Publicat la:
Iunie 4, 2013
Sub împărţirea administrativ teritorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Adjudul a căpătat funcţiunea de reşedinţă de plasă, având ca şef administrativ un subprefect. Apoi a fost trecut în categoria târgurilor rurale ale ţinutului Putnei. Mai târziu la 20 aprilie 1920, târgul Adjud a fost declarat urban, situaţie care o deţine şi în prezent. Din anul 1950 oraşului Adjud i s-a adăugat şi fosta comună Burcioaia, iar din 1968 fosta comună Adjudu Vechi şi Şişcani.
Oameni de cultură şi artă fac cinste urbei lor
Urmasii Vrancioaiei au invatat sa fie la inaltimea fondatorilor acestui oras. Pentru Zilele Municipiului Adjud, Primăria, Casa de Cultură “Tudor Vornicu” şi Biblioteca Municipală din Adjud au organizat numeroase manifestări cultural-artistice, lansări de carte, vernisaje, expoziţii, spectacole în aer liber, depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor, inaugurarea unor obiective de investiţii realizate prin accesarea şi obţinerea finanţărilor din fondurile Uniunii Europene sau ale Băncii Mondiale.Dintre acestea mentionez doar inaugurarea Sediului Consolidat şi modernizat prin finanţare nerambursabilă de Banca Mondială şi bugetul local. Aniversarea a fost pigmentata de colocvii şi dezbateri, lansarea de carti precum :”Oraşul Adjud în epoca medievală”, autor Răzvan Alexandru Oţetea; “Fără E-uri “(catrene umoristice) a profesorului adjudean Ion Croitoru, volum editat de Gheorghe A. Stroia – membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe.Dintre reperele acestui oras,amintim citeva teme de o deosebita importanta:”Adjudul pe coordonatele timpului”; “Adjud – File de istorie”; “Adjudul de ieri şi de azi.”
Personalităţile oraşului duc faima pe toate meridianele globului
Expoziţiile de pictură abstractă – elevii cercului parohial al Protoieriei Adjud;Zilele Municipiului Adjud – cronică ilustrată; Oraşul în viitor – membrii clubului de pictură al BMA au etalat in culori si imagini acest eveniment .Spectacole muzicale sistinute de Ansamblul folcloric Ţara Vrancei, Viorica Macovei, Gelu Voicu, Lăutarii din Teleorman, Andreea Bălan;Ansamblul folcloric profesionist Ciprian Porumbescu, Matilda Pascal Cojocăriţa, Ştefan Cigu, Trupa Cronos, Pact by Leo Iorga şi Adi Ordean au pus in valoare o viaţă culturală intensă, având patru scriitori de primă mărime în literatura română contemporană, membri ai Ligii Scriitorilor Români sau ai Uniunii Scriitorilor din România, precum şi un membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe. Adjudul are deja şase cetăţeni de onoare (scriitori, poeţi, muzicieni, artişti) care au dus faima oraşului pe toate meridianele globului şi fac cinste urbei lor natale sau adoptive. Cu ocazia sărbătorilor Adjudului care au probat implicarea autorităţii locale în recunoaşterea importanţei oraşului de pe Trotuş, primarul Constantin Armencea a declarat: “Nici nu se poate concepe o sărbătoare a oraşului nostru care să nu cuprindă un evantai de manifestări literare, culturale şi artistice, prin care să ne celebrăm urbea şi să aducem omagiu tuturor celor care ne-au făcut cinste devenind pagini vii de istorie. Suntem mândri că suntem români şi că aparţinem unui loc binecuvântat de Dumnezeu: Adjudul Vrancei – plai mioritic”.
Valerică Zamfirescu, primar, com Slobozia Bradului, jud. Vrancea
