“Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept.” “Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” – este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă – “ca să fii fericit şi să trăieşti multă vreme pe pământ.” (Ef.6.1-3). Dacă nu-i ascultaţi şi dacă nu credeţi în jertfirea părinţilor pentru voi, cum veţi crede în Isus, care s-a jertfit pentru toţi, ca să devenţi sfinţi,nu sclavi ai păcatelor. Tineri, nu disperaţi. Cine ştie dacă nu cumva tocmai pentru o vreme ca asta, într-o lume nebună, senzuală, bolnavă, pornografică, aţi fost pregătiţi ca să deveniţi fani ai Domnului pentru veşnicie.” De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este o închinare la idoli.” (Col 3/5) Căci voi nu sunteţi ai voştri, ci ai Lui. El va vrea cu gelozie să îi slujiţi cu tot sufletul, din toată inima şi cu tot trupul adus ca o jertfă vie, sfântă, vergură. Dacă Faraon care era cel mai tare şi mai mare pământean, şi care nici nu dorea să audă de Dumnezeu- s-a pocăit, de ce nu ne-am pocăi şi noi, faraonii acestei lumi? De ce nu vrem să învăţăm din păţania fraţilor EVREI şi să scoatem Egiptul din noi, prin naşterea din nou. Altfel ne întoarcem şi lingem de unde am scuipat, uitând că l-am omorât pe “împuşcatu’”.
Eu vad ca sunteti obsedati de munca De ce sa iubesc munca daca eu traiesc foarte bine fara ea.Mai ciurdesc,mai cirpesc,mai birfesc ori pirasc pentru a-mi pastra “munca” si uite asa trec puntea dincolo de dincolo