Publicat la:
Iulie 24, 2014
DACĂ deputatul Buta Gheorghe Sorin care a încheiat contract cu APIA Argeș, cercetat de DNA, dar nu face… valuri; Dacă Gabriela Ciuburgiu, directoarea fabricii de conserve Vascar Vaslui a fraudat bugetul UE cu peste 1,2 milioane euro şi nu face gaură în CER; Dacă tot mai mulţi funcţionari din APIA (provincială şi naţională) sunt urmăriţi penal, de ce nu se iau măsuri, măcar pentru Fondurile europene agricole, fraudate de companiile private? De ce, spre exemplu, APIA, nu este interesată de agricultorii care merg și 40 de km pentru a depune cererile pentru subvenții? De ce îşi bate joc de contribuabilii care îi cotizează pentru salarii şi mofturi de LUX?
Şi aici nu este vorba despre Primăria x ori fermierul y, din comună Horodnic de Sus, Suceava,care a făcut public faptul că a cerut subvenţii pentru 40 de vite pe care le avea în grajd, însă i-a fost aprobată subvenţia doar pentru 13 dintre acestea. Scandalul subvenţiilor acordate ilegal a devenit o regulă.Se fură la vedere, se fură în spatele uşilor închise Procurorii se chinuie să aresteze hoţii care tulbură apele de la APIA, dar mafioţii reuşesc să îi elibereze. Astfel, cu sprijinul funcţionarilor APIA, au fost acordate ilegal subvenţii, inclusiv unor asociaţii, în valoare de mii şi mii demii de lei. O analiză a Societății Academice din România arată că societățile private au întrecut autoritățile locale la fraudarea fondurilor europene, iar cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 față de 2010. Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menționat în proporție de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură și devoltare rurală — 17,42%. Pe locul trei se situează două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menționate împreună în deciziile penale — Fondul European de Garantare Agricolă FEGA și Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR — 12,12% din total.
Analiza SAR, pe baza datelor DNA și DLAF și a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene, arată că mediul privat (asociați, administratori, acționari, directori, manageri sau angajați ai unor companii private) deține o proporție de 57,20% din totalul cazurilor, urmat de autoritățile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali și funcționari publici) — 26,52%, ONG-uri — 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri — 7,58%.
Topul metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de abuzul în serviciu și instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită și instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanță pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită ‘șpaga 2.0′ de experții SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiții cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăți fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanțarea, spălare de bani.
