Situația actualăSprijinul financiar anual acordat de statul român tuturor cultelor religioase recunoscute din România reprezintă 0,4 % din PIB, adică aproximativ 550 de milioane de euro, 90% din aceste fonduri ajungând la Biserica Ortodoxă Română.

Caracteristicile sistemul actual de finanțare a cultelor religioase

1. Opacitatea

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase este lipsit de transparență.

Cele 18 culte religioase recunoscute în România primesc bani de la Stat prin bugetele centrale ale ministerelor, dar și prin bugetele locale ale primăriilor și ale consiliilor județene. BOR a primit fonduri însemnate și prin Hotărâri de Guvern, chiar și din fondul de rezervă al Guvernului, deși legea spune că banii din acest cont pot fi folosiți numai în cazuri de urgență națională.

Sursele de finanțare sunt multiple și statul nu a pus niciodată la dispoziție o listă completă a acestora. De asemenea, repartizarea sumele oferite cultelor este foarte greu de depistat și examinat, deși Statul, prin instituțiile sale, este obligat să ofere transparență în cheltuirea banului public.

Statul plătește salariile:

– Clericilor
– Personalului neclerical din cadrul parohiilor
– Personalului neclerical din instituțiile de învățământ teologic
– Preoților din spitale, armată, penitenciare etc.
– Profesorilor de religie

2. Discriminarea

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase discriminează minoritățile nereligioase, dar și pe cele religioase.

Pe de o parte sunt discriminate minoritățile nereligioase din România – sunt obligate să contribuie pentru cultele religioase, neavând nicio metodă legală pentru a refuza sprijinul financiar al acestora. Iar pe de altă parte sunt discriminate minoritățile religioase, prin acordarea de bunuri (terenuri și clădiri din patrimoniul național) Bisericii Ortodoxe Române.

3. Laicitatea

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase încalcă caracterul laic al statului.

Prin transferurile gratuite de bunuri (imobile care ulterior n-au o destinație religioasă, ci sunt folosite pentru închiriere) din patrimoniul național către BOR, Statul demonstrează că tratează BOR ca pe o biserică de stat, cu toate că în România nu există religie de stat, iar statul ar trebui să fie (conform articolului 9 din Legea Cultelor) neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee.

4. Dependența și manipularea electorală

Sistemul actual de finanțare a cultelor religioase afectează independența cultelor religioase și permite manipularea electorală.

Cultele religioase din România sunt la cheremul bunăvoinței politicienilor, fonduri de miliarde de euro fiind deturnate anual (de la necesitățile de dezvoltare ale țării) către cultele religioase.

Politicienii decid finanțările cultelor, fiecare după interesele proprii (și/sau ale clericilor) și nu după necesitățile reale ale enoriașilor. Nu nevoile enoriașilor fac să apară biserici lângă biserici peste tot în România, ci interesele unor politicieni și preoți – firmele abonate la contractele cu statul pentru construirea de biserici sunt de fapt, așa cum presa a demonstrat de nenumărate ori, ale politicienilor și/sau ale mai marilor preoți.

Actuala modalitate netransparentă de finanțare a cultelor este susținută de politicieni din rațiuni electorale.

Conferențiarul universitar Alfred Bulai despre ”concubinajul” dintre politicieni și preoți: ”Ei au tolerat în acești 20 de ani un sistem de tip medieval al unei biserici care de fapt a orientat societatea românească spre Evul Mediu. Au cochetat unii dintre ei într-o zonă de infracționalitate cu biserica. O societate are nevoie să fie modernizată. Istoric modernizarea a însemnat separarea dintre stat și biserică.”

_______________

Cârdășia Cezarului cu Biserica Domnului

Februarie 5, 2013 – Moise Guran – Foto Biziday
http://www.biziday.ro/cardasia-cezarului-cu-biserica-domnului/În ziua dezbaterii bugetului 23 de organizații non-guvernamentale au depus o petiție prin care cer parlamentarilor să oprească finanțarea bisericilor din bani publici. Este vorba de mai bine de jumătate de miliard de euro anual, bani despre care ONG-urile respective spun că ar trebui redirecționați către educație sau sănătate. Suma este într-adevăr impresionantă chiar dacă, e drept, ea cuprinde și salariile preoților. Pe de altă parte imaginați-vă că statul ar putea tripla salariile medicilor cu această sumă.Ciudată situație într-o țară în care sănătatea și educația sunt garantate și gratuite, și la fel și dreptul de a nu fi religios. Sau de a fi, e un drept, nu o obligație.Dar problema este una de principiu și, indiferent cât de religioși sau atei am fi noi cei care contribuim la bugetul statului, această problemă de principiu este totuși a bisericii ortodoxe.Când Iisus le-a dat fariseilor celebrul răspuns – Dați Cezarului ce e al Cezarului și Domnului ce este al Domnului, El a deschis o prăpastie mult prea mare între credință și bani pentru a mai putea fi altfel interpretată. Dacă Cezarul ar trebui să dea Domnului ceea ce oamenii îi dau Cezarului, deruta teologică devine totală și preoții din România chiar o trăiesc frecvent. Ei sunt cei nevoiți să facă în campanie electorală compromisul de a sugera bunicuțelor cum să voteze, aduși fiind aici exact de dependența financiară de Cezarul-candidat.Să nu mă înțelegeți greșit! Mi se pare normal și firesc ca fiecare comunitate locală să poată lua decizia de a-și construi o biserică. Din fonduri proprii, nu din alocări bugetare. Comunitatea, deci Primăria poate plăti salariul unui preot sau mai multora, poate ridica o biserică nouă sau poate renunța la biserică de tot, dacă asta vor oamenii. Și la fel trebuie făcut și cu salariul medicului sau al profesorului. Poate e timpul ca fiecare comunitate să decidă cui îi plătește mai întâi salariul.