Publicat la:
Mai 14, 2014
În chestiunea sancţiunilor, francezii şi germanii adoptă o poziţie moderată: nu vor sancţiuni, însă le vor susţine dacă Putin continuă să destabilizeze Ucraina.
În schimb, ţări precum Marea Britanie şi Cipru sunt ferm împotriva sancţiunilor, deoarece acestea vor avea un efect şi asupra propriilor sectoare financiare, şi susţin, în schimb, varianta unui boicot energetic. Pe de altă parte, acest boicot se confruntă cu o puternică rezistenţă din partea statelor din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria şi Slovacia, care depind aproape în întregime de gazul rusesc.Sancţiunile economice reale,sunt costisitoare pentru europeni.Potrivit unui raport confidenţial al Comisiei Europene, Germania ar trebui să ia în calcul o pierdere de 0,9 % a creşterii economice în acest an şi de 0,3% anul viitor. Situaţia pare chiar şi mai sumbră pentru alte ţări.
Multe guverne sunt, de asemenea, sceptice că sancţiunile l-ar putea face pe Putin să dea înapoi. În cercurile germane de politică de securitate, acest rezultat este considerat aproape imposibil. Măsurile implementate până în prezent de Occident „nu au insuflat prea multă frică” lui Putin şi apropiaţilor săi, după cum indica un oficial din domeniul securităţii.
Rusia are o datorie externă mică şi rezerve valutare mari, ceea ce îi permite o situaţie de tranziţie de cel puţin doi ani – timp suficient pentru a găsi noi cumpărători şi rute de distribuţie pentru gazul rusesc.
Deşi cele 28 de state membre ale UE încearcă din greu să proiecteze un sentiment de unitate pentru exterior, diferenţele de opinie se fac resimţite în reuniunile interne.
Cancelarul Merkel se teme că, în cele din urmă, lipsa de unitate a Uniunii ar putea ajunge la suprafaţă, iar Putin ar realiza astfel unul dintre obiectivele sale importante: divizarea europenilor.
