Macar voi,care credeti “ ca trupurile voastre sunt madulare ale lui Hristos”, nu  faceti din ele madulare ale unei curve “bisericesti”!Nu stiti ca cine se lipeste de o curva este un singur trup cu ea? Caci este zis: “Cei doi se vor face un singur trup”.Dar cine se lipeste de Domnul este un singur duh cu El.Fugiti de curvie! Orice alt pacat, pe care-l face omul, este un pacat savarsit afara din trup; dar cine curveste pacatuieste impotriva trupului sau.Nu stiti ca trupul vostru este Templul Duhului Sfant care locuieste in voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu sunteti ai vostri?Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.”(1 Cor.6/16-20)Plonjaţi în oceanul plin de păcate şi salvaţi de la innec oamenii pentru care a sângerat Isus. Ajutaţi dar nu vă faceţi una cu păcatul.Numai astfel “Ieşiţi…

 “Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit şi au ajuns până în cer; şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nelegiuirile ei” (Ap.18/4-5). Da ţi afară din voi tot ce aveţi mai “bun”, pentru a-l lăsa pe Isus ca să se întrupeze şi să împărătească în voi; Când o să-i daţi numai Lui cârmuirea fiintei voastre; Când o să vă botezaţi în moartea lui Sfântă, Purificatoare, o să puteţi totul! Dar pentru asta,descălţaţi-vă de papucii plini de noroaiele păcătuirii şi încălţaţi-vă cu râvna Evangheliei; Descălţaţi-vă, pentru că locul pe care-l călcaţi în picioare… este Sfânt, ca să vă sfinţiţi şi voi. Aşadar,” Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii.” (Ef.6/11-18)

Dezbrăcaţi-vă de frunze, motivaţii şi scuze; Goliţi-vă de năravuri, pofte, viclenii, curvii şi de alte proaste obicee-cirpeli nedumnezeiesti ,căci …” Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm, dar, de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii-

Să trăim frumos, că în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizm ă; ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele.” (Rom.13/12-14) Descălţaţi şi dezbrăcaţi de caracterul infect, veninos, curvar, viclean, periculos, mort în păcat, puteţi Totul în Hristos. Dar nu voi puteţi totul, ci harul lui Dumnezeu care locuieşte în omul născut din nou;Voi  lasati-va modelati in “robinetul ” de lut,prin care faptuieste  si curge Duhul Sfint-Izvorul cu Apa VIE- caci El este Intruparea SI NUMAI EL FACE TOTUL FOARTE BINE,nu omul firesc!!! . Căci omul adamic are ca tată pe diavol (Ioan 8/44) şi nimic bun nu locuieşte în el. Cel “nealtoit “pe viţă Nobilă, Cristică, nu poate face nimic bun, despărţit de Isus. Până şi cele mai bune fapte ale omului neinnoit sunt ca o cârpă murdară. Niciodată faptele fireşti nu vor putea fi suplinite, fardate cu pomeni, lumânări, bani. Căci împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură. Acolo nu sunt WC-uri, fabrici de lumânări sau de avorturi etc Puteţi da toate comorile lumii pentru păcate, că nu au nici o trecere pe Uşa Isus…” Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi; fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu i-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat…

S-au falit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit; şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare… De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor; aşa că îşi necinstesc singuri trupurile; căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin

Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor în una care este împotriva firii; tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori, bârfitori, urători de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă. Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.” (Rom.1/18-32)

Popor Roman, lasa Duhul să scrie pe inimă şi învăţătura din cap.3, Isaia, căci dacă nu te goleşti de sine, pentru a fi umplut cu Plinătatea Dumnezeirii, ţi se va lua orice sprijin şi orice mijloc de trăi, orice izvor de pâine şi orice izvor de apă, pe viteaz şi pe omul de război, pe judecător şi pe proroc, pe ghicitor şi pe bătrân

… pe căpetenia peste cincizeci şi pe dregător, pe sfetnic, pe meşteşugarul ales şi pe vrăjitorul iscusit.”Le voi da băieţi drept căpetenii – zice Domnul – şi nişte copii vor stăpâni peste ei. Oamenii se vor asupri unii pe alţii, unul va apăsa pe celălalt, fiecare pe aproapele lui, tânărul va lovi pe cel bătrân, şi omul de nimic, pe cel pus în cinste.” Vor merge până acolo încât unul va apuca pe fratele său, în casa părintească, şi-i va zice: “Tu ai o haină, fii căpetenia noastră! Ia dărâmăturile acestea sub mâna ta!” Dar în aceeaşi zi el va răspunde: “Nu pot să fiu doctor, căci în casa mea nu este nici pâine, nici haină: nu mă puneţi căpetenie peste popor.” Se clătină Ierusalimul, se prăbuşeşte Iuda, pentru că vorbele şi faptele lor sunt îndreptate împotriva Domnului, înfruntând privirile Lui măreţe.

Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor, şi, ca sodomiţii, îşi dau pe fată nelegiuirea, fără s-o ascundă. Vai de sufletul lor, căci îşi pregătesc rele! “Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui. Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul faptelor lui

Poporul meu este asuprit de nişte copii şi-l stăpânesc nişte femei! Poporul meu, cârmuitorii tăi te duc în rătăcire şi pustiesc calea pe care umbli!” Domnul Se înfăţişează la judecată, sta în picioare ca să judece popoarele. Domnul intra la judecata cu bătrânii poporului Său şi cu mai marii lui: “Voi aţi mâncat via! Prada luată de la sărac este în casele voastre! Cu ce drept călcaţi voi în picioare pe poporul Meu şi apăsaţi pe săraci? – Zice Domnul Dumnezeul oştirilor.” Domnul zice: “Pentru că fiicele Sionului sunt mândre şi umblă cu gâtul întins şi cu priviri pofticioase, pentru că păşesc mărunţel şi zornăie cu verigile de la picior – Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi ruşinea.”

În ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoabă la picioare şi sorisorii, şi lunisoarele, cerceii, brăţările şi maramele; legăturile de pe cap, lănţişoarele de la picioare şi brâiele, cutiile cu mirosuri şi baierile descântate;

Inelele şi verigile de la nas; hainele de sărbătoare şi cămăşile cele largi, mantiile şi pungile; oglinzile şi cămăşile subţiri, turbanele şi maramele uşoare. Şi atunci, în loc de miros plăcut, va fi putoare; în loc de brâu, o funie; în loc de păr încreţit, un cap pleşuv; în loc de mantie largă, un sac strâmt; un semn de înfierare, în loc de frumuseţe. Bărbaţii tăi vor cădea ucişi de sabie, şi vitejii tăi, în luptă. Porţile fiicei Sionului vor geme şi se vor jeli; şi ea va şedea despuiată pe pământ. “(Îs. 3/1-26) “Şapte femei vor apuca în ziua aceea un singur bărbat şi vor zice: “Vom mânca pâinea noastră înşine şi ne vom îmbrăca în hainele noastre înşine; numai fă-ne să-ţi purtăm numele şi ia ocara de peste noi!” (Îs.4/1)