Citricele rezistă mai bine la rece într-o pungă de plastic perforată.

Lămâile şi restul citricelor ţinute la temperatura camerei pot fi stoarse mai bine, dar asta nu înseamnă că trebuie să le uităm într-un bol pe masa din bucătărie. Le ţinem în afara figiderului doar pe cele pe care le vom consuma în curând. Un experiment făcut de cei de la revista Cook’s Illustrated a relevat că lămâile păstrate la temperatura camerei au rezistat doar o săptămână până când au dat primele semne de uscare, în vreme ce fructele ţinute la frigider într-o pungă de plastic perforată au rezistat aproape o lună.

Bananele stau mai mult dacă le sigilăm codiţele Bananele se păstrează înfăşurându-le codiţa în folie de plastic, dupa ce a fost decupată o mică parte din ea şi umezită cu apă.

Rădacinoasele fără frunze rezista  mai mult Dacă vrem să păstrăm rădăcinoasele mai multă vreme, e important să le rupem frunzele. Chiar dacă în prezenţa frunzelor, morcovii, sfecla roşie, ţelina, guliile, ridichile sau pătrunjelul pot părea mai îmbietoare, legumele fără frunze sunt mai bogate în nutrienţi. Toate rădăcinoasele continuă să trimită substanţele nutritive către partea verde mult timp după ce au fost recoltate, lăsând rădăcina mai săracă în vitamine şi minerale. Cât despre condiţiile de depozitare, rădăcinoasele se păstrează cel mai bine în lăzi cu nisip umed, într-un loc răcoros, ferit de lumină. În lipsă de spaţiu, frigiderul rămâne o alegere optimă. Zarzavaturile se ţin în pungi cu aer Frunzele de salată sau spanac, urzicile, leurda, rucola şi alte verdeţuri se păstrează foarte bine în pungi cu puţin aer înăutru. În cazul în care avem de păstrat frunze aromatice, cel mai bine e să le punem într-un pahar cu apă şi să le acoperim cu o folie de plastic şi astfel să le băgăm la frigider. Dacă avem prea mult busuioc, rozmarin sau tarhon şi nu vrem să se irosească, putem pune frunzuliţele acestora într-un recipient pentru gheaţă şi să turnăm peste ele ulei de măsline, iar apoi să le păstrăm la congelator.

Ciupercilor nu le place în pungi de plastic Ca să nu se înegrească de pe-o zi pe alta, ciupercle trebuie ţinute în frigider în pungi de hârtie, nu în caserole de plastic acoperite de folie transparentă, aşa cum le cumpărăm e cele mai multe ori din supermarket.

Un truc simplu pentru a păstra sparanghelul verde şi crocant Sparanghelul este una dintre cele mai sensibile legume. Pentru că e şi destul de scumpă, nu strică să ştim cum să-l păstrăm în condiţii bune până când vom ajunge să-l gătim. Secretul este să-l punem în frigider învelit în şerveţele de hârtie umezite.

Timpul optim de păstrare a fructelor şi legumelor în frigider 2-3 zile: banane, căpşuni, cireşe, zmeură, broccoli, ciuperci, fasole verde, avocado, unele verdeţuri (mărar, busuioc); 4-5 zile: struguri, ananas, castraveţi, dovlecei, vinete, salată verde; O săptămână: pepene roşu, caise, piersici, pere, lămâi, portocale, prune, roşii, ardei gras, conopidă, spanac, praz, varză de Bruxelles, unele verdeţuri (pătrunjel, mentă);

Cum sa impiedici incoltirea cartofilor

Cartofii trebuie tinuti la intuneric, in locuri racoroase , aerisite si acoperiti cu hartie de ziar impreuna cu cateva mere.Este bine s a fie tinuti la intuneric, feriti de lumina, pentru a impiedica incoltirea si producerea unei substante nocive, numita solanina.Daca totusi au incoltit, li se rup mugurii si se curata intr-un strat mai gros al cojii , pentru ca solanina se depoziteaza imediat sub coaja.

Mărul împiedică încolţirea cartofilor Cartofii nu vor încolţi dacă stau lângă mere. Pentru a verifica acest principiu, cei de la „America’s Test Kitchen“ au depozitat doi saci de cartofi, dintre care unul conţinea şi un măr, într-un loc întunecat. După trei săptămâni, un cartof din sacul fără mar a încolţit, iar după cinci săptămâni, au încolţit majoritatea. În schimb, în sacul cu măr nu au existat probleme decât după aproape opt săptpmâni. Legumele trebuie să stea separat de fructe Majoritatea frigiderelor au două lăzi pentru legume şi fructe, iar pentru a le păstra cât mai mult timp, e indicat să le depozităm separat. Fructele emană etilenă, un gaz incolor şi inodor care are rolul de a stimula coacerea lor – motiv pentru care este denumit şi „hormonul coacerii“. Fructele care produc cea mai mare cantitate de etilenă sunt merele, caisele, piersicile, pepenele galben şi smochinele. Dacă acestea sunt puse în preajma unor legume, etilena emanată le va grăbi coacerea şi le va altera mai devreme. Printre legumele care nu ar trebui să intre în contact cu fructele care degajă etilenă se numără: broccoli, conopida, castraveţii, ardeiul gras, morcovii, mazărea, legumele cu frunze, varza, dar şi verdeţuri precum pătrunjelul.

Cum sa pastrezi salata proaspata mai mult timp

Pentru a se pastra proaspata, salata  trebuie depozitata  in pungi de plastic . Secretul consta in faptul ca dioxidul de carbon ajuta la pastrarea prospetimii verdeturilor. Atentie: salata nu trebuie sa fie proaspat spalata sau umeda pentru ca va putrezi.Cel mai bine este ca salata sa fie spalata in prealabil si lasata sa se scurga apa si de-abia apoi pusa in punga de plastic.

Cum sa depozitezi bucatile de avocado taiate fara sa devina maro

Avocado este un fruct minunat, cu deosebite beneficii pentru sanatate si nu exageram cand spunem ca trebuie consumat daca nu in fiecare zi, cel putin la 2-3 zile. Pentru cei care nu pot consuma un fruct de avocado la o masa, avem un sfat: pentru a impiedica oxidarea, pastrati jumatatea de avocado impreuna cu cateva felii de ceapa. Compusii sulfurosi din ceapa previn oxidarea si ajuta la pastrarea prospetimii pentru inca 24-48 de ore.

Cum sa distingi un fruct de avocado copt de unul necopt

O schema simpla care va va ajuta sa faceti diferenta dintre un avocado copt si unul mai putin copt astfel incat data viitoare cand faceti cumparaturi sa nu mai dati gres.

Ce faci daca ai cumparat un avocado necopt ?

Simplu: ai rabdare inca 1- 2 zile si neaparat il depozitezi fie invelit in hartie de ziar sau pur si simplu alaturi de  mere si banane. Atat merele cat si bananele sunt in topul fructelor care emana un gaz (etilena sau etena – supranumita ‘hormon de coacere’) care simuleaza parguirea. Alte fructe cunoscute ca emana etena sunt caisele, smochinele si pepenele galben.