Publicat la:
Ianuarie 11, 2014
Vasile Pop Silaghi este un om de vită nobilă, întrupat din sudoarea ţăranilor din Ardeal, satul Tătărăști, comuna Livada, judeţul Satu Mare. În omul interior al prietenului meu au încăput destule… începând cu forţarea colectivizării părinţilor, continuând cu teleconferinţele nocturne din timpul comunismului, şi terminând cu debandada dirijată a casapirii CAPurilor.
Şi-a asumat cu o bărbăţie specifică ardelenilor toate riscurile şi responsabilităţile existenţiale, absolvind cu brio examen după examen. Începând cu şcoala celor şapte ani de acasă, continuând cu studenţia, şi obţinerea titlului de doctor în ştiinţe agricole. Din pruncie a învăţat şi a dobândit un cult al muncii şi studiului, al culturalizării, sportului şi al scrisului. Nu poate nimeni să-i cuprindă dimensiunile existenţiale Spun doar că de la părinţi a învăţat să iubească glia, ţara, naţiunea. Tot de la ei a mai învăţat cum să aibă o privire bună, cum să aibă o inimă blajină ;cum să aibă o gândire şi o vorbire omenoasă. Dar şi de la “livada” natală a învăţat să rodească. De la Staţiunea de cercetare din comună a învăţat câteva taine ale ştiinţei şi cercetării agricole. Încă din timpul studenţiei de la Timişoara şi-a pus în valoare sensibilitatea şi cultura generală, pe care şi-a clădit personalitatea . A slujit Radio Timişoara.Nu a ocolit nici Revista universitară Forum Studenţesc şi acum revista Ferma. După ce a absolvit Facultatea de Agronomie, Iaşi, promoţia 1983, a trecut prin nişte ape tulburi,ca oricare om care are nevoie să primească…” botezul focului”. În regimul trecut, fără neamuri la…Moscova, a trebuit multă vreme să îndure destule… Într-un târziu, a fost“pescuit” de Şcoala Iasista din judeţul Neamţ, unde s-a lăsat atras de frumuseţile şi bogăţiile zonei, şi implicit ale soţiei. Ca inginer la Girostar S.A. din Girov, şi-a început studiul şi cercetările pentru cultura cartofului.
Preocupat să îmbogăţească pe alţii, trudeşte şi la câmp, şi în laborator
În 1999 devine Doctor în agricultură şi horticultură. Teza a susţinut-o, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti, cu tema: “Cercetări privind producerea cartofului pentru sămânţă”. A avut ca îndrumător una dintre cele mai mari personalităţi în domeniu, distinsul prof. univ. dr. doc. Matei Berindei membru fondator şi vicepreşedinte al Federaţiei Cultivatorilor de cartofi din România; membru al Societăţii Române a Horticultorilor şi al redacţiei revistei “Cartoful în România”, Braşov; autor a peste 20 de studii de specialitate. În decursul anilor s-a impus printre modelele profesioniştilor de top din ţară. Fiind preocupat mai mult să îmbogăţească pe alţii, totuşi, a primit şi el câteva premii Începând cu Premiul de excelenţă pentru promovarea managementului performant în agricultură, acordat de Radio Iaşi şi terminând cu Diploma de Excelentă a Redacţiei Noastre. Dincolo de întâmplări, evenimente, amintiri, care de care mai fascinante, dincolo de experienţe, tehnologii de vârf, producţii investiţii în agricultură,îmi permit să consemnez câteva idei, despre o componentă a slujirii cuvântului Împreună cu Rodica Teofanescu Cocan, Vasile Pop Silaghi, au alcătuit monografia comunei Girov, apărută la Editura Crigarux. Apreciată drept o carte a cărţilor acestei comune, cuprinde file inedite de istorie a comunei. Doctorul în ştiinţe agricole, ca şi Rodica Teofănescu Cocan, fosta absolventă a Facultăţii de Filologie, Universitatea Bucureşti, promoţia 1959 și-au lăsat numele tipărit pe o carte care dăinuie peste timp.Profesoara, gradul I la Liceul de Informatică din Piatra Neamţ, a debutat în paginile revistei România literară, cu proză scurtă. Aceeaşi revistă i-a publicat cărţi de proză: “Frumuseţea statuilor” (1982) şi „Sedentarii sufletului” (1986). Dintre premiile primite nu lipsesc cele de la Concursul de literatură “M. Sadoveanu”. Autoare a peste 50 de articole în presa culturală, precum şi a manualului de compoziţie pentru elevii de liceu “Deşteptarea României, si alte lucrări rodesc și acum în Moldova
