Noutati despre Accesari de Fonduri , Clasificarea fermelor si exploatatiilor agricole; tipuri de Ferme ; Oportunitatile agricultorilor si producatorilor din zonele montane; Sprijin pentru tinerii fermieri din zonele montane si activitati de formare; Consultare publica privind Ghidurile Solicitantului pentru primele masuri de finantare din PNDR 2020 ; achizitiile on-line; Plati directe pentru Biomasa si Biogaz; Schema pentru micii fermieri ; Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ; Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici s a

Revista Informatii Agrorurale va ofera ,fara bani,spatiul pentru publicat orice text si  oferte sau cereri la Anunturi Gratuite  pe www.informatii-agrorurale.ro3333

Noi sprijinim cu vorbe si cu praf in ochi pe tineri,de aceea ni-i ia occidental gata crescuti ,educati!

  BusinessMark a organizat la Bucuresti, Hotel Howard Johnson Grand Plaza, cea de a treia editie a conferintei “Zilele Agriculturii Romanesti”. Conferinta a reunit factori de decizie si cele mai importante companii din domeniu. In cadrul sau au fost dezbatute teme legate de strategia agricola a Romaniei, accesarea fondurilor europene, PNDR 2014-2020, piata cerealelor, provocarile business-urilor in agricultura, finantarea in agribusiness, aspecte fiscale si legislative specifice industriei.

Vorbitorii primei sesiuni de discutii au fost: Mihai Herciu, Director General, Directia Generala pentru Dezvoltare Rurala – Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala – PNDR, MADR, Laurentiu Baciu, Presedinte, LAPAR, Veronica Toncea, Presedinte, Fondul de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA, Iulia Gradinaru, Director Marketing, Caussade Semences si Marian Visu-Iliescu, Presedinte, Asociatia Tanarul Fermier.Laurentiu Baciu, Presedinte, LAPAR, s-a aratat nemultumit de evolutia anterioara a PNDR.”Perioada 2006-2014 a fost un dezastru. S-au irosit bani si dupa cum arata noul PNDR asta se va intampla din nou. Am participat la lucrarile privind PNDR, iar in forma finala se regasesc foarte putine rezolvari la problemele pe care le-au ridicat beneficiarii acestor bani, mai exact, fermierii. Conditiile puse ii vor determina pe cei care vor sa acceseze fonduri sa devina viitorii infractori pentru ca aceste conditii care sunt impuse te obliga sa le creezi artificial. De asemenea, de multe ori, banii sunt acordati intr-un mod curios”, a firmat Laurentiu Baciu.

 

”Avem o mare problema in Romania cu dezvoltarea mediului rural. Tinerii nu mai sunt interesati sa ramana in mediul rural. Nu stiu de ce nu se pune mai mult accent pe aceasta problema. Pentru mediul rural putem accesa fonduri numai prin PNDR. Suntem putini suparati pe noua forma de abordare a PNDR si asta si din cauza lipsei de unitate a fermierilor. In discutiile care au avut loc la Ministerul Agricultorii noi intre noi nu am fost de acord. Pe cei care au ferme mai mari cu terenuri mai mari nu ii mai intereseaza de fermierii tineri care ar putea sa fie motorul agriculturii romanesti”, a explicat Marian Visu-Iliescu, Presedinte, Asociatia Tanarul Fermier.

”Problema incasarii facturilor de la clienti a devenit foarte acuta in ultimii ani si a debutat odata cu criza. Au aparut tot felul de solutii pentru a ajuta la gestionarea businessului. Cea mai importanta solutie este asigurarea. In Romania a aparut acum 10-11 ani pentru ca face parte din procedura de risk management a marilor companii. A inceput sa fie cunoscuta de vreo 2-3 ani dupa ce a aparut primul val al crizei peste noi. De foarte curand acest produs a inceput sa fie foarte bine folosit in finantarea bancara. Mai exact, asigurarea valoreaza in ochii bancii mai mult decat o proprietate imobiliara sau altceva”, a afirmat Florin Terci, Director, Trade Credit Insurance, Wise Finance Solutions.

Clasificarea fermelor si exploatatiilor agricole

 

Legea nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor si exploatatiilor agricole, promulgata recent, reglementeaza realizarea unui cadru unitar pentru implementarea programelor cu finantare din bugetul national si din fonduri comunitare.
In prezent, forma principala de exploatatie agricola este gospodaria taraneasca mica, avand o suprafata medie de 1,95 ha teren agricol si totalizand 53,5% din suprafata agricola a tarii. Unitatile agricole cu personalitate juridica au o suprafata medie de 190,8 ha si detin 42% din suprafata agricola a tarii, asa cum s-a evidentiat prin Recensamantul General Agricol din anul 2010 la nivel de tara.

Astfel, din cele 3.825 mii exploatatii agricole individuale care detin o suprafata agricola utila de 7,45 milioane ha, 89,9% au suprafete mai mica de 5 ha, productia obtinuta fiind in totalitate destinata consumului propriu. Peste 98% dintre acestea sunt exploatatii mixte, atat pentru productia vegetala cat si pentru cresterea animalelor, o clasificare a lor dupa suprafata sau dupa numarul de animale nefiind concludenta.

Se remarca ponderea redusa a formelor asociative de numai 7,02% din totalul suprafetei agricole utile, precum si lipsa formelor asociative pentru comercializarea produselor agricole, asa cum sunt grupurile de producatori sau cooperativele agricole.

O clasificare dupa dimensiunile economice ale exploatatiilor agricole romanesti poate constitui baza care va permite agriculturii romanesti sa se adapteze Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene in perioada 2014-2020 si creeaza premisele adoptarii celor mai bune decizii pentru programarea si utilizarea fondurilor comunitare.

Pentru o mai buna caracterizare a dimensiunii economice a unei exploatatii agricole prin Decizia Comisiei Europene 94/376/CE a fost introdusa o noua notiune numita unitatea de determinare a dimensiunii economice (UDE), care in comunitatea europeana a fost determinata pe baza Marjei Brute Standard (MBS) si a fost calculata la 1200 euro.

Marja Bruta Standard este utilizata in analiza structurala a exploatatiilor agricole din Uniunea Europeana si permite aprecierea potentialului tehnico-economic al culturilor si speciilor de animale. Marja Bruta Standard reprezinta diferenta intre produsul brut (PB) si cheltuielile specifice (CS), in care:

    • produsul brut este format din valoarea productiei principale, valoarea productiei secundare, la care se adauga subventiile pe cultura;
    • cheltuielile specifice sunt date de suma cheltuielilor, ocazionate cu respectiva cultura.

Clasificarea exploatatiilor si fermelor agricole prin aplicarea acestei metodologii de calcul permite o evaluare unitara a acestora, in special in ceea ce priveste utilizarea sprijinului primit si eficienta programelor de dezvoltare aplicate.

Fermele si exploatatiile agricole

Fermele si exploatatiile agricole, pot avea unul sau mai multi proprietari si pot fi proprietate privata sau asociativa, iar forma lor juridica este in conformitate cu prevederile din legislatia in vigoare.

In functie de tipul general de activitate agricola, exploatatiile se clasifica astfel:

    • Exploatatii specializate – culturi
          • Exploatatii specializate in culturi de camp;
          • Exploatatii specializate in horticultura;
          • Exploatatii specializate in culturi permanente.
        • Exploatatii specializate – productie animala
              • Exploatatii specializate in cresterea animalelor erbivore;
              • Exploatatii specializate in cresterea animalelor granivore.
            • Exploatatii mixte
                  • Exploatatii de culturi mixte;
                  • Exploatatii mixte de crestere a animalelor;
                  • Exploatatii mixte de culturi si cresterea animalelor;
                  • Exploatatii neclasificate.

In functie de dimensiunea economica, fermele si exploatatiile agricole se clasifica si se definesc dupa cum urmeaza:

    • sub 1.999 euro– ferme de subzistenta care produc in totalitate pentru consumul propriu;
    • 000 – 7.999 euro– ferme de semi-subzistenta care isi asigura consumul propriu si o mica parte din productia agricola ce o comercializeaza;
    • 000 – 49.999 euro– ferme comerciale mici care comercializeaza mai mult de 50% din productia agricola pe care o realizeaza;
    • 000 – 999.999 euro– ferme comerciale/exploatatii agricole mijlocii care isi comercializeaza intreaga productie agricola pe care o realizeaza;
    • peste 1.000.000 euro– ferme comerciale/exploatatii agricole mari care isi comercializeaza intreaga productie agricola pe care o realizeaza.

Fermele de semi-subzistenta pot procesa din productia proprie produse traditionale, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Fermele si exploatatiile agricole reprezinta forme de comasare a terenurilor agricole si pot dispune si de unitati proprii de procesare, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Pentru stabilirea dimensiunilor economice a fermelor si exploatatiilor agricole se vor utiliza calculatiile MBS si a UDE pe unitatea de suprafata si cap de animal, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. Astfel in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului.

Termenii si expresii

In sensul legi promulgate termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

    • ferma agricola− unitatea economica de baza pentru productia agricola formata din terenul agricol si/sau incinta in care se afla constructiile, spatiile de depozitare, utilajele si echipamentele agricole, alte anexe, animale si pasari, precum si utilitatile aferente care concura la desfasurarea activitatilor agricole;
    • fermier– persoana fizica sau juridica ori un grup de persoane fizice sau juridice care au in proprietate sau in folosinta o ferma agricola in care realizeaza, singur sau impreuna cu membrii familiei sale ori alti membri asociati, productia agricola;
    • exploatatie agricola– forma de organizare alcatuita din ansamblul unitatilor utilizate pentru activitatile agricole si gestionate de un fermier, situate pe teritoriul aceluiasi stat membru al Uniunii Europene;
    • Dimensiune Economica– se determina pe baza productiei standard totale a exploatatiei agricole, exprimata in euro, stabilita in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1242/2008 al Comisiei din 8 decembrie 2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatatii agricole;
    • productia standard totala– reprezinta valoarea standard a productiei brute, determinata in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1242/2008.

Oportunitatile agricultorilor si producatorilor din zonele montane

 

 Importanta zonelor montane este data de dimensiunea teritoriala. La fel ca la nivel european, acestea ocupa si in Romania un teritoriu mare: 30% din suprafata tarii. Obisnuiti ca in momentul in care vorbim de zona montana sa ne ducem cu gandul la posibilitatea de turism si recreere, riscam sa uitam ca exista oameni care traiesc aici si isi castiga existenta practicand agricultura.
Bazata indeosebi pe proprietatea privata, agricultura zonei montane a fost marcata timp de o jumatate de secol de marginalizare, ramanand prinsa la nivelul sistemului traditional, cu grad de echipare tehnologica redus, randament scazut si un nivel slab de instruire agricola a populatiei rurale. Din acest motiv, s-a urmarit in permanenta gasirea de solutii pentru eficientizarea activitatilor agricole si sporirea veniturilor populatiei rurale, avandu-se in vedere si agroturismul, artizanatul si micile industrii. Astfel, de-a lungul timpului au fost elaborate strategii de dezvoltare, acte normative (care au permis, in medie, cheltuirea de la bugetul de stat a circa 2000 euro/gospodarie, pentru grupuri individuale de muls mecanic, motocultoare, motocositori, greble mecanice, tancuri de racire a laptelui, mori/tocatori pentru furaje etc.) si programe pentru sprijinirea zonei montane defavorizate, iar de aici nu au intarziat sa apara oportunitatile pentru agricultorii si producatorii locali.

Zona montana beneficiaza de suprafete extinse de pajisti, iar 60% dintre acestea au o inalta valoare naturala, fiind mentinute in aceasta stare prin practicarea unei agriculturi traditionale extensive. Procesul de dezvoltare de aici este reflectat in cresterea economica inregistrata si in marirea constanta a numarului de IMM care se ocupa de agricultura in zona montana defavorizata. Aceasta crestere este datorata in mare parte existentei fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, accesate atat in perioada de pre-aderare, cat si dupa 2007, dar si politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.

Principalele furnizoare de materii prime de calitate sunt rasele variate de animale existente aici, acest aspect putand fi mai bine valorificat pe termen lung, datorita cresterii cererii de produse traditionale, dar si accentuarii crizei alimentare la nivel mondial. Existenta traditiilor si cunostintelor legate de producerea si procesarea produselor montane, certificata cu noua legislatie europeana privind etichetarea produselor montane, este o oportunitate pentru dezvoltare si diversificarea activitatilor turistice.

Un factor generator de handicapuri naturale il reprezinta altitudinea la care se afla terenurile, ceea ce diminueaza posibilitatile de dezvoltare economica in cazul anumitor trepte de relief, in special in zonele montane, insa acest dezavantaj poate fi compensat prin potentialul turistic, avand in vedere ca aceste zone sunt detinatoare ale unor adevarate valori de patrimoniu natural si cultural si, datorita izolarii in decursul timpului, pastratoare ale traditiilor romanesti.

In Carpatii romanesti, solurile subtiri si pietroase si pajistile intinse, cu o biodiversitate ridicata, reprezinta un avantaj pentru practicarea agriculturii ecologice, mai ales pentru cresterea vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de calitate.

Organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de procesare si comercializare constituie o alta cerinta pentru o dezvoltare durabila in ruralul montan.

Marimea, complexitatea si specificitatea economico-sociala si de mediu din zonele montane, precum si marile diferente tehnologice, geo-climatice si traditionale nu fac posibila o dezvoltare durabila fara o abordare speciala, diferentiata, a agriculturii montane, fata de marea agricultura din zonele de campie.

Caracteristicile fermelor mici din zonele montane

„Zona de munte este defavorizata complet. La munte se face o agricultura mai grea. Trebuie sa beneficiem macar de un minim sprijin, asa cum se intampla in alte state. Altfel, vor ramane muntii goi”, declara Marioara Merlusca, presedinta Asociatiei Crescatorilor de Animale  judetul Bacau), in cadrul conferintei „Noua politica agricola comuna – Munti de oportunitati”, desfasurata in2014.

Numarul celor care practica agricultura in zonele montane a crescut constant de-a lungul ultimilor ani. Cresterea se datoreaza in mare parte accesarii fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale si existentei politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.  Conform aceluiasi studiu, dimensiunea medie a unei ferme din zona montana este de aproximativ 3, 9 hectare.

Fermele din zonele montane sunt slab utilate si mecanizate, ceea ce duce la un consum mult mai mare de energie si forta de munca si, ca atare, la costuri suplimentare. Astfel, dimensiunea lor economica, raportata la hectar si la unitatea de munca anuala, denota o productivitate slaba, de unde si veniturile mici ale fermierilor.

Si in urma Recensamantului General Agricol din 2011 s-a constatat scaderea efectivelor de animale din cadrul fermelor montane. Printre cauze s-au numarat accesul dificil la unitatile de procesare si costurile mari de transport.

Totodata, aceasta reducere a numarului de animale are un impact negativ major, atat asupra calitatii celor peste doua milioane de hectare de pasuni si fanete (din cauza sub-pasunatului, reducerii volumului de ingrasaminte organice sau neintretinerii lor), cat si asupra satelor si traditiilor, care risca sa se piarda cu timpul.

Privind toate acestea, trebuie precizat faptul ca dezvoltarea fermelor din zona montana trebuie realizata in mod durabil.

Obiectivul principal al dezvoltarii durabile in ruralul montan este reprezentat de organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de transformare si comercializare.

De aceeasi parere este si prefectul judetului Neamt, care declara, in cadrul forumului „Fermele mici, asociatiile si grupurile de producatori – prioritati ale noii Politici Agricole Comune 2014-2020”: „Este cunoscut faptul ca potentialul agricol al unei tari sau al unei zone devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune […]. Asadar, fermele mici, cum sunt majoritatea celor de la munte, au nevoie de sprijin in organizarea grupurilor de producatori pentru colectarea, procesarea si vanzarea produselor, astfel incat cea mai mare parte a valorii adaugate sa ramana la ei […]. Noi avem un avantaj, in raport cu piata europeana, prin produsele autentice si agricultura ecologica, insa acestea trebuie promovate”.

Sprijin pentru tinerii fermieri din zonele montane si activitati de formare

Agricultura este o resursa regenerabila care poate fi practicata de multe generatii viitoare. Romania trebuie sa-si construiasca viitorul punand un accent puternic pe traditiile durabile. Daca ne concentram pe elemente vremelnice, acestea dispar complet dupa mai multi ani, iar solutia este agricultura durabila.

Zonele de munte se diferentiaza de alte regiuni defavorizate prin factorii restrictivi naturali (altitudine, clima, pante, fertilitate scazuta a solului, perioade mai scurte de vegetatie, izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere), care nu pot fi modificati, si cei socioeconomici structurali (imbatranirea populatiei active, tendinta de exod a tineretului, ocupatii restrictive, distante mari fata de centrele decizionale si administrative, infrastructura insuficienta). Tinerii sunt tentati sa paraseasca muntele in cautarea unor conditii de viata mai bune si venituri mai mari, obtinute cu eforturi mai reduse, in mediul urban sau in alte tari.

Chiar daca multe zone rurale au devenit din ce in ce mai influentate de factori externi agriculturii, ele raman motorul economiei rurale in majoritatea Europei. Vitalitatea si potentialul multor zone raman strans legate de existenta unui sector agricol competitiv si dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri. Acest fapt este specific zonelor predominant rurale, unde sectorul primar reprezinta in jur de 5% din valoarea adaugata si 16% din totalul persoanelor ocupate, si este caracteristic noilor state membre, unde este importanta consolidarea recentelor cresteri a productivitatii si atingerea intregului potential agricol. In plus, agricultura joaca un rol important in zonele rurale prin generarea de activitati economice suplimentare, in special prin legaturi stranse cu procesarea, turismul si comertul. In multe regiuni, in special in noile state membre, agricultura este atat coloana vertebrala a economiei rurale, cat si piatra de temelie a traditiilor locale si identitatii sociale.

Astfel, strategia de crestere a ocuparii prin stimularea cererii de forta de munca Orizont 2020 stabileste urmatoarele directii de actiune:

    • Extinderea si facilitarea accesului tinerilor la activitatile economice non-agricole;
    • Continuarea acordarii de facilitati pentru investitori de catre consiliile locale;
    • Crearea unor nuclee institutionale favorabile stimularii cererii de forta de munca (pe langa consiliile locale sa fie infiintate structuri de monitorizare a tinerilor care acceseaza fonduri europene, in cadrul carora pot participa reprezentanti ai mediului de afaceri si persoane cu experienta in organizarea si gestiunea fiscala a intreprinderilor) si a unui centru de consiliere si ajutor in cariera si viata profesionala pentru oamenii din mediul rural (unde acestia se vor putea informa periodic in legatura cu oportunitatile de ocupare, nevoile si cerintele de pe piata muncii si vor primi consiliere pentru propriile nevoi de dezvoltare);
    • Dezvoltarea unui program de informare, consiliere si motivare pentru gasirea unui loc de munca pentru femeile din mediul rural, ocupate in agricultura de subzistenta.

Mentinerea tinerilor in zona montana este un obiectiv important, datorita tendintei din ultima perioada de reducere a natalitatii, dar si cresterii migratiei. Se are in vedere pregatirea profesionala si ajustarea programei scolilor profesionale in acord cu cerintele pietei muncii din zona montana. In contextul sporirii gradului de informare in randul fermierilor si al incurajarii dezvoltarii de activitati specifice, trebuie avute in vedere o serie de masuri privind formarea profesionala si dezvoltarea de servicii de consultanta si consiliere specifice nevoilor acestora, prin crearea Camerelor Agricole si modificarea curriculei astfel incat sa fie adaptata agriculturii montane.

De aceeasi sustinere trebuie sa se bucure tinerii din zonele montane care vor sa inceapa o afacere. De asemenea, avand in vedere ca agentii economici existenti in zona montana defavorizata dispun in mica masura de conditiile necesare pentru a oferi o pregatire practica, se va urmari sprijinirea unitatilor de invatamant din zona montana defavorizata, in vederea infiintarii de ferme didactice care sa serveasca in egala masura pregatirii elevilor si formarii continue a resurselor umane necesare, oferind, in acelasi timp, un model de abordare integrata a valorificarii resurselor, din perspectiva conceptelor de pluriactivitate si dezvoltare durabila.

Pentru mentinerea tinerilor in zonele rurale, in cadrul Anexei memorandum „Orientari strategice nationale pentru dezvoltarea durabila a zonei montane defavorizate (2014-2020)”, sunt mentionate urmatoarele directii:

    • Sprijinirea tinerilor antreprenori din zona montana defavorizata pentru inceperea unei afaceri;
    • Corelarea ofertei de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic cu cererea de pe piata muncii si nevoile specifice de dezvoltare durabila a zonei montane defavorizate;
    • Sprijinirea instalarii medicilor si cadrelor didactice tinere in mediul rural;
    • Incurajarea instalarii tinerilor fermieri in zona montana

Cei mai multi dintre tinerii care vor sa inceapa o afacere cu fonduri europene s-au orientat catre zona montana si de deal, unde se pot infiinta ferme mici, iar prin noul program pot primi finantari pentru crearea de lanturi mici de magazine, in care sa fie comercializate produse traditionale, indiferent de zona, fapt menit sa-i motiveze si mai mult pe tineri sa ramana in acest sector economic.

„Din ce am constatat noi, exista cereri foarte multe pentru zona montana si zona de deal, acolo unde nu sunt ferme mari (…). De exemplu, in judetul Alba, in Muntii Apuseni, nu exista niciun abator, nicio fabricuta de lapte. (…) si un lucru foarte important pe care l-am vazut acum si pentru prima data o sa-l practicam in programul nostru 2014-2020, se vor da bani de la UE pentru lanturi de magazine. Lanturi scurte de magazine, in asa fel ca sa scurtam drumul de la producator la consumator, iar acele produse
traditionale specifice zonei sa ajunga cat mai repede la consumator”, a declarat Nicolae Popa, directorul general adjunct al AFIR.

Dezvoltarea lanturilor scurte de aprovizionare in zonele montane

Crearea unor lanturi alimentare scurte in zonele de munte este necesara din perspectiva deschiderii oportunitatilor de piata pentru fermieri, prin promovarea si vanzarea produselor aproape de sursa de productie, fie individual, fie in comun. Vanzarea directa este o parte a acestui aspect si se poate face chiar de la ferma sau prin pietele de desfacere. Prin investitii integrate in modernizarea infrastructurii de productie, colectare, depozitare si procesare, li s-ar oferi fermierilor din mediul rural, implicit celor din zonele montane, oportunitatea de a desface bunurile pe piata, de a extinde gama de produse si de a promova comercializarea pe plan local.

De obicei, sistemele locale pentru produsele alimentare au lanturi de aprovizionare scurte, care formeaza o legatura puternica intre producator si consumator. Produsele locale, avand caracteristici autentice, traditionale, originale, durabile, sezoniere sau alte trasaturi importante pentru comunitatea din care provin, promoveaza coeziune sociala si incurajeaza locuitorii sa adopte obiceiuri ecologice. Spatiile comerciale pentru produsele locale (standuri de vanzare directa si piete in aer liber) sunt de multe ori intermediari ai consumatorilor, producatorilor si vanzatorilor in procesul de integrare sociala si profesionala.

Productia agricola si alimentara locala are avantaje ecologice, metode de productie durabile, impact mai putin negativ rezultat din transport si posibilitatea de a crea deseuri organice, reziduuri si sisteme de circulare a energiei regenerabile. In prezent, dorinta comunitatii de a dezvolta activitatea economica si de a pastra identitatea in cadrul teritoriului propriu se reflecta in promovarea produselor alimentare locale.

La nivel national, se are in vedere informarea consumatorilor asupra produselor care provin din zonele de munte si stimularea producatorilor si agricultorilor care isi desfasoara activitatea in zonele inalte.

Zona montana este recunoscuta pentru gradul mic de poluare, ceea ce le confera alimentelor provenite din acest areal un plus de valoare, receptat deja pe piata. Producatorii, cultivatorii si apicultorii care isi desfasoara activitatea de productie in zona montana trebuie ajutati in activitatea de promovare a produselor alimentare catre publicul larg.

Atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate in domeniul agroalimentar poate fi asigurata printr-o mai buna procesare a produselor agricole, cresterea valorii lor adaugate si imbunatatirea organizarii pietei de desfacere prin promovarea lanturilor scurte de aprovizionare. In aceasta directie, sunt necesare actiuni de informare si diseminare a rezultatelor activitatilor de cercetare din domeniile tehnologic, economic si de protectie a mediului, de adaptare la schimbarile climatice si de cooperare in vederea crearii lanturilor scurte de aprovizionare.

Cum se poate creste notorietatea produselor traditionale montane

Montafon se afla in partea sudica a regiunii Vorarlberg, fiind inconjurata de lanturile muntoase Ratikons,Verwall si Silvretta. Aceasta vale, care se intinde pe 39 de kilometri, cuprinde 11 sate. Renumita pentru peisajele montane si traditiile ei, Montafon este un loc ideal pentru activitati sportive si de agrement. Daca in sezonul rece, Montafon se transforma intr-un veritabil El Dorado al sporturilor de iarna, pe timpul verii, acest loc le ofera turistilor optiuni pentru a explora zonele montane de poveste si pentru a cunoaste traditiile si produsele locale.

Printre produsele locale cu traditie este si branza „Sura Kees”, o specialitate caracteristica vaii Montafon inca din secolul al XII-lea. Produsa din lapte degresat, colectat numai in lunile de vara, de la vacile care pasc in zona alpina, aceasta branza are un continut scazut de grasime, dar o cantitate mare de proteine de inalta calitate. Un alt avantaj al acestui produs este continutul scazut in colesterol. Branza „Sura Kees” are un gust aromat, usor acrisor si picant, care se intensifica pe masura ce se invecheste. Poate fi consumata in forma ei naturala sau poate fi prelucrata intr-o forma mai rafinata in preparatele gastronomice.

Pentru a creste notorietatea acestei specialitati de branza si pentru a-i sprijini pe producatorii locali, de-a lungul timpului, mai multe asociatii au facut eforturi pentru a o introduce pe piata ca o specialitate a regiunii austriece Montafon, respectiv pentru a crea rand-ul „Sura Kees”. Un astfel de demers a fost realizat de asociatia Bewusstmontafon, cuprinzand un grup de producatori locali.

Asociatia are ca scop dezvoltarea unei structuri viabile care sa contribuie la cresterea productiei, prelucrarii si vanzarilor produselor alimentare traditionale si a specialitatilor din zona. Astfel, in 2008, aceasta asociatie a depus un proiect prin care solicita finantare nerambursabila FEADR pentru dezvoltarea unei initiative de branding regional pentru produsele alimentare montane din zona Montafon.

Proiectul propus de Bewusstmontafon, care a avut la baza calitatea produselor alimentare traditionale alpine, ajuta la cresterea vanzarilor si, pe termen lung, contribuie la consolidarea economiei rurale din regiune.

Fondurile nerambursabile obtinute au fost utilizate pentru realizarea strategiei de marketing si elaborarea initiativei de branding. Strategia a fost dezvoltata prin consultari cu producatorii si comerciantii locali si cu reprezentantii restaurantelor din zona si ai asociatiilor de turism. In cadrul strategiei a fost creat un program de promovare si comunicare, incluzand o serie de evenimente media, targuri de promovare si publicitate privind facilitatile turistice din zona. Prin intermediul proiectului s-a avut in vedere si cresterea numarului de membri in cadrul asociatiei, concomitent cu sporirea impactului proiectelor desfasurate de aceasta.

Sprijinul acordat prin FEADR a generat cresterea cererii de branzeturi si produse traditionale din regiune. Astfel, prin rezultatele obtinute, acesta a contribuit la cresterea competitivitatii si profitabilitatii intreprinderilor angajate in productia de specialitati locale, care, la randul lor, sustin viabilitatea economica a acestei comunitati rurale dintr-o regiune muntoasa a Europei. In plus, proiectul a sprijinit dezvoltarea brandului „Sura Kees” si a crescut capacitatea asociatiei Bewusstmontafon de a elabora noi proiecte de dezvoltare rurala. Rezultatele acestei initiative au fost incununate de premiile anuale obtinute de branza „Sura Kees”.

Proiectul de fata demonstreaza faptul ca produsele montane, traditionale, ecologice si de calitate au o capacitate mare de a contribui la dezvoltarea comunitatilor locale din punct de vedere economic si social, iar constientizarea fermierilor si a publicului larg cu privire la potentialul economic al acestora si la importanta mentinerii biodiversitatii si practicilor agricole traditionale reprezinta punctul de plecare pentru dezvoltarea durabila a zonelor montane.

Informatii despre dezvoltarea brand-ului „Sura Kees”:

  • Proiect finantat prin Axa 4 a Programului National de Dezvoltare Rurala, Masura 413 – „Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale”
  • Beneficiar: Asociatia Bewusstmontafon
  • Localizare: valea Montafon, regiunea Vorarlberg, Austria
  • Perioada de implementare: 15 ianuarie 2008 – 30 iunie 2012
  • Buget total: 85 000 euro
  • Finantare nerambursabila: 55 250 euro
  • Cofinantare (contributia beneficiarului): 29 750 euro
  • Teme abordate: implementarea strategiilor de dezvoltare locala, cresterea calitatii vietii in zonele montane

Beneficiari privati ai PNDR pot derula achizitiile on-line, pe pagina de internet a AFIR

 

 Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a modificat metodologia specifica achizitiilor pentru beneficiarii privati ai fondurilor europene acordate pentru agricultura si dezvoltarea mediului rural prin adaptarea manualului de procedura pentru achizitii la fluxul derularii si avizarii on-line a procedurilor de achizitii.

 

„Acest demers a fost realizat de catre AFIR pentru a simplifica implementarea proiectelor de investitii ale beneficiarilor Programului National de Dezvoltare Rurala. Consideram ca este o etapa deosebit de importanta privind simplificarea si transparentizarea procesului de achizitii, fiind in acelasi timp unul dintre angajamentele importante asumate de AFIR in relatia cu Comisia Europeana si cu beneficiarii Programului. Acest demers reprezinta o premiera in procesul de implementare a fondurilor europene acordate pentru agricultura.” a declarat David Eugen POPESCU, Directorul General al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale.

Procedura on-line este aplicabila pentru toate achizitiile demarate incepand cu aceasta saptamana, indiferent de versiunea de contract de finantare.

Astfel, beneficiarii vor putea demara procedura de achizitii on-line. Ulterior, pe parcursul derularii procedurii,contractul se va actualiza prin acte aditionale. Acestea pot fi incheiate, dupa caz, exclusiv ca urmare a modificarilor survenite in urma derularii procesului de achizitii on-line sau pot cuprinde si alte modificari ale proiectului. Actele aditionale se vor incheia pana la momentul avizarii finale a achizitiilor, conform noii proceduri.

Aceasta abordare evita aparitia intarzierilor in derularea contractelor de finantare.

Procedura de achizitii stabileste modul derularii si verificarii contractelor de achizitii de servicii, bunuri cu sau fara montaj si de executie lucrari (constructii, montaj) in cadrul proiectelor finantate prin PNDR pentru beneficiarii privati.

In vederea derularii on-line a procedurilor de achizitii, beneficiarii privati au obligatia autentificarii pe pagina oficiala a AFIR, in partea superioara a paginii, destinata depunerii on-line.

Astfel, beneficiarul privat va publica pe site-ul AFIR invitatia de participare si dosarul cererii de oferte in format electronic. De asemenea, ofertantii vor parcurge procedura de inregistrare pe pagina de internet a Agentiei si, ulterior, vor depune on-line ofertele pentru respectiva procedura de achizitie.

Ca o masura suplimentara de simplificare, numarul minim al ofertelor conforme primite s-a redus la doua, de la minimum trei cat era stabilit prin procedura anterioara.

Verificarea si avizarea dosarului de achizitii se va face on-line la nivelul OJFIR si CRFIR, prin intermediul departamentelor de specialitate.

Ulterior, pe site-ul www.afir.info se publica rezultatul procedurii de achizitie (inclusiv notificarile pentru ofertantii castigatori si necastigatori) si se va respecta termenul legal pentru depunerea unor eventuale contestatii.

Dupa expirarea acestui termen, beneficiarul va incheia contractul cu ofertantul declarat castigator si va putea publica pe site solutionarea contestatiilor.

Intreaga procedura se va derula on-line, conform prevederilor procedurale si instructiunilor de utilizare de pe site-ul Agentiei (tutoriale), valabile atat pentru beneficiarii privati ai Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) cat si pentru ofertanti.

Romania risca sa piarda finantarea europeana pentru programul Laptele si cornul

 

 Pentru a deconta mai departe la UE, Romania trebuie sa alinieze programul la initiativa europeana Laptele in scoli si sa elaboreze cat mai repede o strategie nationala. Programul Laptele si cornul este eficient din punct de vedere economic daca raportam suma de pana la 200 de lei alocata pe parcursul unui an scolar pentru ca un elev sa beneficieze de program la avantajele pe termen mediu si lung ale programului.

Aceasta este una dintre concluziile unui raport de politici publice realizat de Centrul Roman de Politici Europene care analizeaza programul national Laptele si cornul pe mai multe dimensiuni – sociala, economica, de educatie si sanatate – si modul in care acesta este aliniat la initiativa europeana Laptele in scoli prin care se deconteaza sume importante. Raportul atrage atentia asupra faptului ca Romania poate pierde finantarea europeana pe acest program daca nu-si aliniaza obiectivele la cele europene si nu reuseste sa elaboreze o strategie nationala pe parcursul acestui an.

Uniunea Europeana considera Laptele in scoli o investitie strategica in viitorul cetatenilor si bunastarii comunitatii. Din perspectiva europeana, consumul unui aliment sanatos precum laptele educa tinerii in spiritul unei alimentatii sanatoase si poate contribui la reducerea obezitatii, o problema reala in prezent la nivel comunitar. Intrucat Romania se confrunta cu probleme similare, raportul recomanda ca statul sa investeasca in continuare in educarea copiilor pentru o alimentatie sanatoasa si echilibrata prin programul Laptele si cornul, dar sa faca si eforturi de promovare si constientizare a acestei dimensiuni in randul profesorilor si parintilor. In Romania, un sfert dintre copiii cu varsta de 8 ani sunt supraponderali sau obezi, conform unui studiu realizat in 2013 de Ministerul Sanatatii in cadrul European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), coordonat de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

“Sunt necesare redefinirea si alinierea obiectivelor programului national cu cele ale schemei europene Laptele in scoli prin care este sustinuta in buna masura initiativa nationala si prin care Romania a atras pana acum peste 40 de milioane de euro. In plus, atragem atentia asupra necesitatii armonizarii strategiilor nationale sectoriale din domeniile educatie, sanatate si agricultura cu programul national. In acest sens se poate acorda o consistenta in interventie si un impact mai mare al programului la nivelul industriei, comunitatii, scolii si elevilor”, declara Ciprian Ciucu, director de programe CRPE.

Similar initiativei europene, programul Laptele si cornul este o masura importanta de sprijin economic pentru industria laptelui, una dintre cele mai semnificative segmente ale industriei alimentare din Romania (locul sase ca cifra de afaceri). Peste 400 de tone de lapte sunt distribuite zilnic in cadrul acestui program, respectiv 1/6 din productia nationala de lapte (aproximativ 15%). Prin urmare, programul reprezinta un adevarat balon de oxigen pentru o industrie puternic afectata de criza si, in curand, sub o presiune concurentiala fara precedent, ca urmare a eliminarii cotei de lapte in UE (aprilie 2015) si embargoului impus Rusiei.

„Embargoul i-a determinat pe producatorii din Europa Centrala si statele baltice care exportau pana acum in Federatia Rusa sa se reorienteze spre piata romaneasca. Pretul la 100 de litri de lapte in tarile baltice este cu aproximativ 5 euro mai mic, iar operatorii economici din regiune (Ungaria, Polonia) achizitioneaza laptele la un pret similar cu al nostru, dar au costuri de transport mai mici. In plus, sistemul de colectare este mai eficient, deoarece se colecteaza mai mult lapte de la mai putini producatori, in timp ce, in Romania, producatorii sunt dispersati geografic si ofera cantitati mai mici de lapte”, spune Dorin Cojocaru, Presedinte Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL).„Programul Laptele si cornul este important pentru industria lactatelor din Romania in primul rand pentru ca ne asigura volume si o piata de desfacere constanta, iar in al doilea rand pentru ca ne ajuta sa cream obiceiuri sanatoase de consum in randul copiilor si sa crestem, astfel, consumatorii de maine.  

Din pacate, valoarea portiei de lapte si corn, de 1,17 lei inclusiv TVA, nu a mai fost actualizata (indexata) din 2008, desi pretul de achizitie a laptelui de la producatori s-a dublat, ceea ce a scazut atractivitatea programului pentru producatori si a afectat calitatea produselor oferite in program. Astfel, pentru a se mentine in mod real elementul de sprijin oferit industriei de lapte, raportul propune indexarea/ actualizarea sumelor alocate, in vederea cresterii calitatii si atractivitatii produselor si, concomitent, a impactului programului in randul beneficiarilor.

Din punct de vedere institutional, raportul constata ca programul Laptele si cornul a functionat in ultima perioada din inertie, fara sa existe in spate o strategie, obiective clar stabilite, o monitorizare si o evaluare a acestuia. Mai mult, de mai bine de trei ani nu mai exista nicio autoritate centrala care sa coordoneze acest proiect deosebit de complex, ce presupune o actiune pe diferite paliere, de la nivel central la nivel judetean si local.

Pentru a eficientiza programul si a mari impactul sau, raportul recomanda Guvernului sa desemneze o autoritate centrala cu rol de coordonator, aceasta detinand atributii si in implementarea, monitorizarea si revizuirea programului. De asemenea, se recomanda organizarea, cu participarea directa a Ministerului Agriculturii, a unui proces de consultare publica, in vederea definirii strategiei Romaniei pentru punerea in aplicare a Schemei Europene Laptele in Scoli.

“Considerand Laptele in Scoli o initiativa strategica, autoritatile europene cer statelor membre mai multa concentrare si mai multa eficienta in derularea programelor la nivel national si conditioneaza finantarea europeana de existenta unei strategii nationale incepand cu anul scolar 2015-2016. In absenta acestei strategii, autoritatile judetene si locale nu vor mai putea face cereri de finantare din fondurile europene alocate, in conditiile in care Romania s-a situat in 2012 pe locul 4 din 26 de state din punct de vedere al absorbtiei de fonduri pe programul de lapte scolar”, spune Ciprian Ciucu.

 

Despre Raportul CRPE
In cadrul acestui studiu au fost analizate relevanta pentru grupul tinta – elevii din Romania – eficacitatea si eficienta implementarii, precum si impactul asupra sanatatii copiilor si asupra operatorilor economici din industria laptelui. Metodologia de cercetare a inclus atat studierea surselor oficiale (legislatie, rapoarte), cat si interviuri cu reprezentanti ai diferitelor ministere, autoritati, scoli, organizatii ale parintilor, cadrelor didactice, ale medicilor de familie si organizatii neguvernamentale.
Raportul CRPE este sustinut de Tetra Pak, ca parte a initiativei sale globale de promovare a unei alimentatii sanatoase in randul copiilor si, in mod specific, a consumului de lapte in scoli. 

Despre CRPE 
Centrul Roman de Politici Europene a fost infiintat in 2009 de un grup de experti, avand ca obiectiv sprijinirea rolului Romaniei in Europa prin furnizarea de expertizã in domeniul politicilor publice.
Misiunea CRPE este promovarea Romaniei drept un actor coerent si influent in stabilirea agendei publice si in formularea de politici in cadrul UE, si continuarea procesului de europenizare a Romaniei, prin bunã guvernare, expertizã si dezbateri publice informate.

Despre programul european Laptele in scoli
Programul Laptele in Scoli este un program promovat si sustinut de Uniunea Europeana inca din anul 1977 care a evoluat de la o simpla masura economica de sprijinire a producatorilor de lapte si produse lactate, intr-unul dintre cele mai importante instrumente de preventie a potentialelor riscuri pentru sanatate generate de carentele nutritionale precum excesul ponderal, obezitatea sau afectiunile cardiovasculare.

In prezent, programul Laptele in scoli este implementat in prezent de 26 de state membre ale Uniunii Europene si se adreseaza unui numar de aproximativ 20 de milioane de beneficiari cu varsta intre 3 si 14 ani (prescolari, elevi din ciclul primar si secundar). La nivel european, subventia acordata statelor membre prin acest program a fost de 50-75 de milioane de euro, Romania fiind unul dintre beneficiarii care a atras cele mai multe fonduri: peste 7 milioane de euro in 2011-2012 (comparativ cu Suedia – 8,8 milioane de euro, Danemarca – 6,6 milioane de euro, Marea Britanie – 6,3 milioane de euro) reprezentand subventia pentru aproximativ 50 de milioane de tone de lapte utilizate in cadrul programului. In Romania, aceasta subventie se regaseste partial in finantarea programului national Laptele si cornul, doar pentru componenta de lapte. Este de notat faptul ca programe similare schemei UE Laptele in scoli sunt implementate in foarte multe tari, precum China, Japonia, Canada, Argentina, etc.

Evolutia programului (1977-2014):

  • 1977 – Uniunea Europeana lanseaza programul Laptele in scoli ca masura de sustinere a producatorilor de lapte si produse lactate. Programul a fost construit sa incurajeze consumul de lapte: in mod direct prin consumul produselor distribuite prin acest program si in mod indirect prin influentarea cunostintelor, atitudinilor si perceptiilor tinerilor fata de produsele lactate, contribuind la o crestere a consumului si in afara acestui program. Masura a pornit de la premisa ca, odata format in copilarie, comportamentul de consum se va pastra si perpetua la varsta adulta, astfel incat cresterea consumului de lapte sa se realizeze de la o generatie la alta. Efectul scontat pe termen lung – echilibrul pietei consumului de lapte si sprijinirea implicita a producatorilor.
  • 2008 – Programul a fost revizuit, punandu-se mai mult accent pe caracterul nutritional si educational pentru combaterea excesului ponderal si obezitatii in randul copiilor si tinerilor, prin formarea unor obiceiuri alimentare sanatoase.
  • Conform datelor statistice si evaluarii UN-FAO (UN Food and Agriculture Organization), obiectivele programului sunt in continuare de actualitate, deoarece la nivel mondial se inregistreaza un declin constant al consumului de lapte. Conform datelor Eurostat, din 2003 si pana in 2011 s-a inregistrat o scadere a consumului cu aproximativ 5%, iar consumul de lapte exprimat in echivalent lapte a scazut de la 302 kg in 2001 la 286 de kg in anul 2011. Astfel, FAO a definit programul Laptele in scoli ca o investitie intr-o viitoare crestere a cererii consumului de lapte, in special prin capacitatea acestui program de a genera un comportament alimentar sanatos la o varsta frageda.
  • O recenta propunere de modificare din anul 2014 are ca obiectiv comasarea acestui program cu Programul Fructele in scoli, pentru a avea o abordare unitara si un impact mai mare la nivelul beneficiarilor.

Consultare publica privind Ghidurile Solicitantului pentru primele masuri de finantare din PNDR 2020

 

 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a publicat in data de 5 martie 2015 versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submasurile 4.1 (Investitii in exploatatii agricole) si 6.1(Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) prin care sunt stabilite conditiile si criteriile accesarii fondurilor europene acordate prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 pentru activitatile prevazute in aceste forme de finantare.

 

 

”Ghidurile Solicitantului, publicate pe paginile de interne  pot fi consultate de catre potentialii solicitanti, pe care ii asteptam sa formuleze propuneri de modificare si observatii. Toate aceste solicitari vor intra in analiza departamentelor de specialitate din cadrul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale pentru a verifica oportunitatea includerii in versiunea finala a Ghidurilor Solicitantului”, a declarat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.

Ghidurile au fost elaborate de catre Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale in colaborare cu Ministerul Agriculturi si Dezvoltarii Rurale in baza consultarilor cu Grupurile de Lucru Agricultura din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR si in baza versiunii Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 transmisa Comisiei Europene spre aprobare.

Ghidurile Solicitantului vor fi aplicabile in sesiunea de primire a cererilor de proiecte prin PNDR 2020 care va fi deschisa in martie 2015. In cadrul acestei sesiuni, se vor acorda fonduri europene nerambursabile, prin intermediulsubMasurii 4.1- Investitii in exploatatii agricole, investitiilor pentru cresterea competitivitatii exploatatilor agricole prin dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si proiectelor pentru modernizarea fermei (in special cele de dimensiuni medii si asocieri de ferme mici si medii) si imbunatatirea calitatii activelor fixe.

Beneficiarii care pot accesa fonduri europene in cadrul acestei submasuri pot fi fermieri (cu exceptia persoanelor fizice neautorizate), cooperative si grupuri de producatori (constituite in baza legislatiei nationale, care deservesc interesele membrilor).

Un obiectiv esential pentru acest tip de sprijin il reprezinta cresterea valorii adaugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora in vederea crearii si promovarii lanturilor alimentare integrate dar si respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investitii.

Finantarea nerambursabila pentru aceste categorii de beneficiari este de 50% (30% pentru fermele de peste 500.000 SO).

De asemenea, precizam ca fondurile europene nerambursabile si contributia de la Bugetul de Stat pentru anul 2015, aferente subMasurii 4.1 sunt in valoare de 205.776.952 euro.

• Consultati Ghidul pentru subMasura 4.1 – Investitii in exploatatii agricole 

Scopul investitiilor realizate in cadrul subMasurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri este acela de a sprijini stabilirea pentru prima data a tinerilor fermieri ca sefi unici ai unei exploatatii agricole.

Cresterea numarului de tineri fermieri care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi/ conducatori de exploatatie este principalul obiectiv al acestei subMasuri.

Astfel, tinerii fermieri sunt incurajati sa devina competitivi, sa se asocieze si sa participe la dezvoltarea lanturilor alimentare integrate.

Finantarea nerambursabila oferita de Uniunea Europeana pentru proiectele de investitii realizate in cadrul acestei subMasuri este de 100%.

Sprijinul financiar nerambursabil va fi acordat tinerilor fermieri sub forma de prima, in doua transe. Astfel, prima transa este de 75% din valoarea totala a sprijinului, primita la instalare. A doua transa reprezinta 25% si se acorda in maxim 3/5 ani de la primirea deciziei de finantare.

Fondurile europene nerambursabile pentru anul 2015, alocate de Uniunea Europeana acestei subMasuri si contributia de la Bugetul National sunt in valoare totala de 111.209.889 euro.

Beneficiarii eligibili pentru a primi finantare nerambursabila prin subMasura 6.1 sunt tinerii fermieri (PFA) care se instaleaza ca sefi unici ai exploatatiei agricole dar si persoanele juridice (IMM-uri) in care un tanar fermier se instaleaza.

 Consultati Ghidul pentru subMasura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri 

Aceste versiuni vor ramane publicate, astfel incat, orice persoana interesata sa aiba posibilitatea de a trimite propuneri si observatii privind continutul Ghidurilor Solicitantului pentru cele doua subMasuri mentionate.

 

Oportunitati pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in zona de munte

 

 Incepand din 2015, UE acorda o atentie deosebita practicilor agricole ecologice, ceea ce are o relevanta mai mare pentru fermele din zonele montane. Agentia pentru Protectia Mediului Neamt a organizat un seminar de informare a fermierilor din zona de munte privind rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane. Seminarul a avut rolul de informare a fermierilor despre noile cerinte si conditii in domeniul subventionarii sectorului agricol si de scoatere in evidenta a importantei respectarii regulilor legate de protectia mediului si a naturii.

Zeci de fermieri din zonele montane ale judetului Neamt, din localitati precum Poiana Teiului, Pangarati, Dochia, Cracaoani, Farcasa, Tarcau, Bicaz sau Piatra Neamt, au participat miercuri, 25 februarie, la un seminar organizat de Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Neamt, care este partener in proiectul “PACINFO – Rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane”.

Fermierii au aflat in ce anume consta acest proiect, ce solutii pot fi aplicate pentru dezvoltarea zonei montane, li s-a adus la cunostinta cum se pot face platile pentru zona montana defavorizata si cea de agromediu in zona montana si care sunt posibilitatile de finantare prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2015-2020.

Prelegerile au fost tinute de Monica Isopescu, managerul proiectului “PACINFO – Rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane”, doctor inginer Vasile Avadanei, cercetator asociat la Institutul National de Cercetari Economice al Academiei Romane, Marius Rusu, sef birou in cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Neamt, Marius Macinca, consilier in cadrul Oficiului Judetean pentru Finantarea Investitiilor Rurale Neamt (OJFIR) si doctor cercetator Elvira Gille, de la Centrul de cercetari biologice “Stejarul” Piatra Neamt.

“Dorim sa realizam o coeziune intre mai multe institutii, pentru a va usura munca dumneavoastra. Incercam sa va aducem informatii cat se poate de pertinente, actuale, privind accesarea unor fonduri si ce pasi trebuie sa urmati”, a spus in deschidere Diana Brumaru, asistent manager in cadrul proiectului.

Liderul proiectul “PACINFO – Rolul social si de mediu al agriculturii in regiunile montane” este APM Harghita. Proiectul se desfasoara in perioada iunie 2014 – aprilie 2015.

“Obiectivul principal este diseminarea informatiilor despre obiectivele sociale si de mediu ale politicii agricole comune. De anul acesta, UE acorda o atentie deosebita practicilor agricole ecologice, ceea ce are o relevanta mai mare pentru fermele din zonele montane, care au un avantaj, datorita mediului curat in care se afla. Rezultatele asteptate ale proiectului sunt recunoasterea importantei activitatii agricole din zona de munte, cresterea gradului de informare a fermierilor si aproprierea tinerilor de activitatile agricole, de problemele si rolul acestora. Activitatile se axeaza pe informarea fermierilor din zona de munte despre principiile de finantare a politicilor agricole comune, in special privind protectia mediului, masuri speciale privind mentinerea pe piata a produselor si importanta agriculturii sustenabile pentru protejarea calitatii mediului”, a afirmat Monica Isopescu, managerul de proiect.

Una dintre principalele activitati organizate de APM Neamt in cadrul acestui proiect a fost “Ziua Nationala a Traiului de Munte”, care a avut loc pe 26 octombrie 2014.

Cercetatorul Vasile Avadanei a vorbit fermierilor prezenti la seminar despre varietatea de resurse pe care le ofera zona montana, despre oportunitatile de dezvoltare a acestei zone, dar, mai ales, despre solutii pentru aceasta dezvoltare, una dintre cele mai importante fiind asocierea fermierilor in cooperative si patronate, pentru a avea rezultate cat mai bune.

Marius Rusu, reprezentantul APIA Neamt, a prezentat sistemul de plati unice pe suprafata, scotand in evidenta faptul ca acest sistem este in permanenta schimbare. El a prezentat pe larg normele de eco-conditionalitate si sistemul de plati pentru agromediu. Marius Macinca, consilierul OJFIR Neamt, a prezentat noile masuri ale Planului National pentru Dezvoltare Rurala 2014-2020, prin intermediul carora fermierii pot obtine finantari, iar cercetator Elvira Gille a vorbit despre Cultura ecologica a plantelor medicinale si aromatice in zonele montane.

Finantarea proiectului PACINFO se face de catre Comisia Europeana, prin Directoratul General pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul programului de promovare a Politicii Agrare Comune, si de catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.

Fondurile Europene pentru Biomasa si Biogaz devin o realitate – ARBIO participa la elaborarea ghidurilor

Ministerul Energiei impreuna cu ARBIO si alte institutii din sectorul Biomasa si Biogaz, vor lucra pentru Axa prioritara 6: promovarea energiei curate si eficientei energetice, in vederea sustinerii unei economii cu emisii scazute de carbon si pentru Axa prioritara 8: sisteme inteligente si durabile de transport al energiei electrice si gaze naturale. Aceasta este una dintre rarele ocazii in care o asociatie profesionala este binevenita de a propune solutii pentru probleme inainte ca acestea sa se intample, cu accent pe crearea unui mediu de afaceri solid, respectand toate legile nationale si europene.
In timpul inaugurarii ARBIO, au fost prezentate diferite oportunitati de finantare pentru proiecte de biomasa si biogaz in fata a 224 de participanti, printre care 68 potentiali investitori. Acum, Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri avanseaza in punerea in aplicare a tot ceea ce a fost anuntat atunci si a solicitat Asociatiei Romane de Biomasa si Biogaz sa participe la grupul de lucru care va pregati ghidurile solicitantilor pentru Programul Operational Infrastructura Mare (POIM).

ARBIO va participa cu bucurie la acest proces si ne-am manifestat deja in scris interesul nostru de a participa cu un delegat la grupul de lucru. Totusi, acest lucru nu este un proces doar pentru “un grup de oameni”. Dimpotriva, noi anuntam aceasta ocazie, propunem tuturor membrilor ARBIO sa colaboreze cu noi, pentru a identifica problemele existente, pentru a oferi solutii si pentru a contribui pentru documentele pe care le vom prezenta Ministerului. In acest mod, vom prezenta situatia reala de pe piata, membrii nostri fiind cu totii implicati in economia reala. Noi vom oferi autoritatilor informatii care sa le permita sa elaboreze ghiduri care vor atrage interesul investitorilor.

 

 

Peste 200 milioane de euro pentru investitii in eficienta energetica, protectia mediului si combaterea schimbarilor climatice

Investitorii romani interesati de proiecte de cresterea eficientei energetice si conservarea capitalului natural, inclusiv a biodiversitatii, vor putea beneficia de doua noi mecanisme financiare, lansate de Comisia Europeana (CE), in parteneriat cu Banca Europeana de Investitii (BEI). Cele doua mecanisme sunt Finantarea Privata pentru Eficienta Energetica (PF4EE) si Facilitatea de Finantare a Capitalului Natural (NCFF).

PF4EE va incuraja bancile sa creasca volumul creditarii acordate proiectelor de eficienta energetica, prin acordarea de imprumuturi pe termen lung cu costuri reduse si prin protectia intermediarilor financiari in legatura cu riscul de credit, precum si prin imbunatatirea expertizei de creditare in acest sector. Contributia CE si BEI este de 80 de milioane de euro si se asteapta ca, pana la terminarea programului, la sfarsitul anului 2017, sa aiba un efect de multiplicare de opt ori.

NCFF se va concentra pe proiectele ce au in vedere infrastructura “verde”, prin care se conserva ecosistemele si care contribuie la adaptarea la schimbarile climatice. Se vor finanta proiecte ce au in vedere infrastructura de protectie contra inundatiilor, reciclarea apei de ploaie, protejarea padurilor, reducerea poluarii apelor si a solului, conservarea biodiversitatii si ecoturismul. Contributia CE si BEI este de aproximativ 125 milioane de euro.

Obiectivul ambelor mecanisme este de a atrage investitiile publice si private, prin combinarea imprumuturilor BEI cu fondurile disponibile in cadrul programului UE LIFE. Ele sunt complementare planului de investitii pentru Europa, contribuind la eliminarea barierelor de pe piata interna, prin investitii in proiectele cu o valoare adaugata reala pentru intreaga economie europeana.

Platile directe din noul pachet privind Politica Agricola Comuna 2014-2020

Noul pachet privind Politica Agricola Comuna in perioada 2014-2020 mentine cei doi piloni, Pilonul I - „Plati directe” si Pilonul II -„Dezvoltare rurala”, dar sporeste legaturile dintre ei, oferind astfel o abordare mai cuprinzatoare si mai integrata a masurilor de sprijin specifice respectivei politici. Pachetul introduce, in particular, o noua arhitectura pentru platile directe, care este mai bine orientata, mai echitabila si mai ecologica, precum si un mecanism de siguranta imbunatatit si o dezvoltare rurala consolidata.

 

Mecanismele de sprijin direct fac trecerea de la “decuplarea completa” la “orientare”. Sistemul din 2013, de decuplare a ajutoarelor agricole si de acordare a unui sprijin general pentru venit, se va transforma, in noua perioada de programare, intr-un sistem in care fiecare componenta este legata de obiective sau functii specifice. In acest fel, perioadele de referinta istorice nu vor mai juca un rol semnificativ.

Platile unice vor fi inlocuite cu un sistem de plati multiple, constituit din sapte componente:

    1. o plata de baza pe hectar, al carei nivel urmeaza sa fie armonizat in functie de criteriile economice sau administrative nationale sau regionale si supus unui proces de convergenta;
    2. o componenta „de ecologizare”, in calitate de sprijin suplimentar, pentru a compensa costurile furnizarii de bunuri publice ecologice neremunerate de piata;
    3. o plata suplimentara timp de cinci ani catre tinerii fermieri;
    4. o plata redistributiva, prin intermediul careia fermierilor li se poate acorda un ajutor suplimentar pentru primele hectare;
    5. un sprijin suplimentar pentru venit in zonele care se confrunta cu anumite constrangeri naturale;
    6. un ajutor cuplat cu productia acordat anumitor sectoare agricole sau tipuri de activitati agricole, din motive economice si/ sau sociale;
    7. o schema simplificata destinata micilor fermieri, cu plati de pana la 1 250 de euro.

Primele trei componente sunt obligatorii pentru statele membre, iar ultimele patru, optionale.

Statele membre urmeaza sa aloce 30 % din pachetul lor financiar national de plati directe componentei „de ecologizare”. Celelalte 70 de procente vor fi alocate componentei „plata de baza”, dupa deducerea tuturor sumelor alocate rezervelor nationale de drepturi (obligatorii pana la 3% din pachetele nationale), platilor complementare redistributive (pana la 30%), platilor in favoarea tinerilor fermieri (obligatorii pana la 2%), zonelor defavorizate (pana la 5%) sau platilor cuplate cu productia (pana la 15%).

Noile plati de baza pe hectar sunt rezervate exclusiv fermierilor activi, pe baza unei „liste negative”, care urmeaza sa fie stabilita de fiecare stat.

Optiunile Romaniei privind aplicarea Pilonului I – „Plati directe”:

    • Plata directa pe suprafata (SAPS) va continua pana in 2020, inclusiv;
    • Platile directe nu vor fi reduse, deoarece Romania propune acordarea de plati redistributive prin utilizarea a peste 5% din plafoanele nationale anuale din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA);
    • Vor fi acordate plati redistributive in valoare de 5 euro pe hectar pentru primele 5 hectare si circa 45 de euro pe hectar pentru restul de 25 de hectare. Pentru plata redistributiva se utilizeaza circa 5,3-5,7% din plafonul national anual 2015-2020 (FEGA);
    • In 2015-2017 vor fi transferate 112 333 536 de euro de la Pilonul I – „Plati directe” la Pilonul II – „Dezvoltare rurala”, suma considerata ca fiind suficienta pentru finantarea schemei mici fermieri din PNDR, astfel incat sa nu fie afectate alocarile PNDR prevazute pentru celelalte masuri;
    • Pentru a primi plata pentru culturi verzi (din FEGA), reprezentand 30% din plafonul national anual, beneficiarii trebuie sa respecte anumite conditii: diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente si prezenta de zone de interes ecologic (ZIE) pe suprafata agricola. In cazul in care o exploatatie are mai mult de 15 hectare de teren arabil, incepand cu anul 2015, cel putin 5% (apoi 7%) din acesta trebuie sa reprezinte ZIE. In cadrul ZIE au fost incluse terase, elemente de peisaj (garduri vii, arbori izolati, in aliniament, grup de arbori/palcuri arbustive din zona de campie, margini de camp, iazuri, rigole etc), zone-tampon, hectare de teren agro-forestier, zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie, zone de culturi secundare sau strat vegetal si zone avand culturi fixatoare de azot;
    • Plata pentru tinerii fermieri va avea alocat 2% din plafonul national anual FEGA, reprezentand o plata suplimentara de circa 23 de euro pe hectar pentru exploatatii de maximum 60 de hectare. Tinerii din actualul PNDR urmeaza sa beneficieze de aceasta prima pentru perioada ramasa pana la cinci ani;
    • Va fi aplicata schema simplificata destinata tinerilor fermieri, urmand sa fie acordati cel mult 1 250 de euro per ferma;
    • In privinta sprijinului cumulat, urmeaza sa fie stabilite procentul alocat din plafonul national anual FEGA si culturile/sectoarele care primesc acest sprijin, cu justificarea necesitatii lui, descrierea conditiilor de eligibilitate, a duratei schemei, a cuantumului per unitate si a limitelor cantitative, daca este cazul;
    • La capitolul fermier activ, cuantumul platii directe (primite in anul anterior) sub care toti beneficiarii sunt considerati fermieri activi este de 5 000 de euro, pentru a nu creste excesiv costurile administrative (acest cuantum ar insemna maximum 39 de hectare per exploatatie), fiind necesara si realizarea unei liste a entitatilor excluse de la platile directe: companii, societati, agenti economici etc. care prin natura lor nu practica agricultura ca activitate de baza, dar care pot detine/gestiona suprafete de teren agricol.

Pregatirea metodologiei pentru deschiderea primelor masuri de finantare prin PNDR 2020

 

Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) elaboreaza metodologia specifica accesarii fondurilor europene pentru a pregati deschiderea primelor masuri de finantare din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) aferent periodei de programare financiara 2014 – 2020.
„PNDR 2020 este in etapa de aprobare de catre Comisia Europeana, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa comunice acordul de principiu pentru ca Ministerul Agriculturii sa poata lansa primele masuri de finantare din cadrul PNDR 2020. Agentia este pregatita din punct de vedere al procedurilor de lucru specifice, astfel incat imediat ce Comisia Europeana ne va comunica acordul de principiu, vom publica spre consultare publica Ghidurile Solicitantului, dupa care vom putea deschide primele sesiuni de cereri de proiecte pentru finantarea investitiilor prin PNDR 2020” a declarat Directorul General al AFIR, David Eugen Popescu.

Precizam ca in acest moment nu exista documente oficiale in varianta finala, pe baza carora sa se poata intocmi cereri de finantare. Astfel, e necesara publicarea Ghidurilor Solicitantului pentru a putea demara pregatirea Dosarului Cererii de Finantare. Fisele Masurilor disponibile contin informatii provizorii care pot suferi modificari, dar care pot oferi o imagine de ansamblu privind aria de finantare specifica noii perioade de programare.

AFIR pune la dispozitia tuturor persoanelor care sunt interesate sa acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii si a mediului rural, informatiile provizorii disponibile in acest moment cu privire la PNDR 2020, prin intermediul paginii web  telefonic (031-860.11.00) sau direct la sediile Agentiei.

„Recomandam tuturor potentialilor beneficiari ai masurilor de finantare ca pana la publicarea Ghidul Solicitantului si a anexelor aferente, sa clarifice o serie de aspecte ce tin de etapa premergatoare realizarii proiectului propriu-zis, pentru a economisi timp in depunerea unei Cereri de Finantare prin PNDR 2020” a subliniat Directorul General al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale, David Eugen Popescu.

In acest sens, este recomandat sa se clarifice forma de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa se dezvolte investitia pentru care se solicita finantare. De asemenea, potentialii beneficiari pot sa-si asigure sursa de cofinantare (daca este cazul) si sa identifice o societate de consultanta cu care sa intocmeasca documentatia aferenta si sa implementeze proiectul.

Pentru noua perioada de programare financiara, 2014 – 2020, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a imbunatatit modul de accesare si de implementare a fondurilor europene, in primul rand prin specializarea personalului pe tipuri de investitii. AFIR a dezvoltat o abordare pe verticala a fluxului procedural, astfel incat un proiect poate fi urmarit in cadrul aceluiasi departament, de la depunere pana la autorizarea ultimei plati.

Printre masurile luate privind simplificarea documentatiei si a procedurilor in noul Program, mentionam ca AFIR implementeaza sistemul de depunere online a tuturor cererilor de finantare dar si a ofertelor pentru achizitii specifice beneficiarilor privati. O alta imbunatatire a sistemului o reprezinta devansarea decontarii platilor aferente cheltuielilor eligibile.

Prin schimbarea procedurilor de organizare a sesiunilor de depunere a proiectelor, solicitantii de fonduri vor putea depune Cereri de Finantare pe toata durata anului, cu rapoarte de selectie lunare sau trimestriale. Astfel, se va reduce perioada de evaluare de pana la un an, la cel mult trei – patru luni in noua perioada de programare.

Toate aceste masuri au fost luate de Agentie in baza experientei acumulate in Programul anterior si a solicitarilor primite din partea beneficiarilor PNDR, cu scopul de a sprijini in mod real beneficiarii investitiilor in agricultura si in dezvoltarea mediului rural.

Pentru a evita riscul unei informari gresite si, implicit, pierderea de timp pretios in documentarea viitorului proiect de investitii, AFIR sfatuieste toate persoanele interesate sa dezvolte proiecte in mediul rural prin PNDR 2020, sa foloseasca numai surse oficiale de informare.

In acest sens, recomandam prudenta in informarea de pe site-urile neoficiale, existand riscul promovarii anumitor interese economice precum si distribuirea contra cost a unor materiale informative care sunt disponibile gratuit pe site-urile oficiale sau pot fi procurate gratuit de la institutiile abilitate.

Informatiile oficiale, corecte si obiective despre programele europene pentru finantarea agriculturii si a dezvoltarii rurale derulate in Romania, pot fi obtinute de la sediile si de pe site-urile oficiale ale Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale

Finantarile agricole nerambursabile disponibile din 2015 tinerilor si micilor fermieri

Finantarile nerambursabile sunt cea mai avantajoasa forma de sprijin pentru mediul de afaceri agricol. Astfel o idee buna este transformata in proiect finantabil, care in urma verificarilor este aprobat si finantat. Anul 2015 aduce o serie de oportunitati pentru tinerii si micii fermieri spre a-si finanta propriile activitati.
Ciswork sustine activitatea tinerilor si micilor fermieri oferind servicii de consultanta in management si afaceri: solutii complete la elaborarea proiectelor pentru finantare din fondurile structurale europene, identificand varianta optima de cofinantare. Echipa Ciswork elaboreaza planul de afaceri sau studiul de fezabilitate, intocmind cererile de finantare si dosarele de achizitie.

 

Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

  Alocarea financiara: 4.003.556 Euro

 Finantare nerambursabila: 100%

  Contributie proprie: 0%

  Sprijin nerambursabil: 50.000 Euro/Proiect

 Beneficiari: Tineri fermieri cu varsta de pana la 40 de ani la momentul depunerii cererii.
 Cheltuieli eligibile:

    • Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola, la nivel de ferma;
    • Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje;
    • Achizitionarea de instalatii, echipamente si software specializate;
    • Achizitionarea de animale;
    • Plantarea si replantarea plantelor perene;
    • Achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

 

Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

  Alocarea financiara: 1.500.019 Euro

 Finantare nerambursabila: 100%

  Contributie proprie: 0%

  Sprijin nerambursabil: 15.000 Euro/Proiect

 Beneficiari: Fermieri care detin in proprietate si/sau folosinta o exploatatie agricola, incadrata in categoria de ferma mica.

 

 Cheltuieli eligibile:

    • Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola, la nivel de ferma;
    • Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje;
    • Achizitionarea de instalatii, echipamente si software specializate;
    • Achizitionarea de animale;
    • Plantarea si replantarea plantelor perene;
    • Achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

 

Schema pentru micii fermieri

 Finantare nerambursabila: 100%

  Contributie proprie: 0%

 Beneficiari: Fermieri care se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lor exploatatie.

Sprijinul acordat in cadrul submasurii va fi furnizat sub forma unei plati unice anuale.

Submasura are in vedere sprijinirea micilor fermieri care au participat la schema de mici fermieri pentru cel putin un an si care se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lor exploatatie si drepturile de plata corespunzatoare.

 

Despre Ciswork
Echipa de specialisti Ciswork asigura servicii de consultanta care includ pe langa intocmirea documentatiei necesare pentru obtinerea fondurilor nerambursabile si asistenta gratuita pe parcursul implementarii programului de finantare. Ciswork este singura firma din vestul tarii care acorda aceste servicii fara alte costuri suplimentare.

 

Pentru a beneficia de o consultanta gratuita, contactati-ne.

www.ciswork.ro
office@ciswork.ro
T: 0356.829.866 / 0356.829.867
Timisoara, Strada Lucian Blaga
(intrare Janos Bolyai), Nr.1, Et.1, Cam.1

S-a publicat studiul cu privire la delimitarea zonelor eligibile pentru Masura 13 din Noul PNDR

Masura 13 a PNDR 2014-2020 acorda sprijin financiar zonelor montane si altor zone cu constrangeri naturale. In acest sens a fost publicat “Studiul cu privire la delimitarea zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice si ajustarea (fine-tunning) zonelor” impreuna cu lista comunelor incadrate in aceasta categorie. Zona montana este acoperita de un numar total de 658 localitati, totalizand o suprafata agricola de 2.089.399 ha.

 

Pentru zonele care se confrunta cu constrangeri naturale semnificative, un numar de 769 localitati au fost incluse in aceasta categorie, suprafata agricola fiind de 4.505.042 ha.

 

 

Unitati teritorial-administrative incluse in zona montana, zone care se confrunta cu constrangeri naturale semnificative sau cu alte constrangeri specifice si UAT-urile eliminate prin procesul de ajustare (fine-tuning) pe baza criteriilor: irigatii si procent semnificativ de terenuri ocupate de vii si livezi.

 

ANC_ZM UAT-uri incadrate in categoria: Zona montana (art. 32 alin. 1 lit. a)
ANC_SEMN UAT-uri incadrate in categoria: Zone, altele decat zonele montane, care se confrunta cu constrangeri naturale semnificative (art. 32 alin. 1 lit. b)
ANC_SPEC UAT-uri incadrate in categoria: Alte zone care se confrunta cu constrangeri specific(art. 32 alin. 1 lit. c)
NON_ANC_VII UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizand criteriul bazat pe procentul din suprafata UAT-ului ocupata de vii + livezi
NON_ANC_IRIG UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare utilizand criteriul bazat pe realizarea irigatiilor
NON_ANC_PROD UAT-uri eliminate prin procesul de ajustare bazat pe productia medie
NON_ANC UAT-uri care nu indeplinesc conditiile necesare incadrarii in una din categoriile prvazute deart. 32 alin. 1.

 

Astfel, situatia la nivel national a zonelor desemnate ca eligibile in cadrul Masurii 13 a PNDR 2014-2020 si situatia comparativa cu zonele eligibile in perioada anterioara de programare in cadrul Masurilor 211 si 212 ale PNDR 2007-2013, se prezinta astfel:

R.1305/2013 art. 32 – ANC (2015-2020)

Nr. LAU2

% LAU2

Suprafata

agricola (ha)

Suprafata

agricola (%)

M.13.1 - Art. 32(2) – ANC zona montana

658

20,69%

2.089.399

15,44%

M.13.2 - Art. 32(3) – ANC semnificativ

769

24,17%

4.505.042

33,28%

M.13.3 - Art. 32(4) – ANC specific

24

0,75%

180.953

1,34%

Total ANC

1.451

45,61%

6.775.394

50,06%

Total NON ANC (incl. ANC SEMN exclus FT)

1.730

54,39%

6.759.904

49,94%

NON_ANC_IRIG

12

0,38%

142.644

1,05%

NON_ANC_VI

12

0,38%

48.603

0,36%

NON_ANC_PROD

8

0,25%

68.841

0,51%

Art. 32(3) -non ANC semnificativ (exclus FT)

32

1,01%

260.088

1,92%

TOTAL Romania

3.181

100,00%

13.535.298

100,00%

 

 

R.1257/1999 & R.1698/2005 - LFA (2007-2014)

Nr. LAU2

% LAU2

Suprafata

agricola (ha)

Suprafata

agricola (%)

M.211 - Art. 18 – LFA ZMD

657

20,66%

2.088.315

15,43%

M.212 - Art. 19 – LFA ZDS

293

9,21%

1.615.875

11,94%

M.212 - Art. 20 – LFA ZSD

24

0,75%

180.953

1,34%

TotalLFA

974

30,63%

3.885.142

28,70%

Total Non LFA

2206

69,37%

9.650.155

71,30%

TOTAL Romania

3180

100,00%

13.535.298

100,00%

 

 

Adauga un comentariu

Nume*

Adresa de email* [Nu va fi publicata]

Comentariu*