Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești poate sa “cucerreasca” TARA cu armele prosperitatii; 2 Comunicat de presă- Contaminarea apei la Beba Veche , Timis , dar și în localitățile înconjurătoare

azaz

“Asatieni” ,nu sunt martienii de pe alta planeta,dar sunt “nebunii”fara de care Agricultura Romaniei  ar fi tare saraca.Acestia de pe urma intreprinzatori sunt  membrii Asociației pentru Susținerea Agriculturii Tărănești din România-organizatie non-profit care prin parteneriat ASAT ,învață  comunitățile să susțină fermele de familie prin consumul de legume cultivate organic.

Ce este un parteneriat ASAT?

Un parteneriat local de solidaritate între mici producători și consumatori este un contract între un agricultor și oameni care beneficiază de recolta de pe o anumită suprafață cultivată. Inițiativele cele mai avansate se încadrează în ideea unei Agriculturi comunitare, adică un angajament din partea unui grup de cetățeni pentru a susține o mică fermă agricolă printr-o retribuire echitabilă și plătită în avans a muncii, cu condiția unei producții naturale.

ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești activează în România din 2008, dezvoltând mai multe parteneriate de solidaritate în zona de vest a țării, cu o dinamică crescătoare în ultimii ani.

În momentul de față mai sunt disponibile câteva locuri în parteneriatele ASAT Timișoara cu mici producători din județele Timiș și Arad. Cei interesați pot solicita informații suplimentare la adresa de e-mail timisoara@asatromania.ro sau la telefon 0756.081.959, persoană de contact, Sergiu Florean.

Cum se realizează parteneriatul?

Pe scurt, mai multe familii de consumatori din oraș se înțeleg cu un mic producător agricol de proximitate să achite un preț echitabil (un preț corect) pentru un coș săptămânal de produse locale (legume, fructe, ouă, lapte ș.a.) pe care să îl ridice pe durata unui întreg sezon. Înțelegerea se face de regulă din toamnă-iarnă și vizează sezonul următor. Pentru a crește autonomia producătorului și a ține costurile sub control, grupul de consumatori plătește în avans o parte din abonamentul total, iar cu banii strânși agricultorul acoperă costurile de producție și își asigură un venit decent pe tot parcursul anului.

 rrrrr

 parteneriate ASAT în țară

În momentul de față, cele mai multe parteneriate sunt în zona de vest, lucru explicabil prin faptul că implementatorul acestui model este Asociația CRIES – Centrul de resurse pentru inițiative etice și solidare, care are sediul în Timișoara și activează ca promotor și formator de resurse umane în domeniul Economiei sociale și solidare.

Pe de altă parte, parteneriatele ASAT au fost lansate în Timișoara în 2007-2008 de către Mihaela Vețan, cea care a lansat și asociația CRIES în 2009.

Ca urmare a activării unei rețele de organizații la nivel național în cadrul proiectului Modele de bună practică în domeniul incluziunii sociale, proiect cofinanțat din FSE prin POS DRU, Asociația CRIES a pregătit lansarea mai multor parteneriate în alte orașe din țară, începând din anul următor.

Pentru început, este vorba de orașe mari, precum Arad, București, Cluj-Napoca, Oradea, Iași sau Târgu Mureș (în colaborare cu Focus Eco Center), dar și orașe cu un alt profil, cum este Odorheiu Secuiesc (Székelyudvarhely) din județul Harghita.

 ddddd

Înscrierile se fac din toamna-iarna anului precedent sezonului de distribuție

Consumatorii care sunt interesați de produse naturale, cultivate fără îngrășăminte chimice și tratamente de sinteză, dar sunt dispuși să facă un angajament de solidaritate cu un mic producător agricol, rămânând alături de acesta de-a lungul unui întreg sezon de distribuție, pot scrie la adresa asat@cries.ro pentru a afla mai multe informații și a se înscrie în grupurile de consumatori ce se dezvoltă din toamna aceasta pentru anul viitor.

Produsele din coșurile distribuite în parteneriatele ASAT sunt o gamă cât mai variată de legume (parteneriatul central), la care se adaugă ouă, fructe, lapte, carne de pasăre, fructe, miere ș.a. în funcție de specificul regiunii și de potențialul fermei de semi-subzistență implicată. De obicei se dezvoltă mai multe parteneriate (cu mai mulți producători locali de scală mică) în jurul unui singur grup de consumatori, pentru a crește accesul la hrană locală și sănătoasă.

Într-un moment în care agricultura românească este profund marcată de presiunea creșterii productivității, asistăm la creșterea unei mișcări în România pentru protejarea agriculturii la scală mică, adică o agricultură extensivă, naturală și durabilă. Cu alte cuvinte, o agricultură făcută cu respect pentru natură și pentru oameni. Vorbim aici mai ales de micii fermieri, cei care fac agricultura de subzistență și semi-subzistență, care se lovesc de obstacole foarte mari în efortul lor de a-și asigura o viață decentă pentru ei și pentru familie din activități agricole desfășurate pe suprafețe mici.

Parteneriatele ASAT sunt parte din această mișcare, pentru o dezvoltare alternativă a sectorului agricol, una care să nu implice organisme modificate genetic și nici să nu presupună distrugerea fermelor mici și intensificarea agriculturii cu orice preț (de pildă, cu prețul distrugerii mediului și patrimoniului unic de biodiversitate care se află pe teritoriul țării noastre).”

(Mihaela Vețan, inițiatoarea parteneriatelor ASAT în România)

Organizația a apărut în 2008 la Timișoara și promovează un model de lanț scurt de distribuție, adus în Europa de un fermier francez din Statele Unite ale Americii, unde e cunoscut drept CSA (Community Supported Agriculture). “Din 2008 până-n 2010, un singur legumicultor, din comuna Belinț, Timiș, livra legume proaspete câtorva familii din Timișoara”, mentioneaza  Sergiu Florean, secretar general al ASAT România. In 2011, micul fermier   s-a retras,dar in urma, inceputul a prins contur. Alte microferme s-au arătat interesate de model: două din comunele Sagu și Ghioroc, din Arad,  și  cea de-a treia din satul Otelec, din Timiș. Femierii livrează marfa unor familii din Arad, Timișoara și Lugoj. Din 2012, modelul funcționează și-n Odorheiu Secuiesc, unde sunt 40 de familii de consumatori și-n București, unde sunt 60 de familii de “asatieni”. In fiecare zonă, grupul de consumatori încheie parteneriate cu ferme de familie, alese din satele apropiate orașelor. Angajamentele sunt încheiate între persoane fizice.

Cum funcționează modelul?
Consumatorii plătesc un abonament anual care include 8 luni de livrare, adică din aprilie pănă în decembrie abonații primesc, o dată pe săptămână, un coș cu legume. In decembrie, au parte doar de rădăcinoase și eventual spanac, salată verde dacă o permite temperatura de afară deoarece sistemul este adaptat ritmului naturii.

“Micii producători se întâlnesc, la început de an, cu consumatorii și stabilesc un buget care să acopere toate cheltuielile. Să presupunem că bugetul este de 5.000 de euro și sunt 40 de familii de consumatori. Suma se împarte la toți și rezultă prețul abonamentului”, explică Sergiu Florean. Abonamentul va avea același preț, indiferent de cantitatea de legume livrată pentru că recolta diferă de la an la an.

În ASAT, consumatorii sunt denumiți “consumactori” pentru că nu sunt simpli clienți. Fiecare familie are un reprezentant care participă o dată pe an la descărcarea, alcătuirea coșurilor cu legume, trimiterea newsletterelor către ceilalți membri ai grupului prin care informează despre stadiul culturilor. Legumele sunt livrate într-un punct din oraș, de obicei, unde lucrează unul dintre consumatori. In București, anul trecut, “asatienii”  își primeau legumele la librăria Kyralina.Urmeaza ca la nivelul tarii sa se stabileasca relatii profitabile intre producatori si consumatorii care doresc produse sanatoase

2 Comunicat de presă- Contaminarea apei la Beba Veche ,Timis ,dar și în localitățile înconjurătoare

Pe fondul agravării problemei contaminării apei subterane în Beba Veche, semnalată inițial încă din 2011, când apa a devenit inflamabilă, și ulterior reconfirmată de prezența în apă a unei cantități de arsen cu mult peste limita maximă în zona Beba Veche și în comunele limitrofe, mai multe ONG-uri și grupuri de acțiune din zonă și din țară, au solicitat autorităților, printr-o cerere de informații comună adresată către 11 instituții cu responsabilități în domeniul protecției mediului și sănătății publice, tratarea cu extremă seriozitate a problemei de la Beba Veche.

Astfel, Asociația Neuer Weg, cu sprijinul Asociației Profesioniștilor în Protecția Mediului Înconjurător și Asociația Pro Mediu Timiș, dar și al grupurilor de acțiune civică împotriva fracturării hidraulice de la Beba Veche și de la Dudeștii Vechi, au solicitat autorităților un set complex de documente, prin care autoritățile ar trebui să arate modul în care au gestionat problema apei contaminate de la Beba Veche, care, între timp s-a extins  și la comunele din jur, așa cum se temeau și autoritățile.

De asemenea, având în vedere faptul că problema contaminării apei în zonă nu este una nouă (a se vedea episodul din 2011, când apa a devenit inflamabilă), ONG-urile au solicitat autorităților informații privind modul în care au gestionat problema din 2011, dacă populația a fost anunțată în legătură cu contaminarea, măsurile luate pentru asigurarea apei către populație, măsurile luate pentru identificarea sursei poluării, sancțiunile aplicate companiei Petrom, care are sonde în zonă, precum și măsurile de refacere/decontaminare a apei dispuse.

Același set de întrebări se referă și la episodul de poluare 2014, când, spre deosebire de 2011, sursa poluării este incertă.  Între timp, conform cu mai multe informații, inclusiv de la oficialii firmei NIS Petrol, subsidiara Gazprom, activă în zonă, de-o parte și de alta a graniței româno-sârbe, se pare că în Serbia, foarte aproape de graniță există un câmp de sonde unde se folosește tehnologia fracturării hidraulice de mare volum. Primarul de la Beba Veche consideră sondele din Serbia responsabile de acest episod nou de contaminare a apei. Cert este faptul că autoritățile române au datoria să investigheze cauza și să vină cu un răspuns concret în acest sens.

Fiind vorba de o zonă de graniță, intervine necesitatea cooperării transfrontaliere între autoritățile de ambele părți, statuată și de Tratatul de la Espoo privind impactul de mediu în context transfrontalier, ratificată și de România și de Serbia, lucru semnalat și de scrisoarea ONG-urilor în cauză, care încearcă să vadă și dacă autoritățile române și sârbe au respectat procedura stipulată de convenția Espoo în cazul sondelor amplasate aproape de frontieră.

Întrucât situația este extrem de gravă și ea amenință să se extindă și mai mult, inclusiv peste graniță, ONG-urile doresc să transmită autorităților mesajul îngrijorării profunde. Această investigație este cu atât mai necesară cu cât societatea civilă din zonă și din România, în general, este extrem de îngrijorată de impactul exploatărilor de hidrocarburi, în speță neconvenționale, dar nu numai, pe fondul multiplelor studii științifice care stabilesc legături clare, fără echivoc, între fracturarea hidraulică (exploatările de hidrocarburi) și contaminarea apei.

Aici puteți descărca scrisoarea trimisă de ONG-uri autorităților, buletinul de analiză a apei realizat pentru Consiliul Județean Timiș în septembrie 2014, și buletinul de analize privind contaminarea cu arsen la Dudestii Vechi, realizat de localnici din zonă, în condițiile în care autoritățile au răspuns negativ solicitării de date cu privire la analiza apei în zonă.

De asemenea, având în vedere gravitatea problemei, ONG-urile au considerat necesar să aducă această problemă și la cunoștința Secretariatului General al Guvernului și a Administrației Prezidențiale. ONG-urile sunt dispuse să se folosească de toate mijloacele legale pentru a elucida acest caz și pentru pedepsirea vinovaților, respectiv crearea unui precedent care să responsabilizeze pe operatorii din domeniul forajelor de hidrocarburi.

Îngrijorarea ONG-urilor vine și pe fondul studiilor multiple apărute în ultima perioadă, inclusiv oficiale, care atestă legătura directă între foraje și contaminarea apei. Iata aici un document oficial al Departamentului de Protecția Mediului din statul Pennsylvania, unul din statele cu activitatea de fracturare hidraulică cea mai intensă, prin care sunt inventariate toate cazurile prin care statul a constatat contaminarea apei de către foraje.

Acest document, împreună cu alte documente oficiale apărute în ultima perioadă vin să infirme afirmațiile proponenților fracturării hidraulice, care afirmă, ignorând realitatea, că nu a existat NICI MĂCAR UN SINGUR CAZ DE CONTAMINARE A APEI. 252 de cazuri OFICIALE de contaminare a apei sunt documentate cu lux de amănunte, de către această instituție. După ce o perioadă îndelungată, instituția responsabilă cu protecția mediului din Pennsylvania s-a ferit să aducă adevărul cutremurător la suprafață, presiunea publică din Pennsylvania a dus, până la urmă, la apariția acestor date lipsite de echivoc, care arată foarte clar faptul că fracturarea hidraulică este responsabilă pentru contaminarea apei.

Aveți atașate:

- buletinul analiză privind prezența arsenului în apă, probe prelevate de la Dudeștii Vechi în 30 ianuarie 2015, precum și

- analiza realizată de Aquatim, în data de 23, respectiv 25 septembrie 2014, obținute prin intermediul Consiliului Județean Timiș, care a direcționat Asociația Pro Mediu Timiș spre această instituție);
- scrisoarea adresată autorităților, în format pdf

 

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*