Una dintre comunităţile din România pentru care denumirea reflectă întocmai realitatea se numeşte Rapoltu Mare, judeţul Hunedoara. Denumirea rezidă şi din măreţia oamenilor, dar şi din frumuseţea şi ambianţa mediului. Măreţia comunei este nelipsită inclusiv din dezvoltarea şi activitatea ASTREI.Tot despre locuitorii acestei comune, spre exemplu, în anul 1918, se ştie, au format o gardă naţională română pentru sprijinirea activităţii Consiliului Naţional Român şi a contribuit la menţinerea ordinii. Să mai amintim fie şi numai de înfiinţarea Şcolii de Economie Casnică din Folt- 1921. Fără a menţiona şi alte reuşite, menţionez că această colectivitate este cunoscută din vremuri memoriale, fiind purtătoarea unor importante vestigii care atestă frumuseţea unei zone rarisime pe aceste meleaguri. Dintre obiectivele turistice ale acestei comune amintesc: ● Biserica reformată din satul Rapoltu Mare, construcţie secolul al XIV-lea, monument istoric ; ●Biserica ortodoxă din satul Bobâlna; ● Castelul contelui Veress din Bobâlna, construcţie secolul al XVIII-lea, monument istoric; ● Ansamblul rural Rapoltu Mare; ● Situl arheologic din Măgura Uroiului; ● Aşezare din epoca bronzului Rapoltu Mare; ●Conacul Daniel din Rapoltu Mare; ●Rezervaţia naturală “Măgura Uroiului”; ●Rezervaţia naturală “Tufurile calcaroase din Valea Bobâlnei” s.a.
La aceste surse de sănătate, de frumuseţi şi de venituri mai adăugăm şi o idee de succes a primarului Octavian Gheorghe Roman. Ea contribuie la diminuarea şomajului, la îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi a creşterii veniturilor pentru oameni şi visteria primăriei. Deci, începând din acest an, foarte multe activităţi sunt întreprinse de către societatea comercială din subordinea Consiliului Local. În acest fel nu va mai fi nevoie de contractarea unor firme “străine”, pentru efectuarea lucrărilor edilitare. „Societatea de gospodărire comunală este funcţională şi se află în subordinea Consiliului Local. Aceasta va avea în dotare un buldo-escavator, un grater şi alte mijloace de producţie necesare prestării unor servicii pentru comunitate.Cu ajutorul societăţii vor fi realizate lucrările de întreţinere şi reparare a drumurilor comunale, întreţinere spaţii verzi şi păşuni, precum şi alte lucrări” a spus primarul comunei Rapoltu Mare, Octavian Roman.
Rapoltu Mare leagă România de turismul european
Deşi anul trecut au fost resurse insuficiente pentru proiectele de investiţii, Administraţia Locală a comunei Rapoltu Mare a realizat destule lucrări care au contribuit semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor. Punerea în funcţiune a reţelei de canalizare care deserveşte satele Rapoltu Mare, Bobâlna şi Folt, reprezintă unul dintre principalele obiective.La acestea se adaugă programul de reabilitare a mai multor străzi, modernizarea şi reabilitarea căminului cultural din satul Boiu, construirea unui parc în imediata vecinătate a căminului cultural şi multe alte lucrări. Materializarea proiectelor depinde şi de sumele care vor fi alocate de către Guvern, pentru că nici anul trecut nu au fost alocate sumele necesare. Drumurile noastre toate rămân în vizor, atât în folosul localnicilor, cât şi pentru turiştii din ţară şi din străinătate, care au dreptul să descopere şi să admire comori unicate din România. Una dintre acestea constă în apreciatul monument al naturii, cuprins în lista zonelor protejate din judeţul Hunedoara, Tufurile calcaroase din valea Bobîlnei, frumuseţi care ocupă o suprafaţă de 12 ha.De apreciat sunt şi izvoarele termale- Bobâlna şi Rapolţel, precum şi izvorul cu apă termală din centrul localităţii, zona naturală de agrement Feredee care datorită reliefului şi bazinelor cu apă termală, este propusă prin PUG ca zonă turistică şi balneară. Altfel spus, începând cu podul plutitor din localitatea Folt, care face legătura mai scurtă cu Turdaş, deci şi cu Municipiul Orăştie şi terminând cu ospitalitatea, frumuseţea, inventivitatea şi puritatea zonei, acestea şi alte comori leagă România de turismul european.