Păpădia, cu denumirea latină Taraxacum officinale, se foloseşte în scop terapeutic, toată planta. Astfel, tulpinile proaspete de păpădie, acrişoare şi zemoase, câte cinci-şase pe zi, consumate ca atare, ajută în hepatita cronică şi sunt de folos diabeticilor, câte zece pe zi, cât păpădia este înflorită.
Tulpinile de păpădie, în cure de câte 14 zile, cât planta este foarte tânără, se recomandă oamenilor bolnăvicioşi, veşnic obosiţi şi abătuţi.
Tulpinile proaspete de păpădie se folosesc cu succes şi în bolile de piele, îmbogăţesc sucul gastric, curată stomacul de substanţe care se elimină greu, pot dizolva calculul biliar fără dureri, pot stimula activitatea hepatică şi biliară.
Datorită unor substanţe curative şi de sinteză foarte importante, înlătura tulburările de metabolism.
Datorită efectului său depurativ, o cură cu tulpini proaspete de păpădie, de trei-patru săptămâni, ajută în artrită şi reumatism.
Rădăcinile de păpădie, consumate în stare crudă, precum şi cele uscate folosite la prepararea ceaiului au efect depurativ, sudorific şi diuretic, stimulează digestia, subţiază sângele.
Frunzele de păpădie se pot consuma, cât sunt foarte tinere mai ales, în salată. Au un gust uşor amărui, dar” îndulceşte” multe dureri.