(Unu) Mos Gerilă Constantilă aduce fermierilor un dric AGRICOL : Din 2014, subvențiile pe suprafaţă se vor face diferenţiat, în funcţie de mărimea exploatației

(Doi) Senatorii au infipt crucea  mormintului pentru pomana pamintului

(Trei) Impozitarea multiplă atenteaza asupra  dreptului la proprietate

Ministrul Agriculturii și Devoltării Rurale, Daniel Constantin, “daruieste  cadouri” in anul 2014,prin  mai multe categorii de plată pe suprafaţă.

În primul rând, categoria între unu şi cinci hectare, categoria între cinci şi 30 de hectare, categoria între 30 şi 60 de hectare şi peste 60 de hectare. Sprijinul cel mai consistent pe suprafaţă va fi pentru cei care sunt între cinci şi 30 de hectare. De ce facem lucrul acesta? Cei care au până la cinci hectare vor primi o plată mai mică pentru a-i determina să se asocieze, pentru a-i determina să lucreze în comun terenurile”…
Șeful de la Agrcultură a sbliniat că, în prezent, peste 800.000 de fermieri dintre cei peste 1 milion înregistraţi în România au încă exploatări între un hectar şi cinci hectare: „Problema pe care România o are este legată de fărâmiţarea excesivă a terenurilor (…) Avem astăzi în România peste un milion de fermieri care cer plată directă pe suprafaţă, an de an. Dintre aceştia, undeva peste 800.000 de fermieri au între un hectar şi cinci hectare. Deci avem în continuare un număr foarte mare de fermieri care au exploataţii de subzistenţă. Dacă vrem să facem agricultură performantă, cred că trebuie să venim cu măsuri stimulatorii pentru fermieri, astfel încât să-i determinăm să se asocieze”.„Au fost mai multe variante, să nu mai acordăm plata pe suprafaţă de la un hectar în sus, ci de la două, trei, patru, cinci hectare. Am fi creat o mare problemă socială şi (…) sigur că nu puteam să luăm o astfel de măsură. Sau măsura de a nu avea parcele de 0,3 hectare, să mărim suprafaţa la 0,5 hectare sau poate chiar mai mult. Nu putem să facem lucrul acesta, e prevedere europeană şi cred că este bine să rămânem pe această formulă, 0,3 hectare la o parcelă, dar să avem această categorie diferenţiată de sprijin”, a adăugat ministrul.În suma de 1.528.046 miliarde de lei acordată pentru sprijinul producătorilor agricoli sunt incluse ajutoarele pentru acțiuni de ecologizare – 1,453 milioane de lei, ajutorul de stat pentru motorină (acciză redusă) – 485,031 milioane de lei, ajutorul de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire a laptelui – 70.879 de milioane de lei, plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia ovine/caprine (40,8 lei/cap animal)  – 348.610 milioane de lei.Sprijinul producătorilor agricoli include și plățile naționale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia bovine, în valoare de 585 de milioane de lei, din care 96,2 milioane de lei pentru schema decuplată de producție în sectorul lapte și 488,8 milioane de lei pentru schema decuplată de producție în sectorul carne.Pentru ameliorarea raselor de animale și pentru primele de asigurare a fost alocată suma de 37,07 milioane de lei, chiar dacă, deocamdată, nu a fost stabilit cuantumul pentru că nu au fost promovate actele normative.

(Doi)

Senatorii au infipt crucea  mormintului pentru pomana pamintului

Guvernul a adoptat proiectul de lege care instituie noi condiții pentru vânzarea și cumpărarea terenurilor agricole extravilane de către persoanele fizice și prin care se înființează Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a explicat că MADR a inițiat acest proiect de lege pentru că, în conformitate cu Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie se liberalizează piața funciară și este important ca România să aibă norme care să reglementeze acest lucru.„Am avut această preocupare tocmai pentru a pune mai bine în valoare terenurile agricole şi pentru a crea un cadru favorabil comunităţilor locale să îşi îmbunătăţească activitatea agricolă. Această liberalizare se referă la cetăţenii Uniunii Europene. (..) Cetăţenii din afara Uniunii Europene pot să achiziţioneze terenuri agricole în extravilan numai dacă au reşedinţa pe teritoriul unuia dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sau în condiţiile în care există tratate între Uniunea Europeană şi acele state sau acorduri de liber schimb între statele membre şi statele din care provin”, a subliniat Constantin.Șeful de la Agricultură a adăugat că, prin această lege, se extinde dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor şi la alte categorii de persoane.„Menţinem pentru arendaşi, extindem la vecini, pentru că dorim comasarea terenurilor agricole, al treilea prag către tinerii fermieri, aşa cum sunt definiţi ei în legislaţia europeană ca având până în 40 de ani, pentru că ne dorim să întinerim populaţia care lucrează în agricultură. (…) Al patrulea prag de preempţiune se referă la stat, reprezentat de noua Autoritate pentru Reglementarea Pieţei Funciare”, a mai spus Constantin.Ministrul a precizat că nu este vorba despre înfiinţarea unui nou organism, ci de transformarea şi lărgirea atribuţiilor Agenţiei Domeniilor Statului cu tot cu personalul aferent în Autoritatea pentru Reglementarea Pieţei Funciare.Potrivit lui Constantin, noua lege simplifică procedurile de vânzare: „Persoana fizică din mediul rural care doreşte să vândă un teren agricol face un singur drum la primărie în care prezintă oferta pe care o are de la un anumit cumpărător, cetăţean român sau străin, după care trebuie să aştepte 30 de zile”.

CEEA CE NU SPUNE INAMICUL PUBLIC NUMARUL UNU AL PAMINTULUI ,CONSTA IN FAPTUL CA ROMANUL A FOST ADUL LA PLUGUL DE LEMN,PENTRU A NU AVEA BANI SA CUMPERE PAMINT,CI PENTRU A-SI DA DE POMANA  SI BATATURA CASEI

(Trei)

Impozitarea multiplă atenteaza asupra  dreptului la proprietate

Prin  impozitul  forfetar, oamenii sunt obligi să dea bani la stat chiar dacă n-au produs nimic pe terenul pe care-l dețin. Sumele sunt egale, indiferent dacă terenul este situat în Bărăgan ori în vârful muntelui. Și pentru cei care sperau să scape, dându-și pământul în arendă s-a „inventat” un impozit, ce va intra în vigoare la începutul anului viitor.Prin OG 8/2013, modificată ulterior de Legea nr. 168/2013, statul român îi obligă pe agricultori să aibă venituri minime de câteva zeci de milioane de lei vechi la hectar, în funcție de ce cultivă. Aceste venituri se impozitează cu 16%. Această normă de venit nu face niciun fel de diferențiere în funcție de zonă, de condiții meteorologice sau de eventualele calamități. Nu ține seama nici de prețurile produselor pe piața liberă, astfel că există șanse mari ca micii sau marii fermieri, dar și țăranii ce dețin suprafețe mici, după ce plătesc muncile câmpului și impozitul peteren, să iasă în pierdere. Cu toate acestea, sunt obligați să plătească și impozit pe un venit care nu există. Nici cei care dau terenurile în arendă nu scapă mai ușor. Plătesc impozitul pe teren, 16% din ce iau de la arendași, drept impozit pe venit, la care se adaugă, de la 1 ianuarie 2014, încă 5,5%, contribuție de asigurări sociale de sănătate.Ținând cont de lipsa utilajelor, a irigațiilor și de modul rudimentar în care face agricultură țăranul român, care abia își asigură subzistența din cultivarea pământului, noile reglementări lovesc exact în această categorie socială. Cu atât mai mult cu cât impozitul agricol se aplică și crescătorilor de animale. În aceste condiții, mulți dintre micii fermieri vor renunța la banii europeni primiți, ca subvenție, prin intermediul APIA și-și vor lăsa terenurile în paragină. În zonele de deal și de munte, acolo unde pământul e prost sau nu poate fi comasat în suprafețe întinse, nici asocierea nu este o soluție.

Noua lege ne lovește pe toți, mici sau mari fermieri

România este singurul stat din Europa în care statul impozitează banii veniți de la comunitatea europeană, ca și cum ar fi venituri obținute în România. Este un abuz al celor de la Finanțe, care nu mai știu de unde să scoată bani. Noi nu producem, dar încasăm. Guvernul n-are nicio idee, este interesat doar să adune de undeva, să-și îndeplinească obligațiile pe care le are față de pensionari și bugetari, nu-l interesează să se producă ceva. Anul acesta n-a fost un an bun, a fost mai slab decât anul trecut. Câtă vreme cheltuielile au fost mai mari decât veniturile, nu se poate spune că a fost un an bun. Noi facem un business, așa că nu contează cât de mare e grămada, contează ce valoare are. Și PIB-ul se socotește la valoare, și creșterea economică se raportează la valoare. Restul sunt anunțuri populiste, nu contează.

Logic, e vorba de dublă impozitare

Strict juridic, însă, e mai greu de demonstrat. Toată materia aceasta a taxelor și impozitelor e destul de confuză sub aspectul principiilor. Adică se joacă cu termenii. Unele sunt taxe, altele – impozite, în general activitatea de percepere a impozitelor și, apoi, de folosire a lor, nu este așezată constituțional și, deci, nici legal. Este, însă, superfiscalizare și are efecte negative asupra economiei. Cantitativ, legislație financiară avem chiar cu supramăsură, este chiar copleșitoare. Dar este o masă amorfă de norme, reguli, instrucțiuni, lipsită de principii, storcătoare de venituri. Primul nivel de incoerență în statul român este legislația. Încă din ’90.