Noua lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole, va intra în vigoare începând de la 1 ianuarie 2014.Ea prevede cea mai mare amendă care s-a dat vreodată unei persoane fizice: 500.000 de lei. În anumite situaţii, amenda poate fi chiar şi de ordinul a câtorva milioane de lei
.Sancţiunea este prevăzută în priectul de lege pentru cei care cumpără un hectar de teren agricol din extravilan şi, apoi, doi ani consecutiv, nu cultivă nimic pe el sau îl folosec în alte scopuri. …In Art.14(1)Terenurile agricole dobândite prin vânzare – cumpărare, în condițiile prezentei legi, trebuie să fie utilizate potrivit destinației categoriei de folosință înscrise în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară.Art 17. (5) Nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (1) se sancționează cu amendă de 100.000 lei/ha. Nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (1) timp de 2 ani consecutiv se sancționează cu de 5 ori cuantumul amenzii prevăzut în prezentul alineat(adică, cu 500.000 lei/ha).Proiectul Legii privind vânzarea – cumpărarea terenurilor agricole de către persoane fizice, iniţiată de Ministerul Agriculturii, este criticat in fel si chipPrintre altele, cei care au un teren de vânzare trebuie să facă o cerere la primărie, însoţită de oferta de vânzare cu toate datele. La rândul ei, primăria trebuie să notifice atât preemptorii, cât şi Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare (AARPF). Doar dacă niciunul dintre preemptori şi nici Statul, prin AARP, nu cumpără terenul scos la vânzare, proprietarul are dreptul să-l vândă altcuivaNumai ca legea îi dezavantajează pe români în faţa străinilor Asta o demonstrează şi prevederea de la Art 4, litera c): „Persoana fizică care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, deține în proprietate terenuri agricole pe teritoriul României trebuie să facă dovada că a desfășurat activități agricole pe acestea, în condițiile stabilite prin normele metodologice la prezenta lege“.
Ambiguitati ministeriale sunt si vor fi
Dacă un român are un hectar de teren pe care în ultima vreme nu l-a mai lucrat, din lipsă de finanţare, dar care între timp a făcut rost de nişte bani, să zicem dintr-o moştenire, şi vrea să se apuce de agricultură, acesta nu va mai putea cumpăra niciun metru de teren agricol. În schimb, orice străin va putea cumpăra până la 100 de hectare, prezentând o simplă adeverinţă că „a desfăşurat activităţi agricole o perioadă de 5 ani“. Apoi tinerii, pe care Guvernul se laudă că-i sprijină să rămână în mediul rural, sunt pe penultimul loc la dreptul de preempţiune, şi doar cei din mediul rural, pentru că cei de la oraş nu vor mai putea cumpăra deloc terenuri agricole, neavând, aşa cum prevede legea, „minimum 5 ani de activitate în agricultură“.De exemplu, cum va fi verificat un străin care vrea să cumpere teren dacă, într-adevăr, „a desfăşurat activităţi agricole cel puţin 5 ani“? Apoi, nu se precizează explicit dacă unul dintre cei care au avut drept de preempţiune, dar nu a cumpărat (vecinul sau arendaşul), mai are dreptul să cumpere acel teren la orice preţ, dacă el rămîne nevândut. Nu în ultimul rând, nu se precizează dacă nou înfiinţata Autoritate pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare are dreptul să şi vândă, nu doar să cumpere terenuri agricole.
Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar, este total dezamăgit: „Eu consider că nu era momentul s-o facem acum, pentru că mediul rural traversează oricum o perioadă critică. În primul rând, avem o zonă socială vulnerabilă: agricultorii cu terenuri mici, pe care vrem să-i menţinem în mediul rural şi care nu au bani nici în prezent pentru a mai cumpăra nişte teren şi a-şi consolida fermele. Apoi, avem acele programe cu finanţare europeană pentru instalarea tinerilor în mediul rural. Unde-i mai instalăm? Pe ce terenuri? Aşa-zisele bariere prevăzute de lege pentru stoparea străinilor, cum este obligaţia de a fi lucrat minimum 5 ani în agricultură, îi dezavantajează practic pe români, în primul rând pe tineri şi pe toţi cei de la oraş, şi nu pe străini. Chiar şi acel drept de preempţiune la cumpărare este inutil, în condiţiile în care tinerii de la ţară nu au bani pentru a putea profita de el. Ar fi trebuit gândite nişte facilităţi reale, atât pentru tineri, cât şi pentru ceilalţi agricultori români, cum ar fi sprijinirea lor pentru a lua credite de la bănci, cu nişte dobânzi rezonabile şi cu posibilitatea de a garanta cu terenul achiziţionat. Una peste alta, această lege este şi inoportună şi prost concepută“, a declarat presedintele Agrostar