Toti amarastenii de la Talpa Tarii,inclusiv botoşănenii din  mediul rural ,muncesc din greu si platesc  din banii lor inclusiv stingaciile celor de la APIA . O parte dintre primarii din judeţ,DEGEABA au tras   un semnal de alarmă în cadrul unei şedinţe de Colegiu Prefectural, plângându-se prefectului că salariaţii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) îşi bat joc de oameni. “Este inuman ce se întâmplă. Bătrâni purtaţi pe drumuri şi întorşi de câte trei ori dupa hirtii peste hirtii,sa se lase lehamite de  tot. Identificarea parcelelor, procedurile pe ansamblu sunt greoaie”, a declarat Dumitru Chelariu, primarul din Pomârla.

Oficialul a explicat că agricultorii din comuna sa precum şi cei din comunele vecine sunt arondate biroului din Dorohoi al APIA, toţi confruntându-se cu probleme mari.

Cei de la APIA trimit scrisorile tirziu,ca sa  le ia banii din penalizari

Primarul a arătat că scrisorile de programare a agricultorilor ajung de multe ori după data când aceştia ar trebui să se prezinte pentru a-şi declara parcelele, iar autorităţile locale nu pot interveni cu nimic. “Mai grav este că întârzierea cererilor atrage după sine penalizarea oamenilor. Ei vor primi astfel mai puţin bani ca subvenţie, penalitatea fiind de 1% pe zi”, a mai spus primarul.”La APIA este un funcţionar public care îşi bate joc de oameni. Dar vom aduce în faţa dumneavoastră directorul agenţiei pentru ca, în cadrul viitoarei videoconferinţe să-i comunicaţi problemele”, a fost reacţia  , acesta criticând astfel managementul agenţiei.Directorul APIA recunoaşte că sunt probleme în relaţionarea cu fermierii, dar pune o mare parte din vină pe nepregătirea acestora.

 Noile reglementări din domeniul agricol pun beţe în roate si fermierilor care au în arendă suprafeţe mari de teren

“Unii nu ştiu nici unde au pământul. Alţii vin în stare de ebrietate, vor să le completeze angajaţii noştri documentele. Sunt oameni şi ei, nu au timp pentru asta. Noi dăm la fiecare câte două pagini de instrucţiuni şi atenţionări, dar nu le citesc”, a declarat Gica Huţanu, directorul APIA. În opinia directorului, situaţia se va rezolva odată cu înfiinţarea camerelor agricole la nivelul comunelor, care îi vor instrui pe agricultori.  Pentru terenurile arendate trebuie să prezinte munţi de hârtie la APIA

Vrem să comasăm terenurile, să lucrăm mai efficient,dar birocratia nu ne lasa

Si arendaşii sunt obligaţi să prezinte la APIA toate contractele de arendă în copie.  Cine are o mie de  arendatori,trebuie sa  să vina cu un portbagaj de hârtie şi să-l depun la APIA,desi era de ajuns un tabel centralizator, aprobat de primărie, adeverinţă pe propria răspundere, copie de la Registrul Agricol şi era totul simplificat, exact cum este şi în alte ţări . Probleme au fost şi în privinţa schimburilor de teren, care iniţial nu se puteau valida decât în faţa notarului, ceea ce însemna costuri foarte mari pentru fermieri.

In legătură cu schimburile de teren, cu registrul agricol, si  contractele de arendă pentru  semnarea acestor documente la notar este inca o  aberaţie. Noi nu schimbăm proprietatea, schimbăm folosinţa terenului, vrem să comasăm terenurile, să lucrăm mai efficient,dar birocratia nu ne lasa .

2-Sanatatea noastra depinde si de aceste “amanunte”-Contraindicatiile plantelor medicinale

-Aloe provoaca in unele cazuri inflamatia intestinului gros, afluxul de sange .a organele bazinului mic, inhiba peristaltismul intestinal. Cei cu afectiuni ale ficatului, rinichilor si vezicii biliare vor folosi cu prucenta aceasta planta.
– Armurariul nu se foloseste in cazurile de: tromboflebita, hipertensiune si coagulabilitatea sangelui crescuta.

-Barba – ursului (multi o cunosc drept coada calului) in caz de supradozare apar dureri de rinichi, in zona de jos a spatelui. Trebuie folosita cu moderatie de catre bolnavii cu hipertensiune, cu boli de inima si de rinichi.

-Baile de namol (peloidoterapia, fangoterapia) imbunatatesc metabolismul organismului in general, stimuland functionarea glandelor endocrine. Nu se folosesc (chiar se interzic) in cazuri de: afectiuni oncologice, mioame, tuberculoza activa, tiroidoza, imediat dupa un infarct miocardic, in timpul sarcinii, in procesele inflamatorii acute.

-Castanul, supradozat folosit sub forma de flori in ceai, in doze mari provoaca crampe ale degetelor de la maini.

-Cimbrisorul in cantitati foarte mari duce la hiperfunctia glandei tiroide. Este contraindicat femeilor insarcinate si in cazuri de ulcer stomacal si duodenal, pielonefrita, hepatita, aterioscleroza coronariana si cerebrala, fibrilatie auriculara (atriala).

-Catina alba este contraindicata pentru bolnavii cu colicistita acuta, pancreatita, diaree cronica. La barbati, catina alba poate provoaca prostatita adenomatoasa iar la femei mastopatie datorita continutului de fitohormoni. in caz de astm bronsic si in alte cazuri rare, beta-carotenul care se afla in cantitati mari in catina alba poate provoca alergie.

-Coada soricelului poate provoca in caz de supradozare ameteala, diaree, eruptii, tromboflebita.
– Echinacea nu se recomanda in cazuri de imbolnaviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoza, scleroza multipla, colagenoza si in caz de sensibilitate ridicata fata de plante compozite.

-Florile de tei supradozate, folosite in ceai dau complicatii la inima daca se bea mai mult de o luna, de doua ori pe an. Pauza intre doua cure trebuie sa fie nu mai mica de 6 luni.

-Hameiul, folosit in cantitati mari, duce la dureri de cap, dureri de burta, greata, voma, dezvoltarea tumorilor, scaderea potentei, iritarea mucoasei tractului digestiv.

-Iarba mare ridica tensiunea.

-Imortela, folosita in doze mari, ridica tensiunea arteriala, provoaca fenomene de incetinire a functiilor ficatului.

-Inul, sub forma de seminte, provoaca diaree. Folosirea indelungata (mai mult de trei saptamani) actioneaza negativ in cazuri de colecistita si hepatita.

-Ginsengul nu se recomanda bolnavilor cu hipertensiune, cu diferite infectii, hiperexcitabilitate. Uneori apare insomnie, dureri de cap, de inima, dezvoltare sexuala prematura (mai ales la fete). Supradozarea duce la scaderea potentei.

-Laptisorul de matca nu se foloseste in caz de boala Addison (boala a glandei suprarenale).

-Laminaria (alge marine) – supradozata, folosita timp indelungat, duce la osteoporoza.

-Macesul, atat de cunoscut, provoaca distrugerea smaltului dentar, depunerea pietrelor la rinichi, diaree, daca e folosit excesiv.

-Matasea de porumb in cantitati mari inhiba centrul nervos care coordoneaza activitatea inimii, dar in doze mici il stimuleaza. Supradozata provoaca de asemenea si trombolfebita.

-Melisa nu se foloseste in caz de hipotensiune.

-Mustarul este contraindicat in tratarea bolilor de rinichi si a tuberculozei.

-Paducelul, in doze mari provoaca scaderea brusca a tensiunii arteriale, dureri de cap, spasme intestinale si voma daca este baut pe stomacul gol. Dupa folosirea ceaiului sau tincturilor cu paducel se interzice a se bea apa rece deoarece apar colici intestinale.

-Patlagina si semintele ei, in caz de supradozare, cand sunt folosite ca ceai sunt contraindicate bolnavilor de ulcer si gastrita hiperacida. Daca aciditatea este scazuta, patlagina se foloseste cu succes in tratarea acestor boli.

-Patrunjelul agraveaza durerile de cap iar sucul este contraindicat femeilor insarcinate si mamelor care alapteaza. Consumarea lui duce la eliminari in exces de Kaliu care trebuie recuperat consumand alimente bogate in acest element.

-Pelinul, in cantitati foarte mari provoaca spasme, halucinatii, tulburari psihice.

-Pojarnita (sunatoarea) ridica tensiunea arteriala, provoaca stenozarea (ingustarea) vaselor sanguine, fotodermita, scaderea potentei daca o folositi un timp indelungat. Folosind pojarnita nu aveti voie sa folositi inhalatori pentru astm bronsic, medicamente pentru raceala si febra de fan. Cu pojarnita nu sunt compatibile produse ca: berea, cafeaua, bobul, ciocolata, castravetii in otet, iaurtul.

-Menta nu se recomanda pentru bolnavii cu hipotensiune, aciditate scazuta a sucului gastric, hernie. Folosirea indelungata a mentei duce la decontractarea sfincterului vezicii urinare, si ca rezultat la incontinenta urinara. Uneori duce si la scaderea potentei. Menta proaspata este putin toxica si este indicat a fi folosita in ceaiuri.

-Podbalul este interzis categoric celor cu afectiuni ale ficatului si alcoolicilor. Provoaca dureri abdominale, greata, stari febrile, icter.

-Pungulita de camp este contraindicata femeilor insarcinate.

-Rostopasca este o planta minune care a salvat multi oameni bolnavi. Dar folosirea indelungata a plantei provoaca greata, voma, inhibarea centrului respirator, paralizie spinala, crampe musculare.

-Salvia nu se administreaza mai mult de 2 luni la rand deoarece poate provoca iritarea mucoaselor. Femeilor insarcinate si bolnavilor de nefrita le este contraindicata folosirea interna.

-Socul, boabele de soc, folosite in doze mari (peste 200 g pe zi), duc la intoxicarea organismului asociata cu stari de voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii. Este contraindicat persoanelor cu diaree cronica si acuta, producand iritatii ale colonului.

-Stejarul – coaja lui se foloseste in medicina populara pentru tratarea diareei, dizenteriei, stomatitei. Folosita timp indelungat pentru gargara duce la scaderea simtului olfactiv. Folosit pentru uzul intern in doze mari provoaca scaderea apetitului, voma, colica renala.

-Stevia este contraindicata bolnavilor de tuberculoza. Uneori provoaca uremie.

-Troscotul, in doze mari, intareste tonusul uterului, coagula-bilitatea sangelui. Nu se recomanda pentru femeile insarcinate, pentru bolnavii cu inflamatii acute ale rinichilor sau vezicii urinare.

-Urzica, in cantitati mari, duce la marirea coagulabilitatii sangelui. Nu se recomanda pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala, aterioscleroza, polipi, adenom testicular. Se interzice in caz de hemoragie uterina provocata de fibroame si mioame. La varstnici poate agrava tromboflebita.

-Valeriana (odoleanul), folosita timp indelungat, duce la inhibarea functiilor organelor interne, provoaca dureri de cap, greata, schimbari in functionarea inimii, scaderea capacitatii de munca.
-Vetricea este contraindicata femeilor insarcinate si copiilor mici deoarece ridica tensiunea daca e folosita in cantitati mari.

-Preparatele diuretice supradozate, consumate un timp indelungat, pot provoca dereglarea ritmului cardiac si edem cerebral. Nu este indicat a se bea leacurile care scad tensiunea si cele pentru inima cu suc de grepfrut. Aceasta duce la intoxicarea organismului si la alte urmari grave.

Folosirea plantelor medicinale in vindecarea copiilor cere o atentie deosebita si cunostinte aprofundate de fitoterapie. Trebuie consultat si medicul pediatru.
De pilda, adultii usor excitabili folosesc cu rezultate foarte bune talpa gastei si valeriana (odolean). Pentru copiii cu aceeasi problema in nici un caz nu se folosesc plantele mentionate mai sus. Folosirea sistematica a plantei talpa gastei la copii poate duce la oprirea cresterii si la caderea parului.

Ceaiul din flori de tei cu miere de albine, poate fi consumat de copii de la 14 – 15 ani, daca nu sufera cu inima si nu au afectiuni renale sau distonie vegetativa vasculara. La unii copii ceaiul provoaca ridicarea brusca a tensiunii.

Am incercat sa va arat ca Tratamentul cu plante medicinale nu este atat de inofensiv cum ar parea la prima vedere. Asta nu inseamna ca trebuie sa disperati si sa renuntati la fitoterapie. Natura este farmacia Domnului si nu putem sa nu apelam la ajutorul ei. Pentru ca Tratamentul cu plante sa va aduca numai sanatate si bucurie trebuie sa indepliniti cu strictete indicatiile medicului fitoterapeut, sa nu depasiti dozele si termenele propuse in retete si sa faceti pauzele necesare intre seriile de Tratamente.
Uneori medicii spun: “este tarziu”. Natura insa niciodata nu spune “este tarziu”; ea are leacuri pentru orice stadiu al maladiei si permanent ne intinde o mana de ajutor, propunandu-ne diferite solutii.

                              Atentie la ceapa si usturoi!

Din studiile efectuate asupra proprietatilor si efectelor Cepei si Usturoiului, se pare ca aceste doua vegetale deosebite au proprietatea de a “absoarbe” virusii si bacteriile, in momentul in care sunt “activate”, adica in momentul in care intra in contact cu aerul.

Astfel, in trecut, in traditia romaneasca Ceapa si Usturoiul se “desfaceau” la masa si se mancau direct, ca atare, pe loc. Nu se preparau spre a se lasa “pe mai tarziu”.

Si de ce se facea asa?… In momentul in care Ceapa si Usturoiul sunt “activate” (intra in contact cu aerul), ele incep sa “absoarba” din mediul inconjurator virusii si bacteriile.

Cind se mananca direct, pe loc, ea intra direct in organism. Astfel, procesul de absorbtie al virusilor si bacteriilor se produce doar in interiorul organismului, preluand de acolo virusi si bacterii.

In cazul in care Ceapa si Usturoiul nu se consuma “pe loc”, in contact cu aerul ele incep “absorbirea” de virusi si bacterii din mediul inconjurator (pana la momentul in care le mancam), pe care noi apoi le introducem in organismul nostru gata “impanate”.

Astfel, putem alege:
– folosim Ceapa sau Usturoiul spre a atrage virusii si bacteriile din atmosfera, pe care apoi sa le introducem in organism, sau
– folosim Ceapa si Usturoiul sa absoarba doar virusii si bacteriile din organism?…
De noi depinde… 
In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.

Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti  membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa  curatata intr-un vas in fiecare camera a casei . Doctorul nu a crezut si a cerut  una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. In mod evident aceasta a absorbit
virusul pastrand familia sanatoasa.
Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona . Acum  multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi dintre clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri peste tot in salon.
Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit. Treaba functioneaza!

Morala povestii este urmatoarea : cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri in fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti unu sub birou sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea. Noi am facut asta anul trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit de gripa.  Daca totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum… ce aveti de  pierdut? Doar cateva cepe!!!!
Acum… mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o prietena din Oregon care de obicei imi trimite contributii la articolele pe tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea experienta despre ceapa:
“Eu nu stiam despre povestea cu fermierul… dar stiu ca eu personal  am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit un articol care spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui unul din capete intr-o furculita si sa pui capatul infipt in furculita intr-un borcan gol… iar apoi sa pui borcanul langa patul pacientului peste noapte.

Se spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza germenilor… si chiar asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un dezastru, dar eu déjà ma simteam mai bine.
Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa, cat si usturoiul, distribuite prin camera, au salvat pe multi de la ciuma neagra. Ele au multe proprietati antibacteriale si antiseptice.”

3 -Patarea cafenie a frunzelor (Venturia pyrina),sau rapanul parului

Rapanul se manifesta pe frunze sub forma unor pete rotunjite, de culoare verzuie-bruna la inceput, apoi cenusiu-bruna, cu aspect catifelat. Frunza incepe sa se necrozeze in dreptul petelor si se deformeaza. Pe ramuri atacul apare mai ales in jurul mugurilor si la baza ramurilor. La inceput, leziunile sunt superficiale, mici si rotunde, apoi prin extinderea meceliului, suberul este ridicat si crapa.

Pe fructe, atacul se manifesta de timpuriu printr-o patare asemanatoare cu cea de pe frunze. Cand petele sunt mari, se unesc cu timpul si determina craparea fructului. Perele se deformeaza, iar crapaturile servesc drept porti de  patrundere pentru alte ciuperci saprofite sau pentru monilia.

Fructele mai dezvoltate sunt mai putin sensibile la atac. Boala produce pagube in special in regiunile ploioase. Pentru combaterea bolii, se recomada: suprimarea ramurilor atacate, insacuirea fructelor (la pomii pitici din gradinile familiale) si stropiri cu fungicide.

 

Rapanul

 

2. Arsura bacteriana (Pseudomonas syringae)

Boala este de natura bacteriana si se manifesta pe ramuri, frunze si fructe. Pe frunze apar pete mici circulare, de culoare verzui deschis-galbuie la inceput, iar mai tarziu culoarea acestora devine brun-rosiatica. In dreptul petelor, tesutul se usuca. Aceste portiuni de frunza moarta se vor desprinde si vor cadea generand un aspect de frunza ciuruita. Pe frunze apar pete mici, circulare, negricioase, chiar adancite. Pe ramuri se produc leziuni adanci si deschise.

Pentru combatere se recomanda masuri de igiena culturala (inlaturarea prin taiere a organelor bolnave, dezinfectarea uneltelor, a radacinilor cauzate la taiere), si tramente chimice cu produsele: Dithane 75 WP-0,2%, sulfat de cupru 0,5%, Merpan 50 W-0,2% etc.

arsura bacteriana

 

3. Focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora)

Se pare ca focul bacterian este boala cea mai pagubitoare pentru par, gutui si mar. Bacteria ataca frunzele, florile si ramurile parului, producand innegrirea si uscarea primelor doua. Frunzele atacate nu cad de pe lastar, ci raman agatate, dand un aspect de pom „ars”. Ramurile tinere infectate se si se usuca. Uneori pe ramuri si trunchi se observa scurgeri cleioase (in care se gasesc bacteriile), in special in anii ploiosi.

Pentru combatere se recomanda: inlaturarea prin taiere a organelor bolnave, dezinfectarea ranilor si a uneltelor de taiat, varuirea trunchiului, combaterea insectelor (care raspandesc boala) si stropiri cu fungicide.

Focul bacterian

4. Fainarea parului (Podosphaera leucotrycha)

Ataca frunzele si ramurile. Frunzele atacate se ingroasa, devin casante, se rasucesc, se usuca si cad. Pe limb se observa o pulbere cenusie-albicioasa, iar mai tarziu galbuie. Florile atacate prezinta sepale diforme, petale inguste, filiforme, iar ovarul nu se mai dezvolta.

Pentru combatere se recomanda: masuri de igiena culturala si stropiri cu produse ce contin sulf.

 

5. Cancerul deschis al ramurilor (Nectria galligena)

Atacul se manifesta prin aparitia pe scoarta pomilor a unor leziuni (cancere) deschise care dureaza mai multi ani, fara a se cicatriza. Boala incepe sa se observe inca de la lastarii verzi sau pe ramurile anuale, la care scoarta se  altereaza, se brunifica si moare, lasand lemnul dezgolit

Agentul patogen patrunde in scoarta prin lenticele, rani, cicatrice sau mici intepaturi de insecte. Pe leziuni, apar 2 feluri de organe de reproducere ale parazitului, unele sub forma de pustule albicioase, altele ca niste punctisoare rosii abia vizibile cu ochiul liber. Ramurile tinere pot fi cuprinse de jur-imprejur, in timp ce ramurile mai batrane sunt atacate numai intr-o parte si pot trai multa vreme.

Cancerul deschis al ramurilor

 

Aciditatea solului, umiditatea, excesul de azot, gerul, sunt factori care ajuta la instalarea cancerului deschis. Pentru combatere se recomanda: aplicarea amendamentelor cu calciu pe solurile aride; indepartarea prin taiere a ramurilor atacate; ranile se dezinfecteaza cu o solutie de sulfat de cupru si se ung cu mastic; stropirea cu zeama bordeleza 2% in perioada de repaus si cu zeama bordeleza 1% dupa caderea petalelor.

 

6. Cancerul radacinilor (agrobacterium tumefaciens)

Ataca radacinile si coletul, producand tumori cu marime variata. La inceput acestea sunt albe si moi, iar mai tarziu devin dure si de culoare bruna. Agentul patogen (bacteria) traieste in sol, unde ierneaza si poate sa-si pastreze vitalitatea chiar si in lipsa plantei gazda. Patrunde in planta prin rani. Cei mai sensibili sunt puietii care pot fi usor infectati odata cu altoirea, sau cu transplantarea.

 

Cancerul radacinilor

 

Pentru combaterea bolii se au in vedere mai multe masuri preventive. La plantare se recomanda dezinfectia pomilor cu solutie de piatra vanata 1%, in care se introduc radacinile si coletul timp de 5 minute, dupa care se spala bine cu apa multa. indepartarea tumorilor si dezinfectarea ranilor rezultate nu se recomanda, deoarece nu da rezultate bune.

 

7. Monilioza semintoaselor (Monilinia fructigena)

Monilioza apare atat in livada cat si in depozite, atacand fructele ce se apropie de maturare. Pe fructe, apar la inceput pete brune, care se intind cu  timpul pana ce cuprind fructul in intregime. In dreptul petelor, pulpa se inmoaie si  putrezeste. Pe portiunile putrezite, apar niste pernute alb-cenusii dispuse in cercuri concentrice. Fructele putrezite cad de timpuriu, iar in zonele secetoase, fructele atacate se zbarcesc odata cu venirea toamnei, se mumifica si raman agatate de ramuri.

Monilioza semintoaselor

 

Pentru combatere se recomanda: strangerea si arderea fructelor mumificate si a celor cazute; taierea si indepartarea lastarilor si ramurilor atacate; aplicarea stropirilor cu zeama bordeleza 2% iarna; primavara, dupa caderea petalelor, zeama bordeleza se aplica in concentratie de 0,75-1%. De asemenea, se vor efectua stropiri in cursul perioadei de vegetatie, la intervale de 2 saptamani, fie cu zeama bordeleza 0,75-1%, fie cu alte fungicide.

 

8. Fumagina (Capnodium salicinum)

Se intalneste frecvent in livezi de par dar si in cele de mar, prun, piersic si cais neingrijite, atacate de afide.

Ciuperca se dezvolta numai pe seama substantelor dulci secretate de insecte sau produse de unele plante ca urmare a intepaturilor de afide. Pe frunze, ramuri si uneori pe fructe, se formeaza cruste negricioase, asemanatoare funinginei. aceste cruste acopera numai partea superioara a frunzelor, cea inferioara pastrandu-si culoarea verde. Pomii atacati prezinta frunzele si ramurile innegrite.

 

9. Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Putregaiul cenusiu apare pe fructe, care se inmoaie si se acopera cu un mucegai cenusiu. La inceput petele sunt brune, bine  conturate iar mai tarziu devin brune-oliv cu mucegaiul pulverulant. tesuturile se inmoaie si putrezesc.