După ce am pus gaz pe foc, degeaba recurgem la “acoperirea soarelui”.
Această măsură de apărare contra încălzirii globale ar consta în injectarea în stratosferă a unor sulfaţi care reflectă lumina soarelui, producând un efect asemănător cu efectul produs de norii rezultaţi din erupţia vulcanilor. Oamenii de ştiinţă au început să conceapă planuri în acest sens după erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine, în 1991, care a produs o răcire a temperaturii globale cu 0.5 grade Celsius, lucru de care lumea ar putea să aibă urgenţă nevoie şi în viitor.
Chiar şi aşa, “blocarea Soarelui” se poate dovedi periculoasă, sulfaţii putând duce la distrugerea stratului de ozon ce protejează Terra de radiaţiile ultraviolete. Totodată, răcirea bruscă a Pământului va afecta cu siguranţă ecosistemele, putând avea efecte nebănuite. Savanţii englezi de la Universitatea din Bristol, autorii teoriei, cred că injectarea de sulfaţi e periculoasă şi din alt punct de vedere – poate fi folosită ca armă de către diverse forţe armate.
Sarea din ochiul oceanului nu ajută, ci orbeşte încălzirea
Una dintre metodele de apărare care ar putea eventual funcţiona, este cea privind fertilizarea oceanelor cu fier, astfel încât să se dezvolte plancton ce se hrăneşte cu dioxid de carbon – CO2. Centrul Woods Hole din statul american Massachussets deja plănuieşte un mare experiment în acest sens.
O altă teorie care ar folosi oceanele este cea prin care s-ar arunca în ele o sare plutitoare ce ar reflecta razele soarelui, astfel încât acestea să nu încălzească atât de mult apele. O altă nebunie constă în vopsirea unui număr uriaş de acoperişuri în alb, pentru a reflecta lumina, iar dintr-a doua trimiterea în spaţiu a unor oglinzi uriaşe, destinate tot reflectării razelor solare.
Încălzirea globală produce temperamente şi anotimpuri extreme
În viitor, iernile, dar şi verile şi personalităţile oamenilor vor fi… extreme. Temperaturile foarte ridicate, dar şi scăzute şi ninsorile abundente vor alterna cu temperaturi neobişnuit de mari. Astfel de oscilaţii vor deveni tot mai obişnuite, avertizează specialiştii. Este predispusă la o astfel de vreme, îndeosebi partea de nord a Europei. Britanicii nu vor fi nici ei ocoliţi de iernile grele în anii care urmează.
Topirea gheţii arctice în ultimii 30 de ani a provocat o schimbare în direcţia vântului, făcând loc celui arctic. Studiul ştiinţific a fost efectuat în anul 2009 şi au fost folosite simulări pe calculator pentru a se vedea ce impact va avea topirea mai accentuată a gheţii din regiunea arctică asupra climei din întreaga lume. Impactul asupra regiunii nordice a continentului nostru este încă greu de prezis.
Potolirea încălzirii climatice pune pe jar infecţiile şi intoxicaţiile
Potrivit modelelor informatice prezentate la Washington, arată că un climat mai cald şi umed favorizează creşterea toxinelor şi bacteriilor.
Încălzirea planetară ar putea afecta sănătatea umană în următorii 30 de ani, conform unui studiu efectuat de Stephanie Moore – de la Centrul oceanelor şi sănătăţii umane din cadrul NOAA –care prezice că sezonul în care alga toxică “Alexandrium catocitenella” proliferează în estuarul Puget în statul Washington se va prelungi.
Această algă produce o toxină care se poate acumula în scoici. Consumul acestor fructe de mare contaminate poate provoca simptome gastrointestinale şi neurologice mai mult sau mai puţin grave şi uneori mortale.
Proliferarea acestor alge în perioade din ce în ce mai mari va duce, de asemenea, la căderi economice nefaste în sectorul pescuitului.
“Până la sfârşitul secolului al XXI-lea, aceste alge vor putea începe să apară cu două luni mai devreme în fiecare an şi să persiste cu o lună mai mult comparativ cu sezonul actual, din iulie în octombrie”, a adăugat ea, în concluzia propriilor proiecţii.