafata – SAPS, platile nationale directe complementare – PNDC pentru culturile amplasate in teren arabil, in pentru fibra, canepa pentru fibra, hamei, tutun, sfecla de zahar, schema de plata separata pentru zahar, precum si schema de sprijin pentru orez din zone defavorizate, altele decat zona montana.

Calculul sumei de plata si al sanctiunilor de reducere si excludere se efectueaza tinand cont de suprafata determinata a fermei, in urma tuturor controalelor.

In cazul in care normele de eco-conditionalitate nu sunt respectate in cadrul unui an calendaristic stabilit si daca neconformitatea respectiva este rezultatul unei actiuni sau a unei omiteri direct imputabile fermierului care a depus cererea de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata in anul calendaristic vizat, suma totala a platilor efectuate ori care urmeaza sa fie efectuate trebuie sa fie redusa sau exclusa.

In cazul neglijentei, sanctiunea nu trebuie sa depaseasca 5% din suma totala, iar in cazul primei repetitii, sanctiunea nu trebuie sa depaseasca 15% din suma totala. In cazurile de nerespectare intentionata, reducerea procentului nu trebuie sa fie mai mica de 20% din plata si poate merge pana la excluderea totala din masura de sprijin pentru unul sau mai multi ani calendaristici.

Valoarea sanctiunilor pentru un an calendaristic nu trebuie sa depaseasca suma totala cuvenita fermierului. Toate cazurile de neconformitate sunt aduse la cunostinta fermierilor în scris.

 Mai multe detalii in numarul 94 din luna iunie al revistei Informatii Agrorurale