Chiar dacă ” legiuitorii” fac un deliciu din incompatibilitate primarul continuă să rămână “piatra unghiulară” a ţării, mult prea demolată. Trebuie să le ascultăm oful şi să le fim alături,” căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu.
Şi stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu. De aceea, cine se împotriveşte stăpânirii, se împotriveşte rânduielii puse de Dumnezeu; şi cei ce se împotrivesc îşi vor lua osânda. Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei, dar, să nu-ţi fie frică de stăpânire? Fă binele, şi vei avea laudă de la ea.” (Romani 23/1-3)
Pornind de la cota zero şi până pe vârful Omu, dispunem de toate formele de turism din lume. Să învăţăm a pune preţ pe frumuseţile naturii, pe bogăţiile create şi administrate de primarii care, şi pe vreme de criză sfinţesc comunitatea dimpreună cu gospodarii locului. Noi premiem simbolic profesionişti din administraţie, învăţământ, cercetare, agricultură, silvicultură, industrie alimentară, şi din alte domenii de activitate. Dar străinii care ne trec pragul, apreciază mult mai mult oameni, locuri, fapte, obiceiuri, tradiţii, mâncăruri, şi chiar uliţele înnămolite sau pline de praf din multe cătune uitate de vremuri. Nu este nici un cătun, nici o palmă de pământ din România care să nu fie binecuvântat de Dumnezeu. Orice palmă de pământ atrage atenţia prin ceva anume, fie şi numai dacă rodeşte ciulini prin “stepa “Bărăganului, căci şi ei sunt mult solicitaţi de industria farmaceutică. Turismul de masa ori individual; turismul balnear/curativ, cultural, ecologic, ştiinţific, cinegetic, etnografic, pun temelia unor “fabrici” de produs bani, sănătate, prosperitate.